113,163 matches
-
opinia că țiganilor ar trebui să li se interzică accesul în spitale, școli și facultăți. Cea de-a doua, și mai gravă, e că el, prefectul, ar fi stat de vorbă cu șeful SRI-ului local care l-ar fi informat că ziariștii l-ar fi anunțat pe șeful Delegației Comisiei Europene în România, Jonathan Scheele, despre opiniile sale privitoare la țigani. De unde concluzia lui Scheele că SRI-ul îi ascultă telefonul. După dezmințirile șefului local al SRI, Corneliu Rusu Banu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
evoluează? Asta îmi amintește de Natalie Sarraute care deplîngea ignorarea de către Dostoievski a tehnicilor de analiză psihologică din "Le nouveau roman". Și, dacă tot cred tinerii critici că parabolele romanești ale anilor '60-'80 sînt depășite, desuete, puerile, măcar să ne informeze despre gusturile lor, cu exemple concrete de capodopere postdecembriste, care nu-l mai fac să zîmbească pe cititorul evoluat de astăzi. Nimeni nu-i obligă să parieze pe N. Breban. Dar pe cineva trebuie să parieze dacă vor să fie
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
să plece în vacanță, dacă are cu ce. Canicula topește sentimentul urgenței, iar patria trebuie să aibă răbdare cu cei pe care îi plătește, pînă se întorc din vacanță. Am o temere că și blocajul despre care am fost misterios informat dinspre CNSAS are aceeași cauză, ceea ce mi se pare lipsit de scuză. Înțeleg că dl Năstase, cu amicițiile și protecțiile pe care le acordă are toate motivele să considere CNSAS o instituție inutilă. Înțeleg și că asta poate că îl
De la CNSAS la pușcărie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14987_a_16312]
-
ai istoriei literare, în general, și ai literaturii exilului, în special, s-a oprit la revistele Înșiră-te mărgărite (Rio de Janeiro), Ființa românească (Paris), Revista scriitorilor români (München) și Cuvîntul românesc (Canada). Nota asupra ediției, semnată de Mihaela Constantinescu-Podocea, informează atît asupra locului unde au fost publicate dintr-un început nuvelele, adică revistele mai sus numite, cît și asupra timpului scrierii lor: în jurul anului 1950. Nota aliniază informațiilor de localizare și datare și pe aceea a caracterului viu al creativității
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
încît să facă învățămînt superior? * ROMÂNIA LIBERĂ își anunță cititorii că NATO ar fi pus ochii pe Nicolae Văcăroiu, citînd surse diplomatice. Mai exact, o sursă de acest fel: "Diplomatul, cu rang înalt în ierarhia ambasadei țării sale ne-a informat că guvernul Năstase mai are de îndeplinit două condiții (pentru admiterea României în NATO, n. Cronicar): "limitarea accesului foștilor lucrători din Securitate la informații militare cu caracter strict secret și retragerea președintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu, din viața politică românească". Nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
Cronicar Publicații din Basarabia Cu ocazia Zilelor Culturii din Basarabia, simpozion organizat de Fundația Culturală Română în zilele de 27 și 28 martie (despre care R.l. v-a informat pe scurt), am primit cîteva publicații tipărite în Basarabia, dintre care unele se găsesc foarte greu la noi. Nu vorbesc de Contrafortul tinerilor scriitori, pe care l-am recenzat de cîteva ori și din al cărui nr. 1-3 pe 2002
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
presupun o doză de risc. Căci vocea este un produs atât de personal, de "fizic" încât cea mai mică indispoziție își pune amprenta asupra ei. Oricum, concursurile oferă tânărului contacte, deschideri, prilejul de a-și măsura puterile, de a se informa asupra altor școli, sunt un antrenament emoțional. De aceea cred că greșesc cei ce spun că sunt prea multe concursuri, dimpotrivă, ele acționează ca filtre necesare vieții muzicale. Ultimul născut, este Concursul Național de Canto Eugenia Moldoveanu de la Ploiești. Inițiativa
În căutarea vocilor tinere by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15378_a_16703]
-
numele"!), îți dai clar seama că nu să-l scoată din fundătură pe Stelian Tănase urmărea Sursa, ci să-l înfunde complet, asumîndu-și rolul unui provocator implicat în acțiunile Securității și pătruns de importanța serviciilor aduse de el regimului. Cînd informa "organele" de contactele prietenului său cu diplomați și cetățeni străini, de intențiile acestuia de a-și publica romanele interzise de Cenzură în străinătate, de faptul că manuscrisele erau puse la adăpost chiar în casa lui D.O., n-avea nici o
De la Sursă... by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15402_a_16727]
-
Fredric Jameson e un bun teoretician ce a schimbat o întreagă viziune despre postmodernism. Te poți certa cu el, dar este strălucitor și original în ceea ce privește modernismul. Harold Bloom este opusul lui - pentru el, canonul este totul, dar nu este bine informat despre literatura europeană. Și neagă total literatura african-americană, feminismul și așa mai departe. Totuși, este un critic serios care are ceva de zis despre literatură. Știe extrem de multe despre romanticii englezi, iar The Anxiety of Influence este o carte de
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
Barbu Cioculescu Mic școlar silitor, edificat asupra calamităților matematicii, învățam tocmai pe dinafară, după metodologia vremii, tabla înmulțirii, în plin efort integrator și cu sincopă la 3x3. Un coleg dintr-o clasă mai mare mă informă că suferința mea nu e singulară în univers: negrii adorm numărând până la trei. De foarte tânăr înzestrat cu un munte de bun simț, mi se păru tare cuminte din partea lor. Ceva mai târziu, când deslușeam slova, citeam cu nesaț fabulele
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
Lovinescu din "agende". Criticul îl apreciase ca autor, dar pînă să ajungă la semnatarul Cailor lui Cibicioc văzuse omul "cu aparența tîmpă, dar cu ochii extrem de șireți", "căruia îi scot mîna din buzunar, cînd dă mîna cu mine". Gabriela Omăt, informată în urma lecturii unui text al lui Romulus Dianu, din Rampa, îl descoperă și ea "naș" pe E. Lovinescu pentru "debutul în literatură" al lui Dan Barbilian ca Ion Barbu. Dar Al. George ajunge să identifice tînărul necunoscut, întîlnit de E.
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
Dan Pavel, Liviu Antonesei, Vasile Popovici, Marius Ghica - apropiați ai lui Constantin Noica - ar fi exponenții unei ideologii retrograde, conservatoare, anti-europene... în rest, spre-a cruța colegilor de la Observator cultural efortul de a-mi căuta eventuale bube în cap, îi informez că sunt cel puțin, dacă nu și mai și, pro-american, pro-democrație, pro-feminism, pro-minorități etnice, pro-gay, pro-maghiar, pro-dialog, pro-drepturile omului ca și ei. Mă diferențiază doar entuziasmul stupefiant cu care s-au apucat, hodoronc-tronc, să militeze pro-prostie.
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
amărîți condamnați pentru te miri ce nu e zi să nu scrie presa. * O afirmație antologică a senatorului liberal Radu F. Alexandru preluată de mai multe publicații: "Decît să fi ars Muzeul Satului mai bine ardea Ministerul Culturii!" * NAȚIONAL își informează cititorii că premierul bulgar, Simeon Saxa Coburg a fost oaspetele premierului Năstase, la vila acestuia de la Cornu. Cu acest prilej, scrie NAȚIONAL, citînd surse din apropierea dlui Năstase, premierul bulgar a admirat ferma de păsări și animale a familiei Năstase. În urma
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
mai e loc în saloane pentru bolnavii atinși de sifilis și de alte boli "venerice". * Ce se mai fură în România? "Din portul Constanța s-a furat o navă încărcată cu fier vechi", anunță CURIERUL NAȚIONAL. Autorii au fost prinși informează ziarul, evident, pe prima pagină. Și tot din CURIERUL NAȚIONAL: "Urmînd îndemnurile președintelui Iliescu, Livia Mutică a bătut un tîlhar pînă la leșin". Pentru a risipi confuziile, să spunem că președintele Iliescu n-a sfătuit-o pe Livia din Cotusca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
de foc; ar prinde bine politicii dumitale de om dedicat țării ! Brătianu răspunse politicos, foarte echilibrat În mișcările lui sigure și În aerul de om care știe ce vrea, Încercându-si Împotrivirea doar pe departe: - Cu tot respectul, Doamna, vă informez că noi, de zece ani am propus prinț străin, tocmai ca să nu-l Încuscrească vreo familie de-a noastră și să poată rămâne obiectiv, ca domnitor al tuturor românilor, fără preferințe pentru unii sau pentru alții. - Frumos, foarte frumos că
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
noțiuni (progres, rațiune, economie, cultură, cugetare liberă), rămînînd deocamdată în faza lirică. Beția lui nu-i de cuvinte, ci de idei. Lipsit de erudiție, Cațavencu gîndește cu mijloace proprii. Cînd își va da seama de erorile materiale și se va informa la o bună școală, atunci el se va numi Maiorescu. Dar și exaltația ideologică va dispărea. Cațavencu va deveni profesor. Un Cațavencu ilustru este Hasdeu, care pornește în toate direcțiile, delirînd fără erori vizibile de stil, dar nu mai puțin
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
fost mari, dezamăgirile și mai mari. În toți acești ani. Nu putem face abstracție însă și de lucrurile formidabile întîmplate, de libertatea de a ne exprima, de a ne asuma responsabilități, de a crea, de a călători, de a ne informa. În seara de 22 decembrie a anului ce tocmai s-a încheiat m-am gîndit să-mi pun în valoare libertatea obținută acum treisprezece ani. Să fac ceva ce n-aș fi putut să fac în anii '80. Așa am
Triunghiul roz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14386_a_15711]
-
datorii la stat, se poartă cu Puterea cu mănuși de catifea. X Televiziunea publică și radioul plătit din buzunarele contribuabililor par a nu înțelege că ele nu sînt o afacere politică în contul acestor bani, ci că au datoria să informeze, fără nici o formă de partizanat, opinia publică. Că au, totodată, datoria să dea și opoziției prilejul de a-și spune pe larg punctul de vedere. Cronicarului i se pare inadmisibil ca opoziția democratică să ajungă să susțină un post de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
de specialitate. Poate să fi fost un fel de practică pe care o făcea dl Priboi..." Incredibil, dar adevărat. Candoarea dlui Onișoru întrece binișor granița unei alte însușiri a ființelor umane. Cît despre "informațiile noastre" privind vîrsta dlui Priboi...! Bine informat CNSAS! A doua declarație aparține ministrului Administrației Publice. Alertat de prognozele meteo, dl Octav Cozmâncă a notificat autorităților de resort că "e mai bine să oprim circulația pe aceste drumuri (afectate de îngheț - nota Cronicarului) decît să stăm apoi să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
Introduceri critice la poezia lui L. Blaga prea puțin cunoscută, din păcate, specialiștilor în opera poetului ardelean. Italienist, Mihail Chirnoagă a avut o polemică isprăvită prost pentru Frize cu alt italienist, Pimen Constantinescu (1905-1973) de la Sibiul literar. Dl Antonescu ne informează, scrupulos ca totdeauna, că atacul pornit de la revista din Sibiu a avut aerul unui "atentat" care a condus (oare de ce?) la suprimarea revistei brașovene. Cînd trebuia arestat Dabela? Într-un lung și foarte explicit editorial Dan Pavel scrie în ZIUA
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
de rupere a coeziunii organizației, cum a fost aceea de la Iași (anticiparea istoriei?) pe care o semnalează (denunță?) G. Topârceanu, într-o scrisoare pe care i-o trimite lui Corneliu Moldovanu, președintele din acel moment al S.S.R. "Trei dintre ei - informa Topârceanu la centru - au expediat un soi de "apel" unora de aici, cercând să recruteze adepți în vederea înființării unui stat în stat al S.S.R.". Vin însă nenorociri mai mari, în anii celui de al doilea război mondial, cu alți scriitori
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
în românește. - Vă mai amintiți întâlnirea cu scriitorii de la sediul Uniunii Scriitorilor din România? - Da, mi-o amintesc foarte bine. A fost pentru mine o plăcută surpriză să descopăr că foarte mulți colegi români cunoșteau limba spaniolă și erau bine informați în legătură cu ceea ce se scrie și se publică în Spania și America Latină. - Această scurtă convorbire se va difuza cu ocazia lansării romanului dv. Sărbătoarea Țapului. Dacă sunteți de acord, v-aș trimite în scris, prin fax sau e-mail, câteva întrebări pentru
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
publicarea și difuzarea cărților mele pe aceste meleaguri atât de îndepărtate, dar atât de dragi ale României. - Cărțile dv., așa cum declarați cu prilejul vizitei făcute la București, circulă liber în toată lumea...! - Vă mulțumesc. - În sfârșit, aș dori să vă mai informez că un distins critic literar român, Nicolae Manolescu, a publicat un editorial în revista "România literară" care are ca subiect chiar ultimul dv. roman, Sărbătoarea Țapului, apărut acum în România. Vi-l vom trimite prin poștă. - Minunat. Sunt încântat de
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
Externe din Kiev, în calitate "de conducător de Departament" va influența relațiile dintre Ucraina și România. Pentru că la Kiev (se accentuează aici) nu sunt conștientizate pericolele pe care le creează România pe teritoriul nostru", iar pan Guatîșin va ști să informeze Guvernul Ucrainei despre politica agresivă a României. În articolul Să-l iubești pe aproapele tău este criticat almanahul Apă vie, editat de Fundația "Augusta" (Timișoara) pentru publicarea unor materiale despre situația românilor din Ucraina, despre situația funcționării limbii române în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
Anilor de ucenicie l-am văzut la Pucioasa. Taciturnul de obicei, M. Sadoveanu era de tot îngrijorat de înaintarea trupelor sovietice. Nu avea nici un motiv să fie precaut cu mine, căci îmi cunoștea sentimentele antihitleriste și, prin Victor Ianculescu, fusese informat și asupra caracterului meu. Sînt aproape convins că spaima ce pusese stăpînire pe dînsul nu era spaima pentru soarta țării, ci groaza în fața necunoscutului care îi periclita confortul personal. Știam că muntele de om Mihail Sadoveanu e fricos. Nu știam
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]