88 matches
-
pe nici un fel de scaun, și ține mâinile amândouă pe un picior. Se presupune că cele două statuete formează o pereche. În conformitate cu unele ipoteze, „Gânditorul” ar reprezenta un zeu al vegetației, iar femeia o zeiță a recoltei. Rit funerar de inhumație, unde cel decedat era așezat în poziție întinsă, foarte rar apar și morminte în care scheletul este în poziție chircită. În cultura Hamangia întâlnim mari necropole de inhumație, precum cel de la Cernavodă, cu cca 400 morminte. Lânga cel decedat în cadrul
Cultura Hamangia () [Corola-website/Science/303821_a_305150]
-
zeu al vegetației, iar femeia o zeiță a recoltei. Rit funerar de inhumație, unde cel decedat era așezat în poziție întinsă, foarte rar apar și morminte în care scheletul este în poziție chircită. În cultura Hamangia întâlnim mari necropole de inhumație, precum cel de la Cernavodă, cu cca 400 morminte. Lânga cel decedat în cadrul culturii Hamangia erau așezate diverse ofrande, oase, și bucăți de animale.
Cultura Hamangia () [Corola-website/Science/303821_a_305150]
-
Blaj, în județul Albă, localitatea Crăciunelu de Jos, important centru viticol al Podgoriei Târnavelor, este menționat documentar pentru prima dată la 10 iulie 1324. Însă, pe raza satului s-au descoperit urme de neolitice, din epoca bronzului și morminte de inhumație scitice specifice primei vârste a fierului, Hallstatt, astăzi expuse în cadrul Muzeului Brukenthal din Sibiu. După anul 1324, sătul este amintit într-un act din 11 mai 1396, cu ocazia delimitării domeniilor Episcopiei Transilvaniei, iar la 16 august 1370 o parte
Crăciunelu de Jos, Alba () [Corola-website/Science/300236_a_301565]
-
urmele unei așezări preistorice; există o altă locație în care s-a descoperit ceramică de tip Hallstatt. În secolul al XIX-lea este descoperită o monedă din timpul împăratului Valentinianus III (425-455). Arheologii menționează existența și a unor tumuli de inhumație probabil de origine migratoare. Satul actual a fost înființat de către coloniștii sași, după marea invazie mongolă, cu denumirea ""Lone"", denumire ce înseamnă în germană cadou, dar, cu trimitere la terenul deosebit de fertil și la anumite scutiri de taxe pe care
Luna de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/299174_a_300503]
-
descoperirile de cea mai mare importanță, nu numai pentru complexul de monumente de la Târgșor, ci și pentru întreaga cercetare arheologică românească - concentrarea de complexe funerare, din care au fost cercetate până în prezent cca. 500 de morminte, aparținând unei necropole de inhumație sarmatice și alteia birituale de tip Sântana de Mureș - Cerneahov. Inventarul, specific complexelor funerare de acest tip, se remarcă prin diversitate și bogăție, constând din ceramică, accesorii vestimentare, podoabe și arme. Succesiunea urmelor de locuire continuă cu cele daco-romane din
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
prezent cca. 20 de complexe de locuire - , pe malul stâng, la cca. 100 m est-nord-est, a unei necropole sarmatice datată în a doua jumătate a sec. III p. Chr., din care au fost dezvelite până acum 40 de morminte de inhumație, și a marii necropole birituale de tip Sântana de Mureș-Cerneahov, de la sfârșitul sec. III și din sec. IV p. Chr. , cu peste 470 de complexe funerare cercetate, situată în aceiași zonă. În zona de vest-nord-vest a perimetrului rezervației se află
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
cu epoca următoare a secolelor VI-VIII d.Hr. Necropolele din secolele IV-V conținând un număr deosebit de mare de morminte, unele depășind chiar 450-500 de complexe funerare, sunt de regulă birituale, cea mai mare pondere având-o mormintele de inhumație, în altele însă preponderente fiind cele de incinerație. Dintre necropolele datând din această vreme, care conțin un număr mai mare de morminte și care au fost mai amplu investigate menționăm pe cele de la Budești, Dănceni, Miorcani, Mihălășeni, Bârlad-Valea Seacă, Gherăseni
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
de Mureș, Alba Iulia sau Bratei. Biritualismul înregistrat în necropolele acestei vremi reflectă probabil profundele schimbări produse în mentalitatea religioasă a populației autohtone care, în procesul de romanizare, a renunțat treptat la ritul incinerației, specific geto-dacilor, acceptând pe cel a inhumației sub influența civilizației romane și desigur și ca urmare a răspândirii aici a creștinismului. În pofida faptului că religia creștină s-a răspândit constant, cuprinzând treptat toate comunitățile sătești autohtone de la nordul Dunării de Jos, s-au conservat totuși și destul
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
obținându-se informații importante pentru o zonă geografică relativ limitată. În regiunile de la est și sud de Carpați pentru perioada VI-VIII descoperirile funerare sunt foarte rare, fiind atestate doar necropole de incinerație (Sărata Monteoru, Lozna) și câteva morminte de inhumație sau incinerație izolate. În schimb, sunt destul de bine documentate cimitirele din perioada de timp următoare, mai ales din epoca secolelor IX-XI d. Hr. , cele mai mari și mai bine cercetate arheologic fiind cele de la Hansca, Izvorul, Sultana, Păulești, Chișcani, Platonești
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
mai mari și mai bine cercetate arheologic fiind cele de la Hansca, Izvorul, Sultana, Păulești, Chișcani, Platonești, Obârșia, Bratei, Alba Iulia, Gușterița, Blandiana sau Ocna Sibiului. O bună parte din aceste necropole sunt birituale ponderea mai mare având-o mormintele de inhumație. Numeroase morminte etalează trăsături creștine, dovadă că noua religie se impusese treptat și în ceea ce privește ritul de înmormântare. În aceste necropole se întâlnesc însă și complexe funerare cu elemente de ritual păgân, pe care unii specialiști le-au pus pe seama unor
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
arheologice și problemele ce se impun unei prezentări istorice pertinente, destul de ample, după cum se poate vedea și din ilustrațiile ce însoțesc prezentarea. Ultimul capitol, dedicat examinării problemelor generale referitoare la necropolele paleocreștine din Sciția Minor, analizează riturile funerare (incinerația și inhumația) în secolele IV-VI, unde va fi prezentată și o tipologie a mormintelor de inhumație (cele considerate a fi creștine), tipurile de morminte în care s-au descoperit elemente paleocreștine, mormintele în groapă simplă, monumentele funerare. În Descoperiri arheologice extra-coemeteriale
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
vedea și din ilustrațiile ce însoțesc prezentarea. Ultimul capitol, dedicat examinării problemelor generale referitoare la necropolele paleocreștine din Sciția Minor, analizează riturile funerare (incinerația și inhumația) în secolele IV-VI, unde va fi prezentată și o tipologie a mormintelor de inhumație (cele considerate a fi creștine), tipurile de morminte în care s-au descoperit elemente paleocreștine, mormintele în groapă simplă, monumentele funerare. În Descoperiri arheologice extra-coemeteriale sunt analizate elementele din bazilicile paleocreștine și din locurile izolate. Capitolul se încheie cu o
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
se ridica atunci la 786. Primele săpături sistematice au fost efectuate în această stațiune de pe limesul dunărean între 1958-1971, perioadă în care s-au săpat în total 1.139 de morminte - dintre care 228 datând din secolele II-VII (majoritatea de inhumație și 5 de incinerație), celelalte din secolele IX-XII. Descoperirea unei bazilici creștine, cu criptă, în acest sit arheologic, a fost completată și de prezența unor obiecte specifice aceleiași religii monoteiste în mormintele din epoca romano-bizantină (cruciulițe de bronz în M236d
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cercel cu cruce în M238d) etc. toate acestea constituind doar câteva din mulțimea de indicii referitoare la răspândirea creștinismului printre cei înhumați în această necropolă, unde există de altfel și o bazilică cimiterială. Caracteristica generală a necropolei o constituie ritul inhumației folosit aproape exclusiv, iar scheletele au orientări V-E. Este și un mormânt de incinerație în groapă ovală în care s-a găsit cenușă, cărbune și foarte puține oase calcinate; în acest sector al necropolei, ritul incinerației apare cu totul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
secolele II-VII p.Chr.; 2) înmormântări care aparțin secolelor X-XII. 3.2. Rit și ritual Deși cronologic necropola de la Beroe (Piatra Frecăței) se întinde pe mai multe secole, totuși, cu excepția a 5 morminte de incinerație, ritul general este cel al inhumației iar poziția dominantă este dată de orientarea capului spre est și a picioarelor spre vest, cu câteva cazuri de orientare N-S și invers. Posesorii obiectelor non romane, din secolele, din secolele IV-VII își așează mormintele în interiorul necropolei organizate, căpătând
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
căruță provincială romană; 3) 12 monede de la împăratul Aurelian (270-275) și până la Maximinus Hercules (286-305). O statistică a mormintelor cu inventar, din secolul V, ne arată că cele mai multe pot fi atribuite lumii de cultură provincială romană. În acest secol inventarul inhumațiilor (morminte de tip roman) se reduce la prezența unui singur obiect, vas, fibulă, cataramă. Pe suprafața necropolei sunt plasate și morminte de caracter „barbar“. Astfel, inventarul mormântului unei femei, al cărei schelet a fost deranjat de un alt mormânt din
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
s-au efectuat sporadic și unele înmormântări de epocă romano-bizantină. Primele date despre existența necropolei romano-bizantine din Callatis, au fost oferite de unele descoperiri întâmplătoare din 1937, cu prilejul săpării unor gropi pentru plantat vița de vie (2 morminte de inhumație alăturate, din dale și blocuri de piatră). Cu ocazia construirii șoselei Mangalia-Albești, în 1943, au fost descoperite alte 5 morminte de inhumație din epoca romană. Primele descoperiri sigure (întâmplătoare!) în această necropolă situată în marginea de vest a orașului Mangalia
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unele descoperiri întâmplătoare din 1937, cu prilejul săpării unor gropi pentru plantat vița de vie (2 morminte de inhumație alăturate, din dale și blocuri de piatră). Cu ocazia construirii șoselei Mangalia-Albești, în 1943, au fost descoperite alte 5 morminte de inhumație din epoca romană. Primele descoperiri sigure (întâmplătoare!) în această necropolă situată în marginea de vest a orașului Mangalia, dincolo de calea ferată) s-au făcut în anul 1959. Cu ocazia unor lucrări de canalizare, de-a lungul părții drepte a șoselei
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
această necropolă situată în marginea de vest a orașului Mangalia, dincolo de calea ferată) s-au făcut în anul 1959. Cu ocazia unor lucrări de canalizare, de-a lungul părții drepte a șoselei Mangalia-Albești, au fost descoperite 32 de morminte de inhumație, iar majoritatea acestora erau construite din dale de piatră; materialele recuperate din cele 16 morminte și rezultatele investigațiilor au format obiectul unui studiu separat. Cimitirul de la Mangalia acestei perioade a fost, unul dintre cele mai remarcabile monumente paleocreștine de pe teritoriul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
importanța obiectivului arheologic a determinat începerea săpăturilor sistematice, desfășurate pe durata a 10 campanii de săpături (între anii 1963-1975). Tot lor le aparține și săpătura de salvare din 1968, efectuată în partea de sud a șoselei Mangalia-Albești (8 morminte de inhumație). În urma unor descoperiri întâmplătoare s-au scos la lumină diferite vestigia: 1) o stelă funerară creștină, scrisă în grecește, care menționează existența unui jurist de origine siriană (secolele IV-V); 2) o cruce de calcar peste care este înscris numele
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
callatiană, se ridică la peste 400 (însumând aproape 600 de schelete). În cele 338 de morminte descoperite s-au găsit 547 de schelete: 367 sunt de adulți, 154 de copii și 26 de adolescenți. S-au descoperit doar morminte de inhumație care, în funcție de tip, pot fi împărțite astfel: a) mormintele de tip cistă (60% din totalul celor descoperite erau făcute din piatră), construite din lespezi de piatră sau de calcar, cioplite sumar sau chiar nefasonate, câte două pe laturi, mai rar
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
răstignit având incizate pe ambele părți, sub mâinile întinse, literele „IC.XC“, pe cap o cruce, iar pe cealaltă jumătate este reprezentată Maica Domnului în chip de rugătoare (sec. X-XI). În sectorul necropolă s-au cercetat 45 de morminte de inhumație (sec. III-IV). Într-un altul, datat printr-o monedă la mijlocul secolului III, s-a descoperit, în zona mâinii drepte a defunctului, un inel cu gemă gravat cu chrismon. 6. Dinogeția (Bisericuța / Garvăn, jud. Tulcea) Este situată la 4 km, în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
din urmă schelet este datat pentru sfârșitul secolului VI, în timp ce primele două au o precedență cronologică de trei secole. Peste primele două schelete, fără inventar, se năruise tavanul dromosului, deranjând oarecum poziția inițială a acestora, poate și ca urmare a inhumației ulterioare, realizată foarte probabil prin ignorarea celor anterioare, din secolul III. Dromosul acestui monument funerar de secol III era pictat pe peretele sudic în roșu și verde. Culoarea roșie fiind dispusă într-un semicerc, pe care se afla reprezentat un
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
urban din secolele I-III. După distrugerea acestuia (în urma invaziilor barbare de la mijlocul secolului III), deasupra s-a constituit o necropolă, care va dura timp de trei secole (IV-VI). În acest sector s-au descoperit 74 de morminte de inhumație (dintre care s-au săpat 71); la acestea se adaugă alte 3 morminte descoperite în 1955 și 13 morminte descoperite în 1956, cu ocazia trasării a două secțiuni în vederea cercetării bazilicii extra muros. În anii 80 (sub conducerea lui Alexandrescu
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
M103 și M111) dispuse în formă de cruce, ca și sărăcia ori absența inventarului funerar, situații trecute pe seama creștinismului. În anul 1969, pe teritoriul municipiului Constanța, cu ocazia lucrărilor pentru noul local al Poștei, au fost descoperite 4 morminte de inhumație, orientate V-E, cu capul spre vest. Unul singur avea inventar. Scheletul se afla pe un pat de țigle, întins pe spate, cu mâinile pe bazin. Din inventar făcea parte o cruce din sârmă de bronz, cruce de tip latin
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]