972 matches
-
Cronicar Protejarea limbii române Presa cotidiană a reprodus, nu demult, dezbaterile din Senat pe tema unui proiect de lege referitor la protecția limbii române. (Cronicarului i se pare, în paranteză fie zis, că infinitivul lung - protejarea - ar fi mai energic și mai potrivit în context). Proiectul este propus de dl George Pruteanu și se intitulează Lege pentru folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice. El urmărește dublarea în românește a oricărui text
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
analogic, participiul: "fotbalul românesc s-a nișat ca afacere" (tolo.ro); "cred că valorile s-au mai decantat în ultimii ani, publicul s-a mai Ťnișatť" (dilemaveche.ro). Destul de simplu (fără a depinde direct de circulația verbului) se formează și infinitivul lung substantival: "piața confirmă începutul de nișare realizat de Guerrilla (politică, umor) și Deea (electro-underground)" (adevarul.ro). Formele de indicativ prezent ("se nișează", jeg.ro) sînt însă foarte rare. Prestigiul termenilor internaționali din marketing și imaginea creată de asocierea metaforică
"De nișă"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8404_a_9729]
-
pentru a bloga", unapezi.fourhooks.com; "Bloghez, deci exist!", bogdan.menshealth.ro) și cea familiară în -ui, a blogui ("voi Ťbloguiť despre viața mea", 123.urban.ro; "bloguiesc deci exist", dorenavant.weblog.ro). De la ele se formează în primul rînd infinitivul lung și supinul substantivizat: blogare, bloguire, blogat, bloguit ("am mai mult chef de blogat când sunt ocupată cu alte chestii", monicri.blogspot.com; "oportunitate de bloguit, forum.liberalism.ro) etc. Accidental, apare și verbul a blogări ("cine va mai fi
Bloguire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9839_a_11164]
-
Comunicarea Business to Business este mereu în căutarea unor noi modalități de a targetare a publicului." (p. 46) Nu-i nici o greșeală, e vorba de modalități de "a targetare a publicului", și chiar dacă îi concedem redactorului că vrînd să înlocuiască infinitivul scurt cu cel lung, le-a lăsat pînă la urmă pe amîndouă, ne e greu să înțelegem ce va să zică "modalități de targetare a publicului". Le tragi oamenilor în cap cu reclamele? Sau îi preschimbi în ținte vii? Încă un exemplu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9872_a_11197]
-
corectură. Astfel apar formulări confuze ("Romanul modern, cel care după părerea mea începe pe la începutul secolului, cu un Stendhal și Balzac" - care secol? - și stângăcii stilistice greu de digerat (cacofonii, repetiții deranjante, ca să nu mai vorbesc de generalizata utilizare a infinitivului în locul conjunctivului: "le dă curaj de a continua", "are dreptul de a urma" grafia mai mult decât ciudată a adverbului "abia", care la Nicolae Breban apare constant în forma "abea"). Stilul nu a fost însă niciodată punctul forte al scrisului
Dilemele prozatorului în tranziţie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9875_a_11200]
-
din Helsinki. Fiecare congres de acest fel se desfășoară sub semnul unui anumit slogan. De această dată, sloganul a fost: "Communication, Understanding, Misunderstanding". Observați dificultatea găsirii unor termeni echivalenți ultimilor doi în limba română. Vom recurge de aceea la forma infinitivului: A comunica, a înțelege, a înțelege greșit. Un numitor comun O simplă privire asupra programului și o vizită la biblioteca de semiotică a Centrului cultural de la Imatra, o parcurgere a foilor publicitare și a afișelor anunțând cele mai recente apariții
Al IX-lea Congres Internațional - Semiotica în spectacol by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9348_a_10673]
-
virgulele necesare aici apoziției a luat calea titlului. Unde o fi cealaltă? O găsim mai la vale înainte de conjuncția și: "Vă rugăm să respingeți, și să primiți..." Dl. N. M. nu cunoaște nici rostul majusculelor ori scrie cu doi i infinitivul verbului: a citii (!). în aceste condiții gramaticale precare, ce mai contează că membrii GDS sînt acuzați că se droghează în sediul rîvnit de dl. N. M. Oare unde am mai citit, cu ani buni în urmă, o acuzație asemănătoare și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9415_a_10740]
-
oricum, poate fi întotdeauna tradus prin "a se centra", "a se concentra", "a-și fixa atenția" etc. am mai vorbit (România literară, 7, 2007), de altfel, nu e limitat doar la limbajul managerilor. Mult mai specific e a prioritiza (cu infinitivul lung prioritizare) - "a ierarhiza (proiecte, scopuri) în ordinea priorității" -, transpunere a verbului englezesc to prioritize: "cum să-ți prioritizezi acțiunile"; "abilitățile de prioritizare sunt metoda de a realiza care sarcini sunt mai importante într-un anumit moment, și să acorzi
"Limbaj corporatist" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8169_a_9494]
-
străzii mai sufocant, claxoanele mai ascuțite, cupola cerului mai joasă, "orizontul misterului" cît un punct. Îi supraviețuiesc într-o lume mai părelnică, mai tulbure. Cu zile scurte și nopți cînd pînă-n zori mai sînt 112 ore. Toate încap într-un infinitiv: a îmbătrîni. Grădina participă imperfect la starea mea, e oarbă pentru mine. O citesc naiv-poetic, știu. Dar a fost și este rețeta mea: înfrunzită-golașă, înmugurită-destomnată, falnic stufoasă-veștedă, pașnică-temperamentală. De luat în doze egale, pe nemîncate, cu roșu de asfințit, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
i, numai la: - imperativ afirmativ: Fii cuminte! - conjunctiv prezent, forma afirmativă și forma negativă: Vreau să fii cuminte. Vreau să nu fii obraznic. - viitorul format de la conjunctiv: o să fii, nu o să fii. În rest e „fi”, cu un singur i: - infinitiv: a fi; - imperativ negativ: Nu fi obraznic!; - condițional prezent: aș fi, ai fi; - condițional perfect: aș fi fost, ai fi fost, ai fi spus, ai fi făcut; - conjunctiv perfect: să fi știut, să fi fost, să fi avut; - viitor: voi
Școala se mută pe Facebook: ora de gramatică by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/78467_a_79792]
-
Ťtag-uieștiť? Orice. Articole, fotografii, fișiere download-abile, topicuri de discuții, fișiere video/audio" (mariusbalaci.ro). Ca și în alte cazuri (blogging-bloguire-blogare etc.), circulă, ca nume de acțiune, atât anglicismul tagging ("De ce a devenit Ťtagging-ulť atât de popular?, mariusbalaci.ro), cât și infinitivul lung tăguire ("Răspund fără ezitare tăguirii lui E K", hoinar-pe-web.blogspot.com) sau derivatul tăguială. Punerea de taguri a devenit în blogosferă și un joc (comparat de utilizatori cu leapșa) prin care se creează legături și care nu prea mai
Taguri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7409_a_8734]
-
nu mai e ce a fost, nici ce se pregătește să devină... Măsluiala-i dată în vileag și lucrurile se întăresc la firea și înțelegerea lor adevărată. Înțelegere, de la intellegere, bunica înțelegerii noastre de astăzi. Nu-i o minune că infinitivul vechi, noi l-am păstrat intact? Cel mult, dacă înțepat ca de un spin i-am dat un sunet și un înțeles mai aspru... Verb limpede, răspicat, nerv al unei orientări istorice lucide. Sub acțiunea lui, realitatea capătă proporții firești
Intellego – înțelegere by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6867_a_8192]
-
mic copil am vrut să banez, căci toți copiii mai mari mă banau! ..." (lumeacealalta.0forum.biz); "Compilație cu piese banate de către BBC" (beatfactor.ro), "CNA-ul îl banează pe Becali" (times.ro) etc. Din uz nu lipsesc, cum se vede, infinitivele lungi și participiile adjectivale, chiar substativizate (,o exista oare cineva acolo sus care iubește banații?", forum.acasa.ro). Izolat, apare și ortografia cu n dublu, influențată în mod evident de forma participială din engleză, banned: "iar mă bannează la sugestia
A bana by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7828_a_9153]
-
scrierea corectă a participiu lui (imiesłowy) (de exemplu, - ący / piszący – imiesłów przymiotnikowy czynny, - ny, - ty / napisany / zepsuty – imiesłów przymiotnikowy bierny) ; fără folosirea terminologiei scrierea corectă a verbelor la viitor – forma cu particiu (de exemplu, „ będę liczył, będę liczyła ” ); forma cu infinitivul (de exemplu, „ będę liczyć ” ) scrierea corectă a comparativului și superlativului (de exemplu, „ większy - największy; lepszy - najlepszy ” ) Variabilitatea şi regularităţile limbii - intuirea claselor morfologice – substantiv, adjectiv, pronume personal, verb (fără utilizarea terminologiei, doar în relaţie cu probleme ortografice) - intuirea claselor sintactice
ANEXE din 23 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260326]
-
compuse; structura timpurilor compuse: verbe auxiliare ( a fi , a avea , a vrea ); verbe copulative ( a fi , a deveni , a ajunge , a ieși , a se face , a părea , a rămâne , a însemna ); forme verbale nepersonale; utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul; posibilități combinatorii ale verbului. Prepoziția. Substantivul: genul, numărul, cazul; tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective, substantive defective; punctuaţia vocativului; corelarea cazului morfologic cu funcția sintactică; posibilități combinatorii ale substantivului; articolul; posibilități combinatorii ale substantivului. Pronumele: tipuri
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale Gramatică Enunțul. Punctuația Propoziția simplă. Propoziția dezvoltată Propoziția afirmativă. Propoziția negativă Enunțuri asertive, interogative, exclamative Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul). Moduri verbale: indicativul condițional- optativul, imperativul și infinitivul. Substantivul: genul, numărul, cazurile . Tipuri de substantive: comun, propriu, însuflețit, neînsuflețit. Prepoziția Pronumele. Clasificarea pronumelui. (Flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul, cazul) Adjectivul. Clasificarea adjectivelor. Acordul sustantivului cu adjectivul. Numeralul . Clasificarea numeralelor. Noțiuni de sintaxă Sintaxa propoziției
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
Rodica Zafiu În ultimele zile, în intervalul dintre reportajele apocaliptice despre ninsori, evenimentele politice au impus folosirea repetată, de către publiciști, comentatori și invitați, a verbului a învesti și a substantivului derivat (infinitivul lung) învestire. S-a putut constata, din nou, că oscilația între variantele recomandate de norme (cu î inițial) și cele criticate, pentru că sunt asociate cu alte sensuri (a investi, investire), e frecventă. Instabilitatea formei persistă, deși norma în discuție a
Învestire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4898_a_6223]
-
cauzele și împrejurimile producerii evenimentului asigurat” (rcaauto.cabananova.ro). Sperând că o asemenea confuzie nu se va extinde, merită să readucem în actualitate câteva momente din istoria celor două cuvinte. Din adverbul compus împrejur derivă atât verbul a împrejura, cu infinitivul său lung substantivizat împrejurare, cât și substantivul împrejurime (format cu sufixul -ime). Verbul a împrejura e atestat încă din secolul al XVII-lea; împrejurare și-a consolidat însă uzul în secolul al XIX-lea, când a fost folosit ca echivalent
Împrejurimi și împrejurări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4694_a_6019]
-
și a eternului feminin, într-o tentativă de a identifica sâmburele eșecului, al „mortalității” care se ascunde în niște premise doldora de excelență. Recunosc, într-un aparteu, că demonstrația convine parțial ideii mele despre feminitatea limbii române, întemeiată pe extraordinarele infinitive lungi (amestec de așezare substantivală și neastâmpăr verbal) și secondată de ambigenul androgin, feminitate măcar în parte vinovată de felul nostru de a fi: rezistenți (nu doar durabili, ci și reticenți și recalcitranți), subtili, plini de intuiții, de idei, sentimentali
Despre ambivalență by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4541_a_5866]
-
cu vizita) sau calc semantic (prin adăugarea unor sensuri noi celor ale verbului iterativ a vizita, „a vizita din nou”) ori ca un împrumut, cu adaptare fonetică și morfologică. Noul verb a produs și un derivat în -re (pe tiparul „infinitivului lung”), numele de acțiune revizitare, dar este folosit mai ales la participiu: „Socialismul realist revizitat” (liternet.ro, 19.10.2010), „Brandingul personal revizitat” (wall-street.ro,18.03.2009) etc. Față de situațiile în care este vorba pur și simplu de utilizarea
Revizitat, reîncărcat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5603_a_6928]
-
zice seminaristul milenarist de la Neamț unde s-a mai pomenit decît în Gogol seraficul să se negocieze ceea ce doar Sfîntul Duh în nerăbdare ca să se fixeze are putere ca să-ntemeieze. Poemul se citește pînă la capăt Clipele au trecut ca infinitivele lungi prin urechile veacului iar frazele se-nfiripau în amurguri sugrumate de spaimă. Citești un poem și de fapt el te citește pe tine lăsîndu-se citit asumat poemul se citește pînă la capăt pînă i se pierde urma oricărui înțelesă
Poemul și scrisoarea by Gheorghe Simion () [Corola-journal/Journalistic/10650_a_11975]
-
la modă nici expresia familiară a-l apuca pandaliile, nici locuțiunile a-și ieși din minți sau a scoate din minți, poate cele mai potrivite echivalente vechi ale actualei crizări. Despre succesul verbului vorbește și substantivizarea formelor sale nepersonale: a infinitivului lung - "de unde crizarea asta?" (price.ro) - și a supinului: "- Mă crizez. - Crizatul nu face bine la sănătate" (weblog.ro). Evident, sensul cuvîntului este de obicei mai atenuat atunci cînd vorbitorul se referă la sine, și mult mai negativ cînd se
"A se criza" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10907_a_12232]
-
de Ion Budai-Deleanu, confirmate de relatinizarea limbii de-a lungul secolului XIX: "prioecturile nu i-s coapte" ( p. 343); Eu nu vă grăiesc din teorie,/ ci din practeca de toate zilele" ( p. 331). Regret că nu a fost urmată întrebuințarea infinitivului lung în poezie, atât de plăcută în Țiganiada: Apoi cu toții îl năpădire:/ Care de mâni, cari de picioare" ( p. 214); "Care-a sprijinire nu putură/ Năvala muntenilor iuțită" ( p. 222); Atunci numă și eu m-aș plecare" ( p. 306). Iată
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
cum trăirea / merită să de arate. . Stafiizarea se produce în cazul detașării violente a eului de trup, atunci se interpun blocări de energii și demonizarea existentului neumbrit. Termen generat dintr-un nomen spiritualizat, concentrat în forțarea creării unui verb la infinitiv, forma lungă, din care a rezultat o expresie determinantă a unei definiții imaginare de trăire a entității-om, la un moment dat: Dincolo e tăcere. / Numai, / Tărâm Divin / Dar mai mereu / Finit ... . Un moment când semenii, cu dorințe arzătoare de
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
limba sancrită conține toate cele trei sensuri ale rădăcinii naș- a alerga, a pierde, a ucide. Limba hindi îl are cu sensul ursăresc, de „pierdere” - „naș”. „Hasarau” este și el tot indian la origine și înseamnă „eu pierd”. În hindi infinitivul este haarna- a pierde. Unirea Mulți ursari bătrâni însă păstrează sinonimia cuvintelor indiene „sung” și „khand”- „miros” ca și căldărarii. Mulți romi cunosc doar forma „khand” pt miros, iar „sungh” a dispărut din dialectele lor, pt că părinții lor au
O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806]