KorAP: Find »[drukola/base=injoncțiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

114 matches

Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523

actuale ale interdependenței economice, aceste dihotomii încastrate se năruiesc și explodează în fragmente risipite imposibil de distins, distrugând un exotropism etnografic deja slăbit, dar mai ales afectând topica alterității căreia i se substituie alterizări spectaculare, care apasă asupra subiecților prin injoncțiune și prescriere. Prin urmare, trei zone preferențiale și sensibile ale cercetărilor antropologice, reținute printre altele, pot ilustra o perspectivă de articulări mai precise cu procesele de fabricare a unui univers-lume. În primul rând, conceptul de autonomie în cadrul triangulării sale cu

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
spre deosebire de cartierele urbane, de exemplu, pot fi observați actori aparținând unor categorii sociale separate de mari distanțe ierarhice și care nu se întâlnesc decât în cadrul raporturilor de muncă. Dincolo de aceasta, întreprinderile sunt locurile în care se exercită în primul rând injoncțiunile de productivitate și rentabilitate, deosebit de însemnate pentru conjunctura prezentă și pentru modalitățile de recompunere a clasamentelor sociale pe care le antrenează. Mai mult, fiindcă în decursul anilor optzeci întreprinderea a fost constituită ca model instituțional nu numai pentru producție, dar

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
vechi și noi ale căror activități tind să se epuizeze în elaborarea de proiecte și în alcătuirea tehnică a dosarelor. Afilierile politice, religioase sau laice, altădată pregnante, s-au risipit în favoarea noilor moduri de conectare la autoritatea municipală a căror injoncțiune de participare de altfel contemporană în acest câmp și în cel al întreprinderii rezumă o logică abstractă, sursă a nenumărate contradicții 118. Acestea sunt resimțite cu atât mai intens cu cât autoritatea municipală tinde să se redefinească pornind de la evantaiul

by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755

adauge la final că fără "talentul excepțional de povestitor", "poveștile sale fantastice, deduse din cultură nu s-ar putea susține. Acesta este secretul reușitei unui erudite, al cărui bagaj științific nu-i strivește sprintenele afabulații"36. Ovid S. Crohmălniceanu traduce injoncțiunea savantului asupra scriitorului, prin comparația cu unul din eroii romanelor sale, David Dragu: "Mircea Eliade a ezitat lungă vreme între atracția sa pentru experiența aventuroasă ("demonism", "erotism", "mistică", "voluntarism politic") și viața închinată studiului laborios de bibliotecă, între jocul cu

[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572

sociales en mutation, p. 126. 16 Anchetele sociologice arată că aproape toți cei investigați găsesc acest fapt obositor, neliniștitor, stresant, angoasant; e mai ușor "să fentezi" o regulă rigidă, decât să inventezi și să urmezi o traiectorie în condițiile tuturor injoncțiunilor paradoxale. În lumea paradoxală a organizațiilor noastre se cere oamenilor să fie larg deschiși spre exterior, dar sunt criticați că nu sunt niciodată de găsit; li se cere să formeze echipă și sunt evaluați individual; se vrea "calitatea totală" și

by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824

lui, gata să-l linșeze. Câteva clipe mai târziu, ciorile o luară la sănătoasa mai repede decât veniseră, derutate probabil de strigătele omenești ale imigrantului. După această întâmplare, nu îi lipsea nici măcar o pană. Îmi place să cred că, printre injoncțiunile salvatoare, se regăsise și celebrul refren "Omul este bun", cuvinte nu tocmai potrivite, având în vedere circumstanțele, însă care denotă o reală prezență de spirit. Prea puțin conta sensul, atâta timp cât erau cuvinte. Cuvinte ale omului; cuvântul "om" ieșind din gura

[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596

a acționa, ceea ce o rezumă fără să o reducă. În Japonia, o rutină nu ar putea fi pusă În practică fără implicarea totală a celui care i se consacră. Budismul zen, care impregnează cultura japoneză, insistă În special pe această injoncțiune aplicabilă tuturor actelor vieții cotidiene, astfel Încât mâna, inima și spiritul să nu fie niciodată polarizate de preocupări sau direcții diferite. Această exigență a concentrării hic et nunc se traduce În intensitatea participării. Atunci când un spirit occidental proaspăt debarcat În Japonia

[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360

amatori. Aceasta a fost prima lucrare prin care se recunoștea valorile acestui curent de artă. „Amatorul<footnote Ion Frunzetti - cap. Gândiri despre arta de amatori, albumul Artă plastic de amatori, București, 1971 footnote> poate fi definit ca artistul scutit de injoncțiunile autorității artistice constituite. Asupra profesionistului artei, sistemul de gândire construit în lumea practicienilor artei acționează restrictiv, prohibitiv ori constrângător. Amatorul alege ce-i convine lui, doar, și nu e ținut de nici o lege nescrisă ori scrisă, să se conformeze vreunui

50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851

formare a prețurilor) și globală (ea poate acționa asupra marilor linii de activitate economică, fără a intra în detaliile mecanismelor). B. Economia centralizată Ea se opune tipului precedent și se caracterizează prin următoarele trăsături: a) Este o economie bazată pe injoncțiuni Toate acțiunile economice sunt supuse unui ansamblu de ordine cifrate adresate diverșilor agenți economici, prin intermediul Statului, al cărui plan este dominant. b) Este o economie de unități tehnice de producție Întreprinderea în sens strict și întreprinzătorul dispar aici, deoarece funcția

[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
cu atît este mai greu de definit, cu atît mai mult crește nivelul de incertitudine. Complexitatea unui sistem e dată de multitudinea relațiilor intrasistemice care îl caracterizează. Sunt relații de multi-dependență între componente, practic incomensurabile. Analiza complexității sistemelor economice reclamă injoncțiuni și incertitudini, contradicții și paradoxuri. Organizarea complexității este un proces dinamic și nu un program predeterminat. Ea utilizează factori aleatori și prin aceasta poate deveni mai inventivă, mai creatoare. Pentru a analiza complexitatea, ea poate fi descompusă, dar nu poate

[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732

sens, P. Watzlawick, Janet H. Beavin și Don D. Jackson afirmă existența a trei tipuri de comunicare paradoxală, manifestată la nivelurile logico-sintactic, semantic și pragmatic în interacțiunile umane: 1) paradoxurile logico-matematice (antinomiile); 2) definițiile paradoxale (antinomiile semantice); 3) paradoxurile pragmatice (injoncțiunile paradoxale - dubla constrîngere - și prescripțiile paradoxale). Paradoxurile logico-matematice se bazează pe celebra afirmație paradoxală: clasa tuturor claselor nu este membră a ei înseși. În teoria tipurilor logice se spune că acest enunț paradoxal rezultă din suprapunerea nivelurilor de abstractizare sau

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
cercul vicios de tip dominator - victimă; implicația afectivă are o valoare vitală pentru unul dintre aceștia, pentru mai mulți dintre ei sau pentru toți; 2) dominatorul exprimă două ordine în cadrul aceluiași mesaj, însă primul îl anulează pe celălalt: (a) prima injoncțiune negativă: Dacă nu faci x, te voi pedepsi sau Nu face x, sau te voi pedepsi; în acest caz, persoana damnată caută, mai degrabă, să evite pedeapsa, decît să primească o recompensă; b) a doua injoncțiune o contrazice pe prima

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
pe celălalt: (a) prima injoncțiune negativă: Dacă nu faci x, te voi pedepsi sau Nu face x, sau te voi pedepsi; în acest caz, persoana damnată caută, mai degrabă, să evite pedeapsa, decît să primească o recompensă; b) a doua injoncțiune o contrazice pe prima la un alt nivel de abstractizare și este încărcată de semnale care amenință siguranța/supraviețuirea: i) mesajul este detectabil la nivel non-verbal; ii) acesta poate influența orice element al primei injoncțiuni și poate fi verbalizat astfel

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
o recompensă; b) a doua injoncțiune o contrazice pe prima la un alt nivel de abstractizare și este încărcată de semnale care amenință siguranța/supraviețuirea: i) mesajul este detectabil la nivel non-verbal; ii) acesta poate influența orice element al primei injoncțiuni și poate fi verbalizat astfel: Aceasta nu este o pedeapsă. / Eu nu sînt cel care te pedepsește. / Nu-mi da ascultare. Nu te gîndi la ce nu trebuie să faci. Nu pune în discuție dragostea/intenția mea.); 3) victima nu

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-mi da ascultare. Nu te gîndi la ce nu trebuie să faci. Nu pune în discuție dragostea/intenția mea.); 3) victima nu poate iniția o metacomunicare, fie pentru că este confuză, fie pentru că metacomunicarea este imposibilă; 4) există o a treia injoncțiune negativă care interzice scăparea din această situație, regăsită în primele două ordine și apărută, cel mai probabil, în timpul copilăriei victimei; astfel, individul supus dublei constrîngeri simte că se află într-o situație fără scăpare, în care îi este amenințată starea

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
aceasta, individul trebuie să preia responsabilitatea asupra lui și să caute referințe interne pentru acțiunile și sentimentele sale, deoarece astfel poate avea acces la resursele interne (Sînt nesigur și confuz. Vreau să am mai multă încredere în mine); 2) detectarea injoncțiunilor contradictorii este necesară pentru a putea recunoaște dubla constrîngere: atenția trebuie îndreptată către indiciile verbale, paraverbale și nonverbale semnalate în primele două ordine și, în funcție de nivelul de abstractizare la care se situează acestea, să se emită un mesaj nou, eliberator

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
Tu nu ai înțeles ordinul dat - mesajul se află la nivelul abilităților; Tu nu ai înțeles ordinul dat - mesajul este la nivelul comportamentelor); 3) construirea unor enunțuri metacomunicative care fac apel la gradul de înțelepciune și maturitate al individului supus injoncțiunilor paradoxale: Mă aflu într-o dublă constrîngere în legătură cu această chestiune; 4) eliminarea sau neutralizarea mesajelor negative situate la nivelul identității: nivelul identității trebuie separat de cel al mediului, comportamentelor, abilităților, convingerilor și valorilor; 5) găsirea unei soluții pentru a părăsi

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909

că e vorba de tulburătorul totuși, căci logicul deși nu lipsește, fiind filigranat în structura intimă a poemei de la un capăt la celălalt. Tălmăcirea ideatică a Florii albastre în viziunea lui Vladimir Streinu este splendidă: „...deși poetul consimte la dulcea injoncțiune a iubitei de a se retrage din lumea inumană a „stelelor”, a „norilor” și a „cerurilor înalte”, deși a admis că numai mormintele faraonice, „piramidele învechite” vin în atingere cu asemenea realități transcendentale, că fantoma civilizației de pe „câmpiile asire” induce

Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323

necesității, astfel încât, din punct de vedere epistemologic, ruinarea pretenției științifice de fundamentare exhaustivă a matematicii ne împiedică să mai discriminăm între periferie și centru, între normativ și dispensabil. Când este sustrasă presiunilor tehnoștiinței, matematicii îi rămâne, ca argument în favoarea creativității, injoncțiunea pasiunii ludice, jocul. Perspectivismul epistemologictc "Perspectivismul epistemologic" Confirmat de Galilei, Newton și Laplace, modelul iluminist de raționalitate este mecanicist, linear și progresist, fapt care a alimentat obstinata credință a modernilor în succesul proiectelor societății seculare. Fizica secolului XX a evidențiat

[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780

primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, și anume în punctele... esențiale... Din această dilemă nu puteți ieși... Am zis!") asociază două funcții textuale "intrinseci": [Injoncțiunea] (datorată caracterului imperativ al textemului) și [Nonsensul] (generat de contradicția termenilor care îl compun). Acestora li se adaugă încă una, [Ironia], explicabilă prin chiar utilizarea paragrafului citat ca textem ce exploatează semantismul injonctiv-contradictoriu al componentelor sale. 3.4.1. În

[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
absolute, provocate de inițiativele de revizuire a Constituției României din ultimul sfert de secol) și modificări ale textemului, întâlnim în discursul contemporan și felurite cazuri de dezvoltare, care vizează, concomitent sau separat, toate cele trei funcții ale unității. De pildă, [Injoncțiunea] se transformă uneori în [Interogație], în situații precum: "Să se revizuiască! Primesc?" (articol nesemnat din "Academia Cațavencu", 03.02.2010, http://www.catavencu.ro/sa se revizuiasca primesc-12412.html), "Să se revizuiască, primim?" (tema unei dezbateri lansate de Realitatea FM, 22.04.2010

[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276

unor actori intermediari, prin statuarea unui „nucleu dur” de pedagogi și didacticieni care să operaționalizeze un anumit element programatic clamat de cei ajunși În fruntea sistemului românesc de Învățământ. O veritabilă reformă presupune și o anumită stabilizare a sistemului, nu injoncțiuni permanente cu situații de „incertitudine”; se bazează și pe continuitate, pe acumularea și păstrarea unor realizări În materie de idei și resurse umane la care se vor adăuga, firesc, elemente de noutate. Din anumite puncte de vedere, politicienii mai mult

[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
că toți profesorii noștri erau membri de partid. Îi vedeam acum În alte ipostaze. Prezidiul „se făcea” că-și face treaba (prezentarea ordinii de zi, mimarea ostentativă a unei democrații specifice timpului). Auditoriul Își vedea de treaba lui: discuții profesionale, injoncțiuni acide la adresa unor stări de fapt sau colegi mai veroși, difuzarea noilor bancuri și bârfeli colegiale. Ba unii, plasați În ultimele bănci, mai și fumau. Prin peritext, mimică, freamătul sălii, dar și prin unele luări explicite de poziție (discursuri ostentative

[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662

formare a prețurilor) și global (ea poate acționa asupra marilor linii de activitate economică, fără a intra în detaliile mecanismelor). B. Economia centralizată Ea se opune tipului precedent și se caracterizează prin următoarele trăsături: a. Este o economie bazată pe injoncțiuni. Toate acțiunile economice sînt supuse unui ansamblu de ordine cifrate adresate diverșilor agenți economici, prin intermediul Statului, al cărui plan joacă rolul dominant. b. Este o economie de unități tehnice de producție. Întreprinderea în sens strict și întreprinzătorul dispar aici, deoarece

Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

militară sovietică la granița de nord a țării. Unii dintre aceștia nu s-au sfiit să afirme că „rușii au interese care se completează, cel puțin momentan, cu ale noastre”, în scopul de a se opune, considerau ei, unor eventuale injoncțiuni germane. Intelectualii comuniști își exprimau satisfacția privind înfrângerea Poloniei, stat care, în opinia lor, a fost condus „de casta militară”, lipsit de consensul opiniei publice și al minorităților naționale. Desființarea statului polonez a reprezentat, pentru U.R.S.S., „unul din scopurile

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]