1,658 matches
-
amoros frust, - atît de surprinzător pentru un om de delicatețea lui - în legătura cu diverse femei pe care le dorește, limbaj care a stîrnit indignarea multor spirite pudibonde, și nu numai...). Oricum ar fi, mi se pare evident că această infirmitate constituie sursa constantă a nefericirilor lui, pe care acelea ale războiului nu fac decît să le pună temporar în umbră. Să lăsăm principalele însemnări lămuritoare în această privință să ne vorbească direct: 19 Martie 1936 (în legătură cu Leni Caler pe care
Taina lui Mihail Sebastian by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/10728_a_12053]
-
la tine. Drumul Drumul e drum și atît n-are nici un țel nici început nici sfîrșit cîteodată ne-apare intimidat asudat de efort parcă ar vrea să ne spună ceva Alteori pur și simplu scîrțîie-n neștire cum o roată veche. Infirmități Această seninătate dureroasă rușinoasă cum un gheb cine-o susține cine-o laudă în depărtările ce ni s-au promis înghițite de alte depărtări tot mai vagi care nu mai țin seama de noi cei ce ne sprijinim în cîrja
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/11579_a_12904]
-
în continuare. Cei care l-au cunoscut pe Vasile A. Urechia în anii din urmă ai vieții lui păstrează amintirea unui bătrînel firav și cu auzul deficient, totuși de o nealterată vioiciune spirituală și dispus a face haz pe seama propriei infirmități, declarînd că e o culme a ironiei să te cheme Urechia și să fii surd... Născut în 1897, Vasilică Urechia - cum îi spuneau cei apropiați - a publicat, la 72 de ani, primul și singurul său volum: Schițe memorialistice (E.P.L., 1969
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]
-
alergătura reîncepe. Și de aceea de câte ori n-am murmurat asemeni personajului lui Camus din Neînțelegerea: "O, Doamne, dă-mi puterea să aleg ce-mi place și să mă țin de asta până la capăt!". Dar, de ce să n-o admit, această infirmitate a avut și meritul de a mă feri de artroze intelectuale și mi-a permis să rămân liber, să circul, să fiu "disponibil" la oameni, la spectacole... și aceasta, mulți mi-au confirmat-o. Când ca elogiu, când ca reproș
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
Indemnizații majorate l Cu începere din 2003 În ședința sa de săptămâna trecută, Executivul a decis majorarea cuantumului ajutorului acordat veteranilor de război, văduvelor de război și accidentaților de război în afara serviciului ordonat care au suferit o infirmitate din cauza acțiunii mijloacelor de luptă ale războiului, pentru acoperirea unor cheltuieli casnice (părți din costul chiriei, al energiei electrice și al energiei termice). Dacă, în anul 2002, valoarea acestui ajutor s-a ridicat la 315 000 de lei pe lună
Agenda2003-41-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/281559_a_282888]
-
etc. Informații, la www. euro26. ro. LUCIAN RONKOV Ajutoare, indemnizații și sporuri l Pentru veterani și văduve de război Pentru anul în curs, veteranii de război, văduvele de război, precum și accidentații de război în afara serviciului ordonat care au suferit o infirmitate din cauza acțiunii mijloacelor de luptă ale războiului, beneficiază de un ajutor în cuantum de 400 000 de lei/persoană pentru acoperirea unei părți din costul chiriei, energiei electrice și energiei termice pentru nevoi casnice. Măsura acordării acestui ajutor anual reprezintă
Agenda2003-43-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/281618_a_282947]
-
dure și sumbre. Finalul cărții, de un optimism reconfortant, subliniază încrederea autorului în forța regeneratoare a individului. John Cheer: Falconer. Editura Polirom, Iași, 2003. Preț: 129 000 lei. Istorie încâlcită Romanul este povestea vieții lui Claudius, care, considerat retardat din cauza infirmității sale fizice, preferă să nu contrazică prin nimic această credință, pentru a putea supraviețui. Destinul imperiului este conturat de Livia care, preocupată exclusiv de putere, ba printr-un zvon bine plasat, ba prin câte o smochină otrăvită, îl conduce treptat
Agenda2003-44-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281655_a_282984]
-
poate depăși 25% din venitul net lunar pe familie. Dl Petre C. , Jimbolia. Caracterul contravențional al faptei este înlăturat în cazul legitimei apărări, stării de necesitate, constrângerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilității, beției involuntare complete, erorii de fapt, precum și infirmității, dacă are legătură cu fapta săvârșită. Minorul sub 14 ani nu răspunde contravențional. Pentru contravențiile săvârșite de minorii care au împlinit 14 ani, minimul și maximul amenzii stabilite în actul normativ pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate. Minorul care
Agenda2004-30-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282680_a_284009]
-
Aurorei condiția lui Moraes i se pare cea a unui magic călător prin timp, eroul tânjește după normalitate fizică, cu atat mai mult cu cât cronologiilor sale suprapuse li se adaugă o înălțime neobișnuită și o deformare a mâinii drepte. Infirmitatea fizică (extinsă și asupra altor personaje, ca, de pildă, asupra tatălui său a lui Vasco da Gamă, un pictor aciuit pe lângă casa lor) sugerează că în Bombay corpul fizic se destramă, își pierde normalitatea, se deconstruieste. Același lucru este valabil
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
scurt timp. Nu cumva violență pamfletelor, acel "complex al agresiunii", care-l făcea a proclama: " Totul este permis" sau: "Stilizata, violența se prezintă, în arta și literatura, ca piatra construcției", încearcă a masca tocmai incapacitatea fixării, nestatornicia precum o secretă infirmitate? Nu cumva temperamentul coleric pus în scenă, frecvent cu asupra de măsură, încearcă, prin iconoclasm, să "dreagă" un defect constituțional, funcționînd aidoma unei proteze morale? Virgil Ierunca scria în acest sens: " Există nu numai la omul Tudor Arghezi (...), ci în
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
dacă citești cartea lui Peter Brook, capeți confirmarea paraginii teatrale pe care o intuiai înainte de a o deschide. Actoria și-a pierdut smalțul stilistic și perspectiva resuscitării e firavă, atîta doar că pricina degringoladei nu ține de breaslă, ci de infirmitatea spirituală a epocii. Cînd o paradigmă moare, toate artele suferă, iar teatrul e doar unul din simptomele decadenței. Prin urmare, a stărui în lamentații în marginea a cît de jos a alunecat ștacheta actoriei e pierdere de vreme, mai potrivit
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]
-
rînd, ridicarea hazardului la rangul de dimensiune sine qua non a universului. Multă vreme s-a crezut că cele două cuvinte se referă la accidente stînjenitoare pe care numai slabul progres al științei le făcea cu putință, un fel de infirmități incomode trădînd stadiul ei imatur. Astăzi, optica s-a schimbat, oamenii de știință căzînd în resemnare de principiu: haosul și hazardul nu sînt noțiuni menite a camufla inaptitudinea omului de a fi omniscient, ci ele țin de esența realității. Cu
Binefacerile întîmplării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2499_a_3824]
-
Dincă sau „Repere orientative în concepția despre poezie“ de Mircea Tomuș. Textele acestea sunt, fără îndoială, erudite, dar insipide prin ușurința cu care mintea autorilor înlemnește în formule moarte. Nu verdictul critic stîrnește nemulțumirea, ci forma lui estetică, de o infirmitate care trădează inaptitudinea scriitoricească. Nu poți judeca frumosul literar cîtă vreme ești incapabil să-l creezi la rîndul tău, și chiar aceasta e drama articolelor pomenite. Ele sunt scrise într-o sintaxă țeapănă, făcînd uz de un jargon ce amintește
Ion Barbu, poetul satir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2540_a_3865]
-
niște spirite filistine atinse de un handicap interior: le lipsește acel simț menit a le deschide ochii asupra feliei de mister a lumii. Din acest motiv, liber-cugetătorii sînt cîrtițe opace la adierea tainei, genul de spirite prozaice atinse de o infirmitate cronică: carența antenelor destinate a surprinde enigma cosmică. În revanșă, lui Dennett entuziaștii din categoria lui Plantinga îi apar ca niște libelule lovite de o debilitate fără leac: o conformație plăpîndă din cauza căreia viața nu poate fi suportată decît cu
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
devine neputincioasă. Cînd nu mai știi ce se întîmplă cu trupul tău înseamnă că nu mai știi să citești, nici să te citești, nu mai știi să citești nimic, nu mai ai un reper sigur în lectura lumii. E o infirmitate supremă, greu de îndurat. Nestăpînind scrisul, nu mai poți stăpîni lumea. Miercuri, 28 mai 1980, Radu Petrescu îi mărturisește lui Mircea Horia (S.) „imposibilitatea de a ține la zi aceste note”. Și, mai mult, apare teama de a nu mai
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
un antiburghez!... Dialectician imbatabil, grecul îmi și demontase resortul acelei politeți exagerate și din cale afară de grijulii... Era, după el, după Nolla, o compensație de comportament. Un mod de a se revanșa, de a se răzbuna pe întreaga societate din cauza infirmității sale... De pildă, oriunde s-ar fi aflat, pe toți îi poftea să intre înaintea lui, întinzînd poruncitor brațul, chiar cu o anumită violență în gestul ce trebuia să fie blînd ori amabil; și asta rînjind într-un fel foarte
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]
-
se abăteau de la regula scriiturii în care, alături de corzile polemice, vibrează și cele ale admirativei recunoașteri. "Admirația, scria Camus, e suprema bucurie a înțelegerii". A admira din cînd în cînd nu e o rușine, a nu admira niciodată e o infirmitate.
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
dar ferm scrisoarea de adio adresată iubitului american. Adolescentul ce tocmai se confrunta cu apocalipsa războiului. Terifiantă este secvența debarcării ratate când, după o plonjare în adâncuri, la suprafață plaja geme de corpurile neînsuflețite ale soldaților deja înghițiți de nisip. Infirmitatea fizică dobândită atunci se va asocia pentru el cu ruperea legăturii de suflet. Micuța sa prietenă însă îi strecurase printre rânduri un mesaj de înțelepciune orientală - "Totul are un sfârșit!" - prin care de fapt își reafirma dragostea imposibil de împlinit
Adevăr și prejudecată by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16970_a_18295]
-
ei Șerban Cantacuzino, fratele mai mic al lui Mihai, atins de un fel de lepră, pe care nici un tratament nu poate să-l vindece. Cu un devotament surprinzător, ea a îngrijit timp de mai bine de douăzeci de ani cumplita infirmitate a soțului ei, în fața căreia majoritatea infirmierelor de profesie au dat înapoi. Pentru această răbdare și devotament, Șerban a recompensat-o printr-o infidelitate permanentă. Ceea ce n-o oprea pe soacra mea - ce ironie - să spună: nu-i deloc frumoasă
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
intens/ Spațiul acesta absurd/ Iar în golul sufletului tău/ Pe Matilda așaz-o./ Soldatul din tine e mort/ Artistul, singur,/ Poezia se destramă la micul dejun/ În aburul de cicoare/ Un morman de istorioare ticăloase/ Mucegăiesc pe rafturi/ Pledînd pentru această infirmitate/ Biografică" (Biografică). Demitizării îi succede dematerializarea, resimțită ca o stare paradiziacă, o grație a solitudinii: " Am visat/ că eram cu dimineața în cer/ Priveam crucificările pămîntești/ fără să simt durere/ Mîncam fără să-mi fie foame/ Beam fără să-mi
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
formație se află undeva, nescris, dar desigur profund legat de aceste nume, colegi și profesori. Sînt un atașat iremediabil de academia, iar în sensul acesta, ca să anticipez întrebarea dumneavoastră următoare, nu știu mai nimic despre intelectualul autodidact. E poate o infirmitate... Să vorbim, atunci, despre marile dvs. întîlniri literare... Cu regretatul Șerban Cioculescu am avut o relație cu totul specială. Și pe plan uman, și pe plan literar. La un moment dat, știa bine că îl imitam, îl parodiam, și cu
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
frămîntă mințile etc., etc., a te cantona în zona pitorescului, deci în afara durerilor lumii, și a apăra cu îndîrjire cetăți pe care nu le mai revendică nimeni sau teritorii de multă vreme abandonate, mi se pare destul de trist. Principala noastră infirmitate: absența tragicului, apoi suficiența, complexul inegalabilității, al superiorității, bășcălia măruntă, reluarea unor tendințe sau curente eșuate demult, contemplarea primitivă, exacerbarea simțurilor, inapetența pentru întrebările esențiale ale omului și toate cele ce decurg de aici spun foarte multe despre un mod
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
țarist, plus trei cărți de Dostoievski, - Crimă și pedeapsă, Idiotul și Demonii. Cărți hărtănite, aproape ilizibile de atîta răsfoială, umezeală... Armata, Revoluția, Literatura. * Țiganul ciung care vrea să-și dezbrace cămașa în tramvai, pe căldură, dar și ca să-și arate infirmitatea, cerșind bani călătorilor. Femeile protestează, țipă. Doar una tînără și tunsă băiețește, săracă după înfățișare, îl ajută pe țigan să-și lepede cămașa roșie, udă de transpirație. Cu mare greutate, ea reușește să-i tragă cămașa lipită de sudoare pe
Anchete by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16318_a_17643]
-
Ana-Maria Popescu "n-am să-ți iert niciodată această infirmitate,/ acest deget pe care trebuie să-l ascund îndărătul creionului/ și care a crescut fără oprire zi de zi, m-a/ pîndit ani la rînd, m-a ascultat cu sete oarbă...". Acest straniu "instrument" viu a scris pe rînd Ieudul
Cartea canibală by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16312_a_17637]
-
după cum o numea un gînditor, exercită asupra spiritului o fascinație ce decurge din calitatea ei speculară, de oglindă a spiritului pe care-l adăpostește. * De ce să nu fim realiști? Perioadele de sănătate: simple pauze între cele de boală. * Boala ca infirmitate a lumii, nu doar a individului bolnav. * Pînă și temele predilecte ale unui scriitor trebuie împrospătate periodic, precum veșmintele dintr-o garderobă. * A crede în om, întrucît crezi în Dumnezeu. A crede în Dumnezeu, întrucît crezi în om. * Într-un
Din jurnalul lui Alceste (V) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16482_a_17807]