49 matches
-
din toate școlile și bisericele, s-au silit ca în toate locurile să grecizeze și pe acești nenorociți, introducîndu-le în biserici și școli limba greacă. Din cauza aceasta unii din acești gagauzi s-au grecizat și s-au făcut mai mari inimici fraților lor bulgari decât chiar grecii proprii. Pentru acești gagauzi (și nu găgăuți) s-a vorbit în Vulturul, iar nu pentru românii din Macedonia. " - Reproducem cu plăcere această rectificare a ziarului "Vulturul" și adaogem numai că eroarea noastră a provenit
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
statului general, Nepokoișițchi, și generalul Ignatief. M. S. răspunse în limba rusască: Sunt foarte mulțămit a vă vedea. Cunosc țara voastră, căci de mai multe ori am venit pe acolo. întru și acuma, însă ca și altă dată nu ca inimic, ci ca amic. Vă mulțămesc pentru buna venire. Aceste cuvinte au fost traduse în limba română de d. consul Iacobson. Țarul trecu apoi prin alt salon afară și, așezîndu-se cu marele duce Nicolaie într-o trăsură cu 2 cai albi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
17 curent, în timpul nopții, niște sentinele rusești, descoperind niște turci cari înaintau în tăcere, ordin fu dat tirailorilor de a-i lăsa să se apropie la 50 pași și de a face foc. O puternică descărcătură puse pe fugă pe inimic. După două nouă și inutile atacuri turcii se retraseră către nouă ore de dimineață. Opt alte atacuri, dar mai slabe, au fost în același timp îndreptate spre centrul rușilor. Dar atacul cel mai înverșunat avu loc contra fortului St. Nicolaie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
temei epigonismului. Epigonii săi, spre deosebire de ai lui Nietzsche, sunt doar măști râzânde, sub care străjuiește nimicul: "Iară noi? Noi, epigonii?... Simțiri reci, harfe zdrobite, / Mici de zile, mari de patimi, inimi bătrâne, urâte, / Măști râzânde, puse bine pe-un caracter inimic; / Dumnezeul nostru: umbră, patria noastră: o frază; / În noi totul e spoială, totu-i lustru, fără bază; / Voi credeați în scrisul vostru, noi nu credem în nimic!" De aceea, pentru Eminescu, eterna reîntoarcere, ca simplă mișcare de preluare a măștilor
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și pornesc pe dibuite pe schele! mă Țiu binișor de zid și ajung În capătul binalii... Destinul mă persecută implacabil... Schelele se-nfundă; nicio scară... Cocoana perfidă mă indusese-n eroare... Vreau să mă-ntorc și d-odată auz pe inimici venind În fața mea pe schele. O iau Înapoi fără să știu unde merg; mă Împiedec de un butoi cu Țiment... O inspirațiune... - eu ca poet am Întotdeauna inspirațiuni! - m-ascunz În butoi! Pașii inamicilor s-apropie În fuga mare, mulți
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
pentru mine! - Ies binișor din butoiul meu, mă târăsc d-a bușele pe schele...”. Tragi- comică, scena ascunderii În butoi relevă o psihologie, cea a lașului cu ambiții de demnitate; s-ar ascunde În butoi nu pentru că tremură de frica inimicilor care-l vânează, ci tocmai fiindcă e bine educat; nonerou prin excelență În situații tensionate, junele Venturiano are sentimentul fatalității: „Destinul mă persecută implacabil...”; „oră fatală pentru mine!”. Episodul capătă caracter pseudoepopeic. Rică e hilar, grotesc și simpatic. Perspectiva lui
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
et per mio debito feci radunare questi Antiani, et fingendo buone cagioni alla presentia loro et di detto ser Andrea l'ò rimosso. E' per me levato dallo ufficio, secondo che ser Filippo mi dà aviso, per cagione che li inimici vi'ostri li tengo miei". 12 ASCF, Riform. e delib. 185, f. 40v, 3 februarie 1465/66. Înlocuitorul a fost ser Nofri di Paolo Compagni da pistoia. Asupra misiunii la Napoli, a se vedea Lettere, I, p. 18. 13 Unele
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Mold. Transalp. Verancsics ... casele țărănești puțin ridicate de la pământ, făcute din lemn de pădure, lipite cu lut și acoperite cu pae sau trestie. * V. Veranțiu ... Numărul călărimii lor te pune în mirare, și țăranii atât sunt deprinși de a infesta inimicul în acele locuri (munți și păduri) dificile, încât cel ce n-a văzut, cu anevoe ar putea să creadă asemenea lucru. Ei poartă îmbrăcăminte de o pănură proastă, întunecată și foarte păroasă, acoperiți cu o căciulă în formă conică tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de unguri, cari din fericire pentru lume nu esistă decât în oarbele fantasmagorii ale unor nebuni. Ci garzii regii s-au trezit. Freamătul codrilor ce dezghețau din seculara lor amorțire freamătul aripelor de fier a vulturului român a speriat pe inimici - azi îi sperie somnul acestui vultur, căci nu știu la a câta potență va ridica acest somn puterile sale. O, inimicii noștri s-au temut totdeuna de noi, dovadă că secol cu secol a conspirat pe față și-ntr-ascuns contra esistenței
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
trezit. Freamătul codrilor ce dezghețau din seculara lor amorțire freamătul aripelor de fier a vulturului român a speriat pe inimici - azi îi sperie somnul acestui vultur, căci nu știu la a câta potență va ridica acest somn puterile sale. O, inimicii noștri s-au temut totdeuna de noi, dovadă că secol cu secol a conspirat pe față și-ntr-ascuns contra esistenței noastre, și aceste conspirări toate n-au servit decât spre a ne împietri, spre a ne-ncremeni în esistența noastră. De
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
tău, Poesis?... Tu nu ești a mea, îngerul meu cel blond? Aide, poate c-ai plâns unde - am lipsit atâta vreme, de-aceea oare să nu mai fiu al tău? Poesis, această patrie va fi a mea, ca și a inimicilor noștri; atunci tu vei fi femeia mea, frumoasa mea femeie, zâna grădinioarei mele, matroana vetrei mele părințești, mama copiilor mei! O, ce frumoasă ești tu... ce mult o să te iubim noi... eu și cu tatăl meu cel bătrân, pietrarul! Tu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și căzu pe spate. - Foc! comandă Ioan, și dușmanii năvăliți prin ușa spartă începură a urla, cari răniți, cari izbiți de moarte, prin pocnetele și lătratul cel des al puștilor. - Înainte! comandă Ioan, și lăncerii se repeziră cu furie în inimicii lor cei mulți. Eu apucasem o săcure de coadă și izbeam cu ascuțișul și cu muchia fără milă în tot ce venea înaintea mea. Dădură și ei foc și rândurile se răriră. - Înainte! țipă Ioan ca turbat. Încă un asalt
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
conserva neutralitatea 68. La curtoazia mitropolitului Iosif Gheorghian, țarul răspunde cu aceeași monedă: "Sunt foarte mulțămit a vă vedea. Cunosc țara voastră, căci de mai multe ori am venit pe acolo. Întru și acum, însă ca și altădată nu ca inimic, ci ca amic. Vă mulțumesc pentru buna venire."69 Ferește-mă, Doamne, de prieteni! va exclama, în 2012, istoricul american Larry L. Watts, vizându-i, de astă dată, pe viitorii lideri sovietici. "Amicul" era, în realitate, "inimicul" nr. 1 al
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
altădată nu ca inimic, ci ca amic. Vă mulțumesc pentru buna venire."69 Ferește-mă, Doamne, de prieteni! va exclama, în 2012, istoricul american Larry L. Watts, vizându-i, de astă dată, pe viitorii lideri sovietici. "Amicul" era, în realitate, "inimicul" nr. 1 al României și nu doar pentru a relua în posesie județele sudice ale Basarabiei, ci întreaga țară. Intrarea pe teritoriul României însemna, în realitate, pentru țar ocuparea țării. El avea deja pregătit decretul de alipire la Rusia a
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de onorabilul nostru confrate, care pe mine m-a revoltat în aceste lucrări; acel moment este potrivirea dintre scrierile d-lui Caragiale cu acelea ale lui Brociner, ale d-nei Mite Kremnitz și ale altor străini răuvoitori pentru români. Avem mulți inimici noi românii, și acești inimici s-au strîns în timpul modern, cînd România și-a luat un avînt, pentru a denigra tot ce e românesc, pentru a face să se creadă peste tot locul că ce e românesc e depravat și
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
pe mine m-a revoltat în aceste lucrări; acel moment este potrivirea dintre scrierile d-lui Caragiale cu acelea ale lui Brociner, ale d-nei Mite Kremnitz și ale altor străini răuvoitori pentru români. Avem mulți inimici noi românii, și acești inimici s-au strîns în timpul modern, cînd România și-a luat un avînt, pentru a denigra tot ce e românesc, pentru a face să se creadă peste tot locul că ce e românesc e depravat și înrăutățit și stricat... Un artist
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
de rane/ mi se lipește de ciolane;/ aduc a pelican și-a buhă,-n/ pustietățile Arabiei;/ n-am somn și mă asemui vrabiei/ stinghere, țopăind în fugă/ pe-acoperișul cu olane/ fierbinți;o duc de azi pe mâine,/ hulit de inimici și șui/ necontenind să mă condamne;/ mănânc cenușă-n loc de pâine/ și-o-nmoi în lacrămi amărui,-/ din pricina mâniei Tale/ și-a supărării Tale, Doamne,/ Care m-ai azvârlit departe/ ca să nu am de Tine parte,/ nici către inima
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
Persiei s’a mărginit a se tăea fumătorilor nasul. Papa Inocent al VIII a condamnat pe fumători de a fuma în iadă. Și Iacob I, Regele Angliei, a compus tomuri în contra tabacului. Dar era destinat ca tabacul să învingă pe inimicii sei, și azi s’a făcut un aliment general [sic !] (265). Chiar și în îndepărtatul Peru, în cadrul celui de-al doilea Conciliu de la Lima (1567-1568) au fost interzise comercializarea și consumul frunzei de coca în Indiile spaniole. Deși recunoșteau faptul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fagure de miere: Cichindeal gură de aur, Mumulean glas cu durere, Prale firea cea întoarsă, Daniil cel trist și mic, Văcărescu cântând dulce a iubirii primăvară, Cantemir croind la planuri din cuțite și pahară, Beldiman vestind în stihuri pe războiul inimic. Liră de argint, Sihleanu, - Donici cuib de-nțelepciune, Care, cum rar se întîmplă ca să mediteze pune Urechile ce-s prea lunge ori coarnele de la cerb; Unde-i boul lui cuminte, unde-i vulpea diplomată? S-au dus toți, s-au
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
El revoacă-n dulci icoane a istoriei minune, Vremea lui Ștefan cel mare, zimbrul sombru și regal. ...................................... Iară noi? noi, epigonii?... Simțiri reci, harfe sdrobite, Mici de zile, mari de patimi, inimi bătrâne, urâte, Măști rîzînde, puse bine pe-un caracter inimic; Dumnezeul nostru: umbră, patria noastră: o frază; În noi totul e spoială, totu-i lustru fără bază; Voi credeați în scrisul vostru, noi nu credem în nimic Și de-aceea spusa voastră era sântă și frumoasă, Căci de minți era
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
are nimic frumos pentru că doare. O durere surdă, grea cât globul pământesc, apăsătoare cât un ocean. Te doare pieptul ca și cum ai fi o mumie apăsată de lespedea sarcofagului, sângele curge cu durere prin vene, te dor oasele, totul îți pare inimic, superfluu, nonsens. Nu te vezi, nu te privești, nu exiști decât energetic. Mănânci ca-n vis, slăbești văzând cu ochii, bei totul ca și când ai fi o carafă fără fund, nimic nu te îmbie, totul e degeaba fără EA. Când ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
am luat-o pe sus în brațe ca pe un trofeu. Ea se apăra, striga, zvârlea din picioare... Dar numaidecât îi fugi somnul. ― Cât e ceasul? ― Nouă și un sfert... ― O! de ce m-ai lăsat să dorm atîta?... ― Nu-i inimic, pentru tine mai răsare încă o dată soarele. ― Crezi că merită? ― Da, pentru că tu ai realizat dragostea absolută. PARTEA A DOUA I Am petrecut la Constantinopol o săptămână alcătuită din 1001 de zile și nopți, într-atît mi s-a părut de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
jos prin combinație. Despărțirea concepturilor în privirea cîtățimei cei din lăuntru. Concepturile după cîtățimea lor din lăuntru se despart în mai mari și mai mici, în identice sau totuna și deosebite - diverse, în concepturi nărăvitoare, concepturi amici și împrotivnice: concepturi inimici și mai pre urmă în afirmative și negative. [1-iul]. După întindere mai mare concept este acela care cuprinde în sine mai multe note decât altul și acest cu notele mai sărman decât cellalt se numește cu întingere mai mic. // D
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
deja mort. BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Înainte spuneai că ne simte. BĂRBATUL CU BASTON: Pentru că era viu. Iar acum dacă nu clepfăie s-ar putea să fie mort. E clar că e terminat dacă nu clepfăie. Nu mârâie, nu clepfăie, nu inimic. Cine nu clepfăie e mort. BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Chiar dacă e mort, tot trebuie să facem ceva. BĂRBATUL CU BASTON: Asta-i bună! Dacă e mort e mort! Ce să mai facem dacă e mort? BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Eu nu pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]