60 matches
-
avut în vedere doar latur a materială a existenței și au fost aduși lideri umani slab pregătiți în prim plan, lideri care au derapat repede spre alte forme de manifestare. Asta pe lângă faptul că s a îngrădit dreptul la op inie și la principiile democratice. Dar, cu pregătirea și experiența lor și având în vedere condițiile sociale, nu aveau cum să reușească. Și totuși avem un exemplu interesant: China. Și aici sunt probleme pentru că desigur, direcț ia nu este nici aici
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
fără doar și poate, tot ce mai putuse strânge. De aceea nici n-o păstrasem. Și cu ea și fără ea, tot una era, bine că eram îmbrăcat, dacă o să fiu dat afară din școală, măcar... Taxa era de șapte inii de lei. Ce mai conta o mie? Ce-aveam să fac dacă la întîi februarie domnul Ionașcu avea să-mi spună că nu putuse aranja nimic pentru mine? Cum aveam să-mi urmez eu liceul în particular dacă nu-mi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
degete pe lacul mesei din sufragerie, privind cum rămân apoi aproape fixe în rotație, baleind imperceptibil în lături, un timp amuzant de lung. Roata cea mare, pe când se rotea măreț ca o galaxie, scotea și un huruit melodios, pe când cele iniei, gravitând în jurul ei, erau tăcute, dar mult mai sclipitoare. Până la urmă însă, se ciocneau unele de altele, se destabilizau și se prăbușeau pe o parte, unele mai repede, altele mai târziu, dar acolo se ajungea inevitabil. Mă plictiseam și de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
satisf(c(toare. Pentru utilizarea ma(inilor agricole consor(iile permit utilizarea separat( sau asociat( a acestora, asocia(ii fiind obliga(i s( foloseasc( numai ma(inile consorțiului (i pl(tesc (n func(ie de gradul de utilizare a ma(inii. Dintre principiile organizatorice ale consor(iilor, mai importante sunt: responsabilitatea solidar( (ntre asocia(i, principiul un om-un vot, preponderen(a deciziilor Adun(rii Generale fa(( de cele ale consiliului de administra(ie sau ale pre(edintelui, distribuirea echitabil( a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
imorale. C]s]toriile regale obligatorii dintre frate și sor] în Egiptul dinastic, în Hawaii din Antichitate, la populația Venda din nordul regiunii Transvaal din Africa de Sud sau incestul ritual al tribului Ronga din sudul Mozambicului sunt practici pe care str]inii le consider] resping]toare. În orice societate, semnificația social] a comportamentului are o puternic] amprent] cultural]. Pentru un b]rbat Tswana din Botswana, a-ți alege drept soție o verișoar] este o fapt] foarte bun] și logica. Un Shona din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se considerau oameni diferiți de zei și superiori animalelor. Termenul „str]în” sugera o categorie inferioar] celei pe care egiptenii o considerau categoria uman], deoarece, conform gândirii egiptene, influența str]în] era responsabil] de dezbinarea social]. În unele scrieri, str]inii care locuiau departe de bog]ția Nilului și de normalitatea vieții din Egipt (mă’at) erau incluși în categoria animalelor. Totuși, dac] un str]în dorea s] se stabileasc] în Egipt, atunci acea persoan] intra în rândul oamenilor. iii. Etică
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
eșec și necaz. Deși în Ieșirea (12.49) se spune: „O lege s] fie și pentru b]știnaș și pentru str]inul ce se va așeza la voi!”, diferențele existau. Cet]tenii erau diferiți de sclavi, cei pribegi de str]inii rezidenți, precum și b]rbații de femei. Societatea își manifestă grijă pentru orfani, v]duve și pentru cei aflați în pribegie (Deut. 10.18-19). Evreii ajunși în sclavie erau eliberați dup] șase ani și tratați cu generozitate (Deut. 15.12-18). C
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de femei. Societatea își manifestă grijă pentru orfani, v]duve și pentru cei aflați în pribegie (Deut. 10.18-19). Evreii ajunși în sclavie erau eliberați dup] șase ani și tratați cu generozitate (Deut. 15.12-18). C]s]toriile cu str]inii erau interzise (Deut. 7.3-4; Neem. 13.23-27). Inegalit]țile sociale și politice erau acceptate. Etică familiei sublinia importanța liniei masculine. Nu există credință în viața de dup] moarte, iar „nemurirea” constă în perpetuarea identit]ții prin urmași de sex
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai probabil. Din punct de vedere biologic, are sens s] cooperezi cu cei care coopereaz] și cu care împ]rt]șesți interesul de a coopera (Wilson, 1978). În cele din urm], se atinge o limit] exterioar], aceea care vizeaz] str]inii; într-adev]r, posibilitatea pericolului generat de necunoscut poate dep]și orice avantaje ale unei reciprocit]ți posibile. Din punct de vedere biologic, toate acestea par a ar]ta c] nu se diminueaz] doar sentimentele de afecțiune atunci când este vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cațăr cu fânul pe clăi. Sună zefirul în mine neștersul /Imn pentru flacăra ochilor tăi” (Dans euforic, din volumul Frumusețe continuă). În versurile ulterioare culegerii Dragoste (1968) registrul tematic se îmbogățește prin explorarea mitologicului de sursă îndeosebi folclorică, autohtonă. În Inia Dinia (1971) simbolul iubirii e un Orfeu feminin care străbate infinitul călare pe Galben de Soare, metaforă a inspirației. Z. se încearcă și în teatru, dar Gheorghe Șincai sau Lumea și cucul sunt nerealizate ca scrieri dramatice. Prima tinde să
ZAMFIRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290699_a_292028]
-
1964; La gură de rai, București, 1965; Ziua a șasea, București, 1966; Duminecă, București, 1967; Dragoste, București, 1968; Colind de primăvară, București, 1969; Nuntă cu zei, București, 1969; La poarta celor care dorm, București, 1970; Poezii pentru copii, București, 1970; Inia Dinia, cu ilustrații de Mihu Vulcănescu, București, 1971; Nevindecare, București, 1972; Pedeapsă de viață lungă, București, 1972; Poezie (1950-1972), București, 1972; Cei de la casa pândarului..., București, 1974; Simfonie, București, 1975; În aerul vibrând, București, 1977; O lume pentru toți, București
ZAMFIRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290699_a_292028]
-
de a ști ceva anume e mai curând o piedică, un handicap social. Pedagogic vorbind, presti giul formal al unor oameni fără nici o meserie e creator de confuzie etică și deza gregare civilă. („Ciocoii - spune și Rădulescu-Motru - sunt paraziții decrepitu inii noastre politice“ și sporesc, pernicios, „arbitrarul puterii“.) În sfârșit, omul fără meserie e condamnat la o foarte impură motivație a acțiunii politice. El se ține cu dinții de fotolii și demnități, pentru că n-are la ce se întoarce. Întrucât altceva
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
țara. ... (3) Sumele necheltuite cu ocazia returnării străinului se restituie deponentului cu avizul Direcției generale de evidenta informatizată a persoanei. ... Articolul 21 (1) Pot face excepție de la procedura acordării vizelor pe baza de invitație următoarele categorii de străini: ... a) str��inii care au obținut avizul Ministerului Educației și Cercetării pentru a studia sau a desfășura activități didactice în sistemul național de învățământ din România; ... b) minorul cetățean străin al cărui părinte are reședința temporară pentru o perioada de cel puțin un
NORME METODOLOGICE din 17 mai 2001 de aplicare a Legii nr. 123/2001 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134726_a_136055]
-
7400 Tubingen; ... b) Belgia: Institut național de recherches veterinaires, Groselenberg 99, B-1180 Bruxelles; c) Danemarca: Statens Veterinaere Institut for Virusforskning, Lindholm; ... d) Germania: Bundesforrschungsanstalt fur Viruskrankheiten der Tiere, Paul Ehrlich Strasse, 7400 Tubingen; ... e) Spania: Laboratorio de Altă Seguridad Biologică (INIA), 28130 Madrid; ... f) Finlanda: Elainlaakinta - ja elintarvikelaitos, Helsinhi/Anstalten for veterinarmedicin och livsmedel, Helsingfors; ... g) Franța: Laboratoire central de recherche veterinaire, Maisons-Alfort; ... h) Grecia: Institoyto Loimodon kai Parasitikon Nosimaton, Neapoleos 21, Agia Paraskevi; ... i) Irlanda: Institute for Animal Health, Pirbright
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 29 aprilie 2002 privind măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi măsurile specifice referitoare la boala veziculoasa a porcului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145341_a_146670]
-
cu a pasului precedent, dar timpul de execuție evident m * contactul cu solul se face pe piciorul drept, pe călcâi s a tălpii cu vârful orientat spre înainte, formând cu direcția elanului un unghi de 30°-35°; * bazinul se răsu inia elanului; * la terminarea pasului încrucișat atletul realizează cea mai mare “depășire” a suliței (picioarele ’întrec” evident partea superioară a trunchiului), trunchiul este înclinat spre înapoi; *unghiu * axa umeri lor tinde să fie paralelă cu sulița. Al patrulea pas sau pasul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de pe loc accentuându-se mișcarea de întindere a brațului de aruncare. * Același exercițiu cu partener care se opune aruncare. aruncării, trăgând înapoi brațul aruncător. Brațul nu se duce înapoi în l * Imagine motrică * Aruncări de pe loc pornind cu brațul întins. inie dreaptă. greșită. * Nivel insuficient al * Prezentarea unor chinograme ale aruncării. coordonării, îndemânării în mișcare. Execuție greșită a pașilor. * Imagine motrică greșită. * Elanuri cu semne de control pent * Se lucrează pe 2 pași, pe 3 paș * Lipsă de coordonare, de atenție
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
alte arte plastice, cred c? este timpul s? facem ?i �n arhitectur? un �inventar� cu adev?raț ?tiin?i-fic. At�ț timp c�ț vom continua s? ne m�ndrim doar cu �bijuteria cizelat? �n piatr? a Trei Ierarhilor�, str?inii aviză?i nu vor avea dispozi?ia s? aprecieze nici ceea ce avem cu adev?raț semnificativ �n sistemul de referin?? al valori-lor europene. * * * Cu o informa?ie erudit?, dar sistematizat? ?i concentrat?, cartea lui Gilbert Luigi procur? o instructiv? lectur
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu holul salon de ceremonie ?i cu forum modern � desenate �n forme academice de un arhitect. �n partea dinspre calea ferat?, hala, metalic? ?i transarent?, este o oper? de strict? inginerie, celebr�nd �n func?iona-litatea să simpl? lumea mă?inii. La Paris, Gară de Est (1847-1852) este datorat? arhitectului F. A. Duquesney ?i inginerului P. Cabanel de Sermet. Dac? imensă hal? a g?rîi Saint-Pancras (Londra, 1863-1865) de Barlon ?i Ordish este totalmente mascat? de o construc?ie neogotic? de G.
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
la casele Steiner (1910) ?i Moller (1928) la Viena. Purismului imaculat al exterioru-lui �i r?spunde un spa?iu intern complex ?i foarte deschis, Raumplan-ul, dar �mbog??it cu materiale nobile. Ideologia modernist? se constituie de asemenea �n jurul mă?inii, care, �n diversele sale implică?îi, devine, �n anumite privin?e, un model. Astfel, F. Ț. Marinetti (1876-1944) anun??, �n al s?u Manifeste du futurisme (Paris, 1909), �n acela?i timp profetic ?i iconoclast, �c? splendoarea lumii s-a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
în fascicolul de iradiere, se pot lua ca grosimi standard 2 cm pentru cazurile operate și 3 cm pentru cazurile neoperate. Delimitarea câmpului: - medial - 0,5 cm distanță de limita laterală a câmpului mamar intern sau 1 cm dincolo de l inia mediosternală, când ganglionii mamari interni sunt incluși în câmpurile tangențiale; - lateral - în funcție de conformația toracelui, limita externă este variabilă: pe linia axilară anterioară sau mijlocie, când se folosește câmp mamar intern, pe linia axilară posterioară, când se iradiază fără câmp mamar
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
ei [63]. �n sf�r?it, aceast? criz? de legitimitate a fost �nt?riț? de filosofia oficial? pe care sociologii durkheinieni au �mbr??i?at-o �n timpul �genera?iei anilor treizeci� � ceea ce P. Nizan exprimă cu cruzime �n C�inii de paz? (1932). De fapt, dezbaterea intelectual? francez? se deplasa atunci de pe terenul filosofiei sociale pe cel al ideologiei politice: Francezilor le-a lipsit, �n aceast? perioad?, curiozitatea fă?? de propria lor societate. Ei erau prizonierii unui reflex conservator, obi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
este �nc? � mai pu?în decent dec�ț a fi istoric, filosof sau latinist. Noi eram marginali sau atipici. Maucorps, care a murit prea devreme, era un ofi?er de marin?, un elev al lui Navale, probabil unul dintre pu?inii care au r?mas �n Fran?a liber?. Chombart de Lauwe venea din etnologie, dar ?i de la RAF. Pe Morin l-au p?scut mari pericole ?i a dus o via?? r?ț?citoare �n timpul r?zboiului. Nu eram
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
familiei factorului poștal Ion Lavric și al Revecăi. A apărut pe lume în data 27 iunie 1948, în mijlocul unei veri minunate, exact după al treilea cântat al cocoșului ce anunța predarea zilei de 26 iunie și începutul celei de 27 inie, în satul Costișa, județul Suceava. Într-o liniște absolută, a luat contact cu noul univers fără să se audă nici un țipăt. O voce caldă de femeie, cea a bunicii din partea tatălui a șoptit: "Trebuie să trăiască!". În satul adormit, căzut
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
care nu erau în altă organizație. Bine, erau organizații formale. Dar ele repre‑ zentau un mod de a ține toată lumea sub control. Deci, revenind la efectele mineriadei, acestea sunt cele două lucruri pozitive. Unu, intervenția externă și faptul că stră‑ inii au înțeles că ei trebuie să joace un rol, să ajute opoziția democratică. Și în al doilea rând, începutul mai clar al unei societăți civile, care a înțeles că trebuie să se inventeze și să se construiască pentru a ajuta
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cuți. Copiii, un b)iat și o fâț), sunt Încânt)tori. Vin la mas) și ne examineaz) cu Îndr)zneal), dând târcoale prin camer) ca niște pui de lei. Se uit) În farfuriile noastre, s) văd) cum m)nânc) str)inii cotletul. Suntem niște creaturi ciudate și Îi facem s) râd). Conversația, ca de obicei, devine rapid serioas). La Ierusalim nu auzi prea multe discuții banale. Inflația, impozitele mari, programul de austeritate fac necesar) prestarea mai multor ore de munc). Ni
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]