88 matches
-
callatiană, se ridică la peste 400 (însumând aproape 600 de schelete). În cele 338 de morminte descoperite s-au găsit 547 de schelete: 367 sunt de adulți, 154 de copii și 26 de adolescenți. S-au descoperit doar morminte de inhumație care, în funcție de tip, pot fi împărțite astfel: a) mormintele de tip cistă (60% din totalul celor descoperite erau făcute din piatră), construite din lespezi de piatră sau de calcar, cioplite sumar sau chiar nefasonate, câte două pe laturi, mai rar
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
răstignit având incizate pe ambele părți, sub mâinile întinse, literele „IC.XC“, pe cap o cruce, iar pe cealaltă jumătate este reprezentată Maica Domnului în chip de rugătoare (sec. X-XI). În sectorul necropolă s-au cercetat 45 de morminte de inhumație (sec. III-IV). Într-un altul, datat printr-o monedă la mijlocul secolului III, s-a descoperit, în zona mâinii drepte a defunctului, un inel cu gemă gravat cu chrismon. 6. Dinogeția (Bisericuța / Garvăn, jud. Tulcea) Este situată la 4 km, în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
din urmă schelet este datat pentru sfârșitul secolului VI, în timp ce primele două au o precedență cronologică de trei secole. Peste primele două schelete, fără inventar, se năruise tavanul dromosului, deranjând oarecum poziția inițială a acestora, poate și ca urmare a inhumației ulterioare, realizată foarte probabil prin ignorarea celor anterioare, din secolul III. Dromosul acestui monument funerar de secol III era pictat pe peretele sudic în roșu și verde. Culoarea roșie fiind dispusă într-un semicerc, pe care se afla reprezentat un
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
urban din secolele I-III. După distrugerea acestuia (în urma invaziilor barbare de la mijlocul secolului III), deasupra s-a constituit o necropolă, care va dura timp de trei secole (IV-VI). În acest sector s-au descoperit 74 de morminte de inhumație (dintre care s-au săpat 71); la acestea se adaugă alte 3 morminte descoperite în 1955 și 13 morminte descoperite în 1956, cu ocazia trasării a două secțiuni în vederea cercetării bazilicii extra muros. În anii 80 (sub conducerea lui Alexandrescu
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
M103 și M111) dispuse în formă de cruce, ca și sărăcia ori absența inventarului funerar, situații trecute pe seama creștinismului. În anul 1969, pe teritoriul municipiului Constanța, cu ocazia lucrărilor pentru noul local al Poștei, au fost descoperite 4 morminte de inhumație, orientate V-E, cu capul spre vest. Unul singur avea inventar. Scheletul se afla pe un pat de țigle, întins pe spate, cu mâinile pe bazin. Din inventar făcea parte o cruce din sârmă de bronz, cruce de tip latin
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cinci secțiuni, având latura lungă de 7 m, lățimea de 3 m și adâncimea variind între 1,50 m - 4,25 m (în situații specifice s-au deschis și casete) care au dus la descoperirea a 47 de morminte de inhumație (un cenotaf), din care 23 în gropi simple rectangulare și 24 în firidă. Trei morminte din prima categorie și una dintr-a doua au fost protejate de țigle de mari dimensiuni (35 cm x 35 cm x 4 cm; 45
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de uz curent și unguentaria în sticlă (circa 20 de piese), considerate de proveniență locală. Orientarea celor înhumați a putut fi stabilită în 33 de cazuri: 28 aveau orientarea V-E, iar 5 N-S sau NE-SV. Mormintele de inhumație, urmare a cercetării și analizei elementelor de rit, ritual și a ofrandelor recuperate, au fost datate diferit: 7 morminte din secolul II și 12 din secolul III (unele din ele, orientate V-E, ar putea fi atribuite, în opinia descoperitorilor
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
și ele, aceleiași comunități creștine din Tomis (lipsa inventarului fiind semnul probabil al sărăciei creștine ori al unor recomandări ale aceleiași religii, recomandări contrare practicii păgâne de până atunci; secolul IV). Situația mormintelor este următoarea: 1) 22 de morminte de inhumație simplă, în groapă rectangulară, din care 3 sunt marcate printr-una sau mai multe țigle; în 10 morminte, înhumații au fost depuși în sicrie; 2) 24 de morminte în firidă (20 au un înhumat, iar 4 câte doi); 3) un
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
care atestă silențios activitatea multor ateliere locale. La fel de bogat este și mobilierul de import și cel local constituite din obiecte de metal, de sticlă și mai ales de ceramică. În toate mormintele cercetate s-a constatat practicarea exclusivă a ritului inhumației. S-a constatat arheologic prezența mormintelor individuale, dar și a celor colective de 2-6 persoane, potrivit scheletelor identificate în aceleași locuri. Înhumarea mai multor schelete într-un singur mormânt nu este o excepție pentru necropola tomitană: morminte cu două schelete
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unor săpături de salvare în anul 1968, de către G. Papuc de la Muzeul din Constanța, săpături realizate pe pantele dealului de la N, NE și E față de orașul antic, au dus la descoperirea a 20 de morminte de incinerație și 43 de inhumație (secolele II-VI), 35 din cele din urmă aparținând creștinilor. Bazilicile descoperite sunt: 1) bazilica «simplă» sau «forensis» (A), numită astfel de Vasile Pârvan (1882-1927); descoperită înainte de anul 1900, la circa 50 m spre vest de poarta estică și în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Săpăturile de salvare (1990), au fost publicate de Al. Barnea în 1992. care ne se vorbește despre cercetarea a două locuințe din epoca Principatului (27 a.Chr. - 284 p.Chr.), dintre care una era suprapusă de un mormânt creștin de inhumație, acoperit cu țigle, fără a se mai da și alte amănunte. În orice caz, mormântul aparține unei necropole din care s-au mai identificat și alte morminte de inhumație cu inventar (vase de sticlă, opaițe, ceramică). Unii istorici vorbesc despre
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Chr.), dintre care una era suprapusă de un mormânt creștin de inhumație, acoperit cu țigle, fără a se mai da și alte amănunte. În orice caz, mormântul aparține unei necropole din care s-au mai identificat și alte morminte de inhumație cu inventar (vase de sticlă, opaițe, ceramică). Unii istorici vorbesc despre martirii de la Noviodunum, cunoscuți deja nominal, a căror prezență este confirmată de inscripțiile descoperite aici. 12.4 Salsovia (Nufărul, jud. Tulcea) Cetatea Salsovia a fost locuită încă din epocile
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cimiterială, rezervată ca necropolă pentru personajele de vază, militare și bisericești. Mormintele descoperite erau lipsite de obișnuitul inventar funerar, întâlnit în necropolele păgâne. În bazilica de aici au fost descoperite 3 morminte și alte 3 alături de acestea: toate fiind de inhumație; erau orientate spre V-E. Amintim și descoperirea în mormântul D a unei cărămizi pe care era trasată o cruce. Tot pentru secolul VI a fost datat și fragmentul unei lucerne cu ansa cruciformă; în partea superioară a unei amfore
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
orientării religioase a locuitorilor acestei zone: credința anterioară a defuncților și a celor ce au efectuat ritul, evoluția ritului și a monumentelor funerare, a inscripțiilor și a inventarului. Riturile funerare cunoscute în cadrul necropolelor din Sciția Minor sunt două: incinerația și inhumația. 1.1. Ritul incinerației Această practică rituală a fost exercitată îndeosebi în perioada elenistică, cunoscând o anumită amploare în perioada precedentă răspândirii creștinismului. Afirmația este demonstrată prin prezența unor necropole de incinerație la Argamum, Callatis (circa 100 de morminte) etc.
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
necropole de incinerație la Argamum, Callatis (circa 100 de morminte) etc. În perioada de afirmare a noii religii, s-a ajuns la prezența a 20 de morminte de incinerație la Tropaeum Traiani (descoperirea contemporană cu alte 43 de morminte de inhumație, din care 35 aparțineau creștinilor), iar între anii 1958-1971, la Beroe puteau fi identificate doar 5 morminte de incinerație din cele 228 descoperite. La Callatis exista o platformă cu ruguri de incinerație. Mormintele de incinerație din Sciția Minor erau depuse
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
elenistice, romano-bizantine). Ritul incinerației a fost redus ca importanță în secolele IV-VI, în urma ascensiunii creștinismului care interzicea această practică rituală, substituind-o cu cea a înhumării, motivată de învierea totală a omului, cu trup și suflet. 1.2. Ritul inhumației Ritul inhumației a înlocuit masiv ritul incinerației între secolele I-VI. Fenomenul, specific Imperiului roman în ansamblu, pentru perioada în discuție, putea, prin prezența altor indicii să precizeze eventualele caracteristici provinciale. Cercetarea arheologică privind trecerea de la incinerație la inhumație, departe
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Ritul incinerației a fost redus ca importanță în secolele IV-VI, în urma ascensiunii creștinismului care interzicea această practică rituală, substituind-o cu cea a înhumării, motivată de învierea totală a omului, cu trup și suflet. 1.2. Ritul inhumației Ritul inhumației a înlocuit masiv ritul incinerației între secolele I-VI. Fenomenul, specific Imperiului roman în ansamblu, pentru perioada în discuție, putea, prin prezența altor indicii să precizeze eventualele caracteristici provinciale. Cercetarea arheologică privind trecerea de la incinerație la inhumație, departe de a
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Ritul inhumației Ritul inhumației a înlocuit masiv ritul incinerației între secolele I-VI. Fenomenul, specific Imperiului roman în ansamblu, pentru perioada în discuție, putea, prin prezența altor indicii să precizeze eventualele caracteristici provinciale. Cercetarea arheologică privind trecerea de la incinerație la inhumație, departe de a fi completă la Beroe și aproape exclusivă la Callatis (cf. necropola romană târzie), arată că odată cu ascensiunea creștinismului (jumătatea secolului IV) nu mai existau morminte de incinerație. Situația, nicidecum izolată, este identică și la Tropaeum Traiani, Tomis
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
și aproape exclusivă la Callatis (cf. necropola romană târzie), arată că odată cu ascensiunea creștinismului (jumătatea secolului IV) nu mai existau morminte de incinerație. Situația, nicidecum izolată, este identică și la Tropaeum Traiani, Tomis, Dinogeția, Noviodunum etc. a) Tipologia mormintelor de inhumație Mormintele de inhumație cercetate în necropolele din Sciția Minor se pot grupa tipologic astfel: 1) morminte depuse în sarcofage din marmură sau din calcar, cu sau fără inscripție; 2) morminte din plăci de piatră (calcar sau alte materiale), acoperite sau
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
la Callatis (cf. necropola romană târzie), arată că odată cu ascensiunea creștinismului (jumătatea secolului IV) nu mai existau morminte de incinerație. Situația, nicidecum izolată, este identică și la Tropaeum Traiani, Tomis, Dinogeția, Noviodunum etc. a) Tipologia mormintelor de inhumație Mormintele de inhumație cercetate în necropolele din Sciția Minor se pot grupa tipologic astfel: 1) morminte depuse în sarcofage din marmură sau din calcar, cu sau fără inscripție; 2) morminte din plăci de piatră (calcar sau alte materiale), acoperite sau nu cu plăci
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unele tencuite și decorate în interior cu picturi specifice epocii, ca la Durostorum și Tomis (până în secolul IV inclusiv), altele aveau forma și rolul unor cripte adăpostind relicve de martiri, dispuse sub altarul unor bazilici paleocreștine. b) Observații Mormintele de inhumație (sec. I-IV) se pot grupa în: 1) morminte tumulare scad din importanță după secolul IV și odată cu utilizarea sarcofagelor (adăpostite sub tumuli); 2) morminte simple de inhumație urmate de generalizarea orientării defuncților creștini (V-E) și de stabilirea poziției
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de martiri, dispuse sub altarul unor bazilici paleocreștine. b) Observații Mormintele de inhumație (sec. I-IV) se pot grupa în: 1) morminte tumulare scad din importanță după secolul IV și odată cu utilizarea sarcofagelor (adăpostite sub tumuli); 2) morminte simple de inhumație urmate de generalizarea orientării defuncților creștini (V-E) și de stabilirea poziției acestora (secolul IV), fapt ce a dus la depunerea tot mai redusă a ofrandelor sau chiar a absenței totale a acestora din mormintele paleocreștine. 2. Elemente paleocreștine în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
vezi supra) este specific necropolelor de epocă romană din secolul IV, există totuși și anumite elemente de origine barbară; 4) Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea) unde mormintele erau protejate cu țigle; 5) Sucidava (jud. Constanța) unde, în cele șase morminte de inhumație prezente în bazilica creștină din secolul IV, defuncții erau lipsiți de obișnuitul inventar funerar întâlnit în necropole păgâne. Elementele prezenței paleocreștine sunt date de înhumarea lor în bazilică, de orientarea V-E a defuncților, de semnul crucii pe o cărămidă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
la identificarea celor 4 schelete descoperite in interiorul monumentului, orientarea rituală a acestora și absența obiectelor de inventar; 6) complexele funerare la Tomis (municipiul Constanța): a) cavourile cu caracter familial, monumente funerare cu trei camere mortuare dispuse în cruce, unde inhumații (așezați dorsal, cu mâinile împreunate) erau depuși în sicrie de lemn (laturile lungi aveau incizate cruci de tipul crux Latina). Monumentul e prevăzut cu niște nișe în partea superioară a camerelor funerare, unde au fost descoperite mai multe opaițe cu
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
și forme variate, opaițe cu semnul crucii, incizii de cruci pe diferite obiecte (ex. reprezentarea unei cruci și a doi porumbei pe o cataramă de argint aurit), ceramica (uneori ornamentată cu semnul crucii), varietatea formelor de morminte (vezi supra), inscripțiile, inhumațiile, poziția și orientarea defuncților V-E; 16) la Troesmis (Turcoaia, jud. Tulcea): ruinele a trei bazilici creștine, databile între secolele V-VI; 17) la Tropaeum Traiani (Adamclisi, jud. Constanța): bazilicile paleocreștine, criptele martirice și cele relicvate; 18) la Ulmetum (Pantelimonul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]