56 matches
-
ii) a. Sper ca TREABA ASTA mâine să i-o spunem lui Ion. (focus > topic) b. Sper ca mâine TREABA ASTAsă i-o spunem lui Ion. (topic > focus) 37Am insistat asupra faptului că unele elemente completive, cum ar fi a infinitival, amalgamează proiecțiile de complementizator FORCE 0 și FIN0 în proiecția sincretică C0, ceea ce explică și de ce generarea unei periferii stângi nu este posibilă în propoziția infinitivală (v. §III.3.1.1); a infinitival nu poate fi luat deci în mod
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
topic > focus) 37Am insistat asupra faptului că unele elemente completive, cum ar fi a infinitival, amalgamează proiecțiile de complementizator FORCE 0 și FIN0 în proiecția sincretică C0, ceea ce explică și de ce generarea unei periferii stângi nu este posibilă în propoziția infinitivală (v. §III.3.1.1); a infinitival nu poate fi luat deci în mod direct ca diagnostic pentru proiecția FINP. 38Un exemplu explicat doar parțial prin influență străină este următorul (pronumele encliticizat nu este reflexiv): Nu pomeni fă<ră>delegile
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
unele elemente completive, cum ar fi a infinitival, amalgamează proiecțiile de complementizator FORCE 0 și FIN0 în proiecția sincretică C0, ceea ce explică și de ce generarea unei periferii stângi nu este posibilă în propoziția infinitivală (v. §III.3.1.1); a infinitival nu poate fi luat deci în mod direct ca diagnostic pentru proiecția FINP. 38Un exemplu explicat doar parțial prin influență străină este următorul (pronumele encliticizat nu este reflexiv): Nu pomeni fă<ră>delegile noastre întăile, currundu se afle-ne cruțarile
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de la infinitiv (direct verificată prin distribuția la stânga cliticelor pronominale și a negației propoziționale) și pentru ideea că, spre deosebire de alți complementizatori care se generează nonambiguu într-una dintre proiecțiile completive ale domeniului C (că în FORCE 0, să în FIN0), a infinitival amalgamează centrele FORCE 0 și FIN0 (un efect, între altele, imposibilitatea propoziției infinitivale de a proiecta periferia stângă). 46V., de exemplu, remarca din Alboiu, Hill și Sitaridou (2014: 8): "[c]litic pronouns, be they proclitic or enclitic, cannot be separated
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și pentru ideea că, spre deosebire de alți complementizatori care se generează nonambiguu într-una dintre proiecțiile completive ale domeniului C (că în FORCE 0, să în FIN0), a infinitival amalgamează centrele FORCE 0 și FIN0 (un efect, între altele, imposibilitatea propoziției infinitivale de a proiecta periferia stângă). 46V., de exemplu, remarca din Alboiu, Hill și Sitaridou (2014: 8): "[c]litic pronouns, be they proclitic or enclitic, cannot be separated from the verb (or auxiliary) at any time", deși există atestări ale dislocării
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
este de a rupe floarea care ne place sau măcar de a o răsădi, după o anume concepție, în grădină.” (G. Călinescu) Nu dezvoltă construcții sintactice specifice exclusiv substantivului (sau înlocuitorului lui); nu poate fi regentul unui atribut. În construcții infinitivale relative intră în relație cu un „subiect interior” - complement semantic principal: Nu are (este) cine veni. Timpurile infinitivuluitc "Timpurile infinitivului" Infinitivul cunoaște două forme temporale: prezent și perfect, prin care se exprimă opoziția aspectuală imperfectiv/perfectiv: Nu-i pot ierta
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gramaticală „simultaneitate”, devenind pantemporal: „A cere cuiva sa fie erou în împrejurările josnice ale unei societăți decăzute e ca și cum ai cere unui vultur închis într-o odăiță să zboare la o mie de metri deasupra pământului.” (N.Iorga) În enunțuri infinitivale marcate intonațional și sintactic, infinitivul dezvoltă valoare de imperativ, exprimând interdicții cu valoare generală. Cu această valoare modală, infinitivul se prezintă, de regulă, la forma negativă și însoțit de un pronume reflexiv de persoana a III-a: A nu se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
însă, nici enunțurile în care infinitivul se prezintă sub formă afirmativă, mai exact, pozitivă: „A se spăla întâi cu săpun partea, apoi a se unge și a se lega cu o cârpă curată - după povață.” (I.L. Caragiale) În toate enunțurile infinitivale rămâne predominant sensul „imperativ”. Structura morfologică Sintagma infinitivului prezent este constituită din morfemul liber a (la origine, prepoziție) și tema liberă a infinitivului: a cânta, a lucra, a coborî, a dormi, a părea, a vinde, a prinde etc. Structura sintagmei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
actului de comunicare lingvistică: infinitivul; • o variantă relativă, dezvoltând diferite sensuri gramaticale specifice (diateză, timp-mod, persoană-număr), în raport cu factori și coordonate ale desfășurării actului de comunicare lingvistică: paradigma flexionară a verbului. Cele două variante generează două categorii de enunțuri: a. enunțuri infinitivale b. enunțuri verbale a. Enunțurile infinitivale au ca centru de organizare semantico-sintactică un infinitiv și ca modalitate de asumare a predicației - funcție fundamentală a procesului de comunicare: intonația: „A se tăcea! A se asculta!... Mâine vine dl. revizor: a se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
variantă relativă, dezvoltând diferite sensuri gramaticale specifice (diateză, timp-mod, persoană-număr), în raport cu factori și coordonate ale desfășurării actului de comunicare lingvistică: paradigma flexionară a verbului. Cele două variante generează două categorii de enunțuri: a. enunțuri infinitivale b. enunțuri verbale a. Enunțurile infinitivale au ca centru de organizare semantico-sintactică un infinitiv și ca modalitate de asumare a predicației - funcție fundamentală a procesului de comunicare: intonația: „A se tăcea! A se asculta!... Mâine vine dl. revizor: a se ști bine Mircea cel Bătrân!...” (I.L.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la/cu noi. Ioana va fi $= se va afla/va fi prezentă$$ mâine. SINTAXA FORMELOR VERBALE ABSOLUTETC "SINTAXA FORMELOR VERBALE ABSOLUTE" I. Funcțiile sintactice ale formelor verbal-nominale reflectă specificul lor de termeni dependenți din punct de vedere sintactic - cu excepția enunțurilor infinitivale, a infinitivului, a structurilor speciale întemeiate pe supin și participiu și a unor construcții sintactice în care intră infinitivul și gerunziul - și depind în realizarea lor de specificul lexico-gramatical al fiecăreia dintre ele (cu predominarea dimensiunii substantivale, adjectivale, verbale): • subiect
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
într-un pustiu?” (M. Eminescu) • complement de agent, dacă are sens pasiv: Nu suporta a fi lăudat de nimeni. Precedat de pronume sau adverbe relative, în relație sintactică cu verbul a avea sau a fi, infinitivul intră în alcătuirea construcțiilor infinitivale relative (în termenii Gramaticii Academiei, vol.II, p. 83), o variantă structurală de constituent sintactic dezvoltat prin care realizează funcțiile sintactice de: • subiect: „Când e minte, nu-i ce vinde.” (I. Creangă) Nu-i unde/când merge. Nu are cine
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
te bați cu un om ca GheorgheNeagu.” (E. Gârleanu) Seria funcțiilor sintactice se amplifică prin construcțiile gerunziale absolute (în termenii Gramaticii Academiei, vol.II, p. 82) - o variantă specifică de constituent dezvoltat; în structura acestuia, ca și în cazul construcțiilor infinitivale relative, intră gerunziul și complementul său semantic principal (care poate rămâne neexprimat), diferit de subiectul gramatical - realizare sintactică a complementului semantic principal al verbului-predicat sau fiind coreferențial cu acesta. Alături de funcția de circumstanțial: „Odată, slujind un episcop oarecare de hramul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu-mi fac nici o grijă. șcompl. predicativț În enunțuri situaționale, participiul pasiv asigură o relativă autonomie, prin înglobarea în semantica sa și a auxiliarului de diateză a structurilor în care intră: aceste enunțuri - enunțuri participiale - sunt o alternativă la enunțurile infinitivale: Fumatul interzis! - A nu se fuma! Staționarea interzisă! - A nu se staționa! SINTAXA SUPINULUITC "SINTAXA SUPINULUI" Dimensiunea substantivală din planul semantic al supinului ca formă absolută îl apropie de infinitiv; prin aceasta, supinul realizează cele mai multe funcții sintactice în alternativă cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
interdependență, în amândouă planurile (Mihnea s-a apucat de învățat.) sau numai în planul expresiei (De trei zile plânge și plânge...), sau se poate desfășura numai o complementaritate semantică. Au structură de constituenți sintactici dezvoltați funcțiile sintactice realizate prin: - construcții infinitivale relative; în enunțul „Ai să te duci în fundul iadului și n-are să aibă cine te scoate...” (I. Creangă), sintagma cine te scoate este subiectul predicatului n-are să aibă; în interiorul ei s-ar putea identifica funcțiile: cine - subiect, te - complement direct
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
predicativ): „Ochiul tău profetic deschis / e singura veste prin ramuri.” (L. Blaga) • enunțuri nominale; în structura lor nu se include nici un verb; predicația este asigurată de intonație: „Iat-o cât e de luminoasă! Bun și neuitat adăpost!” (I.L.Caragiale) • enunțuri infinitivale; desfășurarea predicației se întemeiază pe un infinitiv și pe intonația predicațională: „A nu se staționa aici!” Observații: În stilul conversației, mai ales în limbajul popular, cele două subtipuri de enunțuri, analitic și sintetic, coexistă în desfășurarea aceluiași enunț: „Da, vom
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ca și visele, n-au durată reală, altfel ar însemna că tac de cel puțin o oră.” (Ileana Vulpescu) Observații: Subiectele realizate prin aceste adverbe au nuanță circumstanțială (așa: modală, altfel și altminteri: condițională). b. dezvoltat; se realizează prin: • construcții infinitivale relative; intră în relație de interdependență numai cu verbele devenite predicat a avea și, mai rar, a fi: „Ai să te duci în fundul iadului și n-are să aibă cine te scoate.” (I. Creangă) • construcții gerunziale absolute: „Din când în când
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rar): „Știa bine nemțește, ceea ce pentru un filozof însemnează mare lucru.” (I. Iordan) • interjecții: „Am strigat ura! până când într-un nor de praf s-a pierdut departe trăsura domnească cu ale suitei.” (I.L. Caragiale) b. dezvoltat; se realizează prin construcții infinitivale relative, cu verbul a avea ca regent: „Eu singur n-am cui spune cumplita mea durere.” (M. Eminescu) sau prin construcții gerunziale absolute : „...Porni cu pas repede în direcția în care văzuse dispărând tânăra pereche.” (M. Eliade) c. analitic: „Ai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
s-a duce gura la urechi...” (I.Creangă) 4. Elementele de relație intervin în planul expresiei în desfășurarea relației de dependență, când funcția de complement direct se realizează prin două tipuri structurale: (a) dezvoltat și (b) propozițional 34. a. Construcția infinitivală prin care se realizează complementul direct dezvoltat intră în relație cu regentul prin pronume sau adverbe relative (care fac parte din structura complementului, de altfel): „Apoi se roagă să-i deie și lui ceva de mâncare, căci... n-are nimica
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mâncare, căci... n-are nimica merinde la dânsul, nici de unde cumpăra.” (I. Creangă) Poziția pronumelui relativ în interiorul categoriei gramaticale a cazului este determinată de funcția sintactică pe care o realizează în relație cu infinitivul. Identitatea de complement direct a construcției infinitivale introdusă prin pronume relativ (care, în interiorul unei relații de interdependență, poate funcționa și ca subiect) este marcată de: • prezența unei prepoziții: „Atâta știam, atâta spusesem, n-aveam la ce mă gândi.” (M. Preda) • prezența morfemului pe: „N-aveam pe cine
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
locuțiuni adverbiale: pentru aceea (aceasta), de aceea: „Eu sunt Lixandru, prietenul lui Iozi. Și vreau să știu ce s-a întâmplat cu Iozi și pentru asta am venit la d-ta.” (M.Eliade, 241) b. dezvoltat; se realizează prin construcții infinitivale absolute: „Nu ne oprirăm aici, sub umbra unui fag, decât spre a mai răsufla caii.” (C. Hogaș, 133) c. analitic: „Dar pentru a fi frumos orbul trebuie să fie liniștit.” (M. Eminescu, Despre cultură, 113) d. complex: Pentru a rămâne
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în vârstă de mai puțin de 60 de ani, fiind înmormântat la biserica Sf.IoncelMare.” (I.L.R., II, 170), prin construcție gerunzială se evită introducerea în relația de coordonare copulativă a încă unui termen propozițional (și ar fi fost înmormântat...); • construcții infinitivale: „Nu este oare omenirea istoriei asemenea unei astfel de armate, ce dispare într-o companie veche spre a reapare în una nouă?...” (M. Eminescu, P.L., 65). - sau poate lua forma unei relații de coordonare disjunctivă: „Lovirea sau orice acte de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dar nu intimidată.” (M. Preda, M. Sg., I, 182) Uneori coordonarea adversativă se exprimă prin conjuncția și: „Era pe când nu s-a zărit, Azi o vedem și nu e.” (M. Eminescu, I, 234) iar alteori poate fi mascată prin construcții infinitivale: „Vei vedea cum ne se minte în școală, în biserică, în sfat, că intrăm într-o lume de dreptate, de iubire, de sfințenie, pentru a vedea, când murim, c-a fost o lume de nedreptate, de ură.” (M. Eminescu, P.L.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pasivă, moduri și timpuri din tema supinului. - recunoașterea și exersarea pe texte în proză a valorilor fundamentele ale cazurilor; - recunoașterea în context a raporturilor de coordonare la nivelul frazei: propoziții principale / secundare, subordonatele relative, subordonatele participiale relative și absolute, subordonatele infinitivale (Ac. + Inf., Nom. + Inf.) Elevii vor demonstra competențele de traducere în limba română a unui text din opera Bellum Gallicum (C. iulius Caesar) de maximum 3-4 propoziții. În vederea utilizării unor elemente de analiză și interpretare, elevii vor redacta un eseu
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
pasivă, moduri și timpuri din tema supinului. - recunoașterea și exersarea pe texte în proză a valorilor fundamentele ale cazurilor; - recunoașterea în context a raporturilor de coordonare la nivelul frazei: propoziții principale / secundare, subordonatele relative, subordonatele participiale relative și absolute, subordonatele infinitivale (Ac. + Inf., Nom. + Inf.) Elevii vor demonstra competențele de traducere în limba română a unui text din opera Bellum Gallicum (C. iulius Caesar) de maximum 3-4 propoziții. În vederea utilizării unor elemente de analiză și interpretare, elevii vor redacta un eseu
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]