968 matches
-
tratarea diverselor afecțiuni, într-un timp foarte scurt. Ce se întâmplă în cadrul unei proceduri? Persoana intră în cabină, în lenjere intimă, având picioarele protejate de șosete din lână. Ușa cabinei se închide, iar podeaua este reglată astfel încât persona să nu inhaleze azot gazos. Pentru a evita hipotermia mâinilor, pacienții trebuie să își țină mâinile pe marginea superioară a cabinei. Gazul criogenic este eliberat în criosaună, temperatura scade la -140°C/-180°C în 30 de secunde. După aceea, nivelul temperaturii rămâne
S-au deschis primele centre de aerocrioterapie () [Corola-journal/Journalistic/69546_a_70871]
-
Guvernul a transpus integral în legislația românească prevederile U.E. referitoare la protecția sănătății lucrătorilor față de riscurile datorate expunerii la azbest, interzicând utilizarea acestui material în construcții și instalații. Azbestul este un material fibros, iar fibrele sale foarte fine pot fi inhalate în timpul prelucrării și folosirii lui, afectând grav starea de sănătate a celor care intră în contact cu el. ( O. N.) Aniversare Cu ocazia aniversarii a 140 de ani de la nașterea poetului George Coșbuc, publicația culturală „De nașterea cuvântului“, în colaborare
Agenda2006-07-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284756_a_286085]
-
dreptul să distrugă viața altora. Or, s-a demonstrat că nefumătorii care se găsesc în preajma celor care fumează acasă, la locul de muncă, în instituții publice, baruri, restaurante, mijloace de transport etc., ajung, până la urmă, ei înșiși... fumători pasivi; ei inhalează direct fumul nediluat de la țigara fumătorului, dar și fumul din ambianța încăperii. Conform cercetărilor, anul trecut, fumatul pasiv a taxat economia americană cu zece miliarde de dolari: cinci miliarde de dolari reprezentând costuri medicale directe și cinci miliarde de dolari
Agenda2006-21-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284988_a_286317]
-
Pămănt: Motzart, Beethowen. Nouă ne place mult opera și muzica de fanfară. Aurora: Aveți biblioteci? Evelin: Da, totul pe suport electronic și magnetic. Nu folosim suportul de hărtie, îl considerăm depășit. în timpul liber pe terase speciale - un fel de cafenele - inhalăm arome obținute din Univers, inclusiv ale Pămăntului. Aurora: Arome de pe Pămănt? Evelin: Scorțișoară, vanilie, fum de bețe de tarhon. Profesorul: Vorbiți o limbă? Evelin: V-am spus că noi comunicăm prin telepatie după un cod stabilit individual de către Academie de
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
mama? Unde-i mama ta?, continuă înțeleptul, adulmecînd, pentru a cîta oară?, împrejurimile. "Începe iarăși", își spuse Lupino, neștiind ce să creadă. Cum putea acorda credit vorbelor unui lup care, amețit de căldură și de fumul gros pe care-l inhalase, părea să urmărească fantome?! Închise ochii preț de o secundă. "Ascultă-ți glasul inimii", spunea adesea Hana. Se lăsă, pentru a nu știu cîta oară, condus de glasul inimii și se relaxă. Spui că ești tatăl meu, domnule? Nimic nu
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
și izbind masa cu palmele, urlând și smulgându și părul din cap. Tăcurăm minute În șir. Tristețea ne copleșea, o tristețe murdară, vinovată. — Să mergem, i-am spus. Am ieșit ținându-ne de mână. Și În clipa În care am inhalat prima gură de aer proaspăt mi s-a rupt filmul. Nu am mai văzut-o de atunci pe Violeta. M-am căsătorit Între timp cu fata directorului de la Avicola și suntem oarecum fericiți. Avem o fetiță, Maria, iar eu mi
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
luptă direct din grajd: trage și el cu pușca pentru că așa fac toți. Pe de altă parte, chiar la ziarele unde înregimentarea e masivă, există suficienți oameni care, în adâncul sufletului, se simt oripilați de aerul toxic pe care-l inhalează. Direct sau indirect, ei s-au delimitat de colegii intrați fără scrupule într-o bătălie din care vor ieși iremediabil compromiși. În două articole succesive, Liviu Ornea și H.-R. Patapievici au atras atenția asupra vecinătăților compromițătoare în care se
Casieria sau onoarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9831_a_11156]
-
-nnoda în flăcări albastre crescând, bulimic arzând, întregindu-ne-n scrum. fuioare de fum noi doi nu vom mai fi o singură, înecată respirare. noi doi nu vom mai apune deodată după muntele de sare. noi doi, subțiați de frig, inhalăm speriați răsăritul, pietrele le implorăm să ne hrănească nevăzutul trup din care am dispărut când ne-am mutat unul în altul. abur și sânge, febră și lingori de noi se desprind, lunecoși și subțiri, cu contur întrerupt, când în brațe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
Dacă se poate la alții, de ce nu s-ar putea și aici? Fiecare om are dreptul de a se bucura de o ambianță plăcută, într-un local public, la un suc sau la un ceai, fără să fie nevoit să inhaleze pasiv fumul de țigară și să îi fie îmbâcsite hainele cu miros de tabac. România a rămas printre puținele state europene în care se mai poate fuma în spațiile publice, țara noastră neadoptând recomandările Consiliul UE, potrivit cărora toate țările
Atac la fumători. Primul oraș din România care ar putea interzice fumatul by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80433_a_81758]
-
medicamente a indienilor. Ambele au legătură cu numele membrilor tribului. Aurolacii - un trib definit în funcție de ceea ce consumă. În ce mă privește, nu am înțeles niciodată principiul după care funcționează punga cu aurolac. Sufli, dar ce se întâmplă mai departe? Ce inhalezi, că nu nasul îl bagi în pungă, ci gura. Inhalezi pe gură. Poate. Locuiesc în canale. La fel ca membrii populației vedda din Ceylon care trăiau goi în adăposturi săpate în stâncă. Avem așadar de-a face cu o colonizare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Aurolacii - un trib definit în funcție de ceea ce consumă. În ce mă privește, nu am înțeles niciodată principiul după care funcționează punga cu aurolac. Sufli, dar ce se întâmplă mai departe? Ce inhalezi, că nu nasul îl bagi în pungă, ci gura. Inhalezi pe gură. Poate. Locuiesc în canale. La fel ca membrii populației vedda din Ceylon care trăiau goi în adăposturi săpate în stâncă. Avem așadar de-a face cu o colonizare. Faptul că oamenii își pipăie portofelul ne face să credem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
de necazurile ei. Bătrânul Tucă își terminase de modernizat casa. Își așezase, într-un colț, mai însorit, când afară era senin și nu adia nici un firicel de vânt, un fotoliu înflorat, pe care se lăfăia, ca un vodă din povești, inhalând parfumurile florilor, frunzelor și ierburilor din grădina înțesată cu tot felul de vegetații, gospodărește orânduite, și menținută într-o permanentă stare de curățenie și de bun gust. Seara, pleca la culcare, devreme. Mânca ce mânca, sorbea o cană cu lapte
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
sunt rememorați ca un timp paradisiac, un loc în care Noodles se va tot întoarce mereu în visul său de opiu. Scena finală rămîne pe retină, în fumeria din cartierul chinezesc, Noodles stă întins pe un fel de laviță, a inhalat fumul din pipa de opiu care se află pe o măsuță joasă lîngă el și, deodată, chipul său ca o mască tragică, de o tristețe profundă se destinde. Omul nu mai e acolo, ci probabil într-un viitor luminos sau
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
referea Froehlich când vorbea despre „impulsuri“: constrângerea de a face lucruri pe care nu reușești să le justifici rațional? Destul de repede Însă, am descoperit că dulapurile maică-mii erau mult mai incitante. Era de-ajuns să deschid ușile și să inhalez mirosul de santal, să trag sertarele și să simt materialele alunecându-mi printre degete, să deschid șifonierul și să-mi umplu nările cu mirosul pielii lustruite a pantofilor Îndesați În buzunarele textile, care atârnau pe interiorul ușii - Îmi ajungea oricare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
În fața oglinzii șifonierului ei. Amintindu-mi de ceva ce am auzit, mă Întrebam dacă femeile chiar considerau bărbații tatuați ca având „clasă“. Dora mă ajuta să-mi pun gulerul Înalt de crêpe. După ce termină, Își Încrucișă mâinile sub sâni și inhală adânc, aproape cu plăcere, apoi Își ținu respirația. Abia după ce scoase aerul din piept, spuse: — Tatuaje? Clasă? Ce să spun... Există băștinași care poartă inele În sfârc și plăci din cel mai fin metal În jurul gâtului. Aici e adevărata clasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
rezolva o „problemă personală“ cu Cancelarul Sănătății. Având impresia că-l aud cum se oprește ca să-și aprindă o țigară, am profitat de ocazie ca să-i povestesc ce se mai Întâmplase de când nu ne-am mai văzut. Când am terminat, inhală adânc și mă Întrebă dacă mai poate conta pe discreția mea. Sigur că da, I-am răspuns, dacă altceva nu, măcar atât am Învățat și eu din toată povestea asta: cât de mult contează să-ți ții gura. Apoi l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cu penseta piesele minuscule ale fiecărui coș de fum și, cât se usucă adezivul, construiești acoperișul. Agăți burlanele minuscule. La fix, până la cel mai mic detaliu. Pui și minusculele ferestre mansardate. Agăți obloanele. Ridici stâlpii porții. Întinzi peluza. Sădești copacii. Inhalezi gustul de portocale și de benzină. Mirosul de fixativ. Te pierzi în fiecare amănunt. Lipești o viță de iederă pe o latură a coșului. Cu degetele prinse în firele de adeziv ca într-o pânză de păianjăn, cu buricele încleiate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
să fi căutat și să fi descoperit camera noului-născut și, într-un moment în care el, pruncul, dormea dus (străbătut de amintiri intrauterine și de proaspete senzații extrauterine), să se fi strecurat pe una din nările lui, să fi fost inhalat ca un abur, să fi alunecat apoi prin vine și vinișoare până la dibuirea sufletului într-un cotlon al trupului mărunțel, unde (precis) s-a culcușit ca o sămânță vrăjită, din care avea să răsară iubirea în stare pură, cristalină, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
care ne aveam culcușul și Încăperea cea mare, cu neon pîlpîind, și primul lucru peste care am dat, deschis pe ciment, a fost chiar Cartea cu C mare, sau ce mai rămăsese din ea. Am recunoscut-o imediat după miros. Inhalat În această formă concentrată, multifoliată, alcătuită din sute de pagini strînse una peste alta, mi-a provocat o stare de amețeală. Impactul geniului. Am ridicat privirea către volumele rămase pe raftul de jos, din care mama Îl extrăsese pe acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
prin cameră rîzÎnd În hohote și chicotind de unul singur. Reparînd lumea: lupta unui mecanic. CÎnd Îl vedeam așa, Îmi venea să pun lîngă el cuvîntul radios. Pur și simplu emana fericire, care umplea camera, era palpabilă și o puteam inhala și eu. După ce Îngrămădea patru sau cinci asemenea lucruri În debara și le făcea ca noi, le Încărca pe toate În căruciorul roșu și le ducea undeva. Am aflat mai tîrziu că le dădea de pomană unor oameni de pe stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Iritat de zgomotul avioanelor, m-am ridicat într-un cot. Vânătăile de pe piept făceau respirația dureroasă. Catherine își coborî ochii spre mine cu o privire îngrijorată, evident preocupată de faptul că aș putea muri. Îmi puse țigara între buze. Am inhalat șovăielnic fumul cu gust de mușcată. Filtrul cald, pătat cu ruj roz, purta în el gustul unic al corpului lui Catherine, o savoare pe care-o uitasem în odoarea saturată de fenol a spitalului. Se întinse după țigară, însă eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
lăsă jos trepiedul pe care-l ungea și îndesă expert tutunul în țigară, turnând înapoi firele de hașiș ce îi aterizară în palmă. Linse hârtia cu o limbă ascuțită care îi țâșni afară din gura cicatrizată ca a unei reptile. Inhală fumul pe nări. M-am uitat la teancul de fotografii proaspăt developate aflate pe masa de sub geam. Arătau fața familiară a actriței de film, făcute când aceasta cobora din limuzină în fața unui hotel londonez. - Elizabeth Taylor. O urmărești? - Nu încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
servietă. Traficul se oprise în loc, benzile de acces pe Western Avenue fiind blocate de primul val de mașini care ieșeau la ora de vârf din oraș. Vaughan se aplecă pe rama geamului, cu degetele duse la nări ca pentru a inhala ultimul miros de spermă rămas pe vârfurile lor. Farurile mașinilor venind din sens opus și luminile suspendate ale autostrăzii, semnalele emblematice și indicatoarele de direcție iluminau fața izolată a omului aceluia chinuit aflat la volanul mașinii sale prăfuite. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
-i fusta pentru a-i scoate la iveală triunghiul întunecat dintre picioare. Scoase dopul celei de-a doua sticle și îi lipi capătul umed de dinții ei albi. În oglinda retrovizoare o vedeam cum se ferește de gura lui Vaughan. Inhală fumul de țigară, ținându-și mâna peste prohabul lui. Vaughan se lăsă pe spate, cercetându-i trăsăturile mici cu o privire detașată, măsurându-i corpul de sus până jos ca un acrobat care calculează traversele și impacturile unei figuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
cei mai improbabili parteneri. Catherine stătea sprijinită de partea din spate a Lincolnului, cu pubisul lipit de aripa cromată și ținându-și capul întors de la mine. - Conduci tu? Te simți bine, nu? Stăteam cu picioarele depărtate, cu mâinile la piept, inhalând aerul inundat de lumină. Îmi simțeam din nou rănile, simțeam cum mă taie la piept și genunchi. Mi-am căutat cicatricele, leziunile acelea fine care emanau acum o durere rafinată și mângâietoare. Corpul îmi strălucea în punctele acelea, ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]