114 matches
-
proprii este foarte importantă. W. Griffin (1993, p. 193) notează în acest sens: „Prin experiență devii, în principiu, mai bătrân, prin încredere, mai bun profesionist”. 10.4. Inventare, contracte contingențiale, injoncțiuni paradoxale și conotații pozitivetc "10.4. Inventare, contracte contingențiale, injoncțiuni paradoxale și conotații pozitive" O întreagă panoplie de procedee sunt angajate ca prescripții de urmat în viața cotidiană a familiei, cum ar fi fișe (grile) de înregistrare a actelor comportamentale, experimente comportamentale și inventare de evaluare și autoevaluare. Prin acestea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Psihologii accentuează că e preferabil modelul recompenselor pozitive, altfel existând riscul unei circularități negative: încercând să controleze comportamentul copiilor prin mijloace coercitive (pedepse, bătăi, amenințări), părinții îi determină pe aceștia să răspundă cu un comportament și mai indezirabil (Patterson, 1982). Injoncțiunile paradoxale constau în a-i cere clientului să mențină sau chiar să amplifice simptomul sau problema de tratat. De exemplu, copilului care are crize de furie i se prescrie ca înainte de a veni la ședința de terapie să-și provoace
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ceva paradoxal -, înseamnă că are foarte mare încredere în el și deci în viitor va îndeplini și alte sarcini, care vor duce la eradicarea simptomelor; dacă clientul nu urmează prescripția, înseamnă că e ferm hotărât și capabil să elimine simptomul. Injoncțiunile paradoxale au stârnit multe controverse. A-i cere clientului să-și amplifice simptomul pentru care solicită tratament presupune riscuri terapeutice, dar și grave probleme etice. De aceea, metoda este folosită cu mare precauție. Oricum, implementată în episoade familiale care se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Deodor, I. Pretor, Eriantus. Descoperite întâmplător, însemnările Din carnetul unui medic de plasă aparțin unui om care aproape treizeci de ani a dus o existență seminomadă, obligat de autoritățile locale, nemulțumite de dârzenia și de lipsa lui de docilitate la injoncțiunile oficialităților, să-și schimbe frecvent domiciliul. Migălite ani de zile, acestea „zugrăvesc din punct de vedere sanitar rural epoca 1918-1938”, sunt interesante ca perspectivă de viață, dar mai ales ca document asupra condițiilor igienice de la sate și a stării sociale
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
literar și creator de climat. Intelectual cultivat și cu simțul valorii, personalitate puternică și echilibrată, înzestrat cu simț moral și justițiar, el a jucat în epocă un rol meritoriu, uneori salutar, în fondarea și orientarea unor reviste importante, reușind - împotriva injoncțiunilor puterii - să le imprime o direcție cât mai puțin înregimentată. Exemplul cel mai caracteristic: sub conducerea sa, „Viața românească” a menținut un spirit benefic pentru atmosfera literară în anii ceaușiști, de recrudescență agresivă a ideologizării. Opțiunea pentru gândirea independentă e
OLTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
deși funcția de aliat pe care o poate căpăta regresia este recunoscută încă de la primele cazuri tratate de Freud, chiar dacă la Dora apare ca o formă puternică de rezistență, trebuie să notăm și derivele survenite ulterior, ca urmare a paradoxalei injoncțiuni: „Regresați!”, ca și cum ar fi vorba despre un proces pozitiv și controlabil în totalitate. Ne gândim aici la numeroase tehnici actuale așa-zis terapeutice, de tipul „țipătului primar”, la practicile de „deprivare senzorială”, dar și la „tehnica activă” a lui Ferenczi
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
înseamnă că, în discurs, argumentele și concluzia sunt obligatorii. Efectul este schimbarea dispoziției interioare a celui căruia i te-ai adresat. Drumul discursul, e aparent simplu: Premisă - Argument - Concluzie. Se poate și invers (să începem cu concluzia, de pildă). 5) Injoncțiunea Este un discurs centrat pe actul de a ordona, de a cere; tip de discurs imperativ (act alocutiv), care se folosește în avertismente, rețete, mod de folosire. 6) Predicția Dezvoltă un discurs anticipativ - din păcate, nestudiat temeinic de lingviști, de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
univers îl constituie eficacitatea și fuga de materialitate. Automatele informatice au ajuns la performanțe de neimaginat și incomparabile cu mintea omenească. Dacă introduci în mașină tot ce trebuie și cum trebuie, atunci ești sigur că poți face orice fel de injoncțiune, de sortare, de ierarhizare, de „scurtcircuitare” a ceea ce este depozitat. Totodată, acest imens rezervor de date nu ocupă spațiu, nu e vizibil, nu are volum. O bază de date se poate reduce la un CD de câteva grame, ascuns între
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
necesității, astfel încât, din punct de vedere epistemologic, ruinarea pretenției științifice de fundamentare exhaustivă a matematicii ne împiedică să mai discriminăm între periferie și centru, între normativ și dispensabil. Când este sustrasă presiunilor tehnoștiinței, matematicii îi rămâne, ca argument în favoarea creativității, injoncțiunea pasiunii ludice, jocul. Perspectivismul epistemologictc "Perspectivismul epistemologic" Confirmat de Galilei, Newton și Laplace, modelul iluminist de raționalitate este mecanicist, linear și progresist, fapt care a alimentat obstinata credință a modernilor în succesul proiectelor societății seculare. Fizica secolului XX a evidențiat
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
este reprezentat de scena muncii, marcată de exploatare și subordonare. Deschiderea Vietnamului la economia de piață în 1986 declamată de statul comunist după modelul chinez al "socialismului de piață" în vigoare începând cu 1978 a avut drept urmare pentru întreprinderi o injoncțiune de rentabilitate care s-a tradus în două moduri aparent opuse, deși uneori concomitente: între faliment și profit se strecoară într-adevăr posibilitatea unor formule eșalonate care ating numai o parte din întreprindere, împărțindu-i astfel pe lucrători în două
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
proclamând valoarea intrinsecă a identității naționale, încearcă să opereze o disjuncție între aceasta din urmă și performanța economică. Istoria acestor țări arată scenariile diferite ale regimurilor de coerciție neocolonial, respectiv comunist, care, pentru a supraviețui într-o conjunctură globală de injoncțiune a democrației de piață sub efectul liberalismului economic, se inspiră din legitimările de etnicizare pozitivă și negativă interiorizată și exteriorizată. Aceste scenarii invită la o reflecție comparativă mai generală asupra modurilor de eficiență imaginară a ideologiilor economice, precum și a impasurilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
într-o tentativă imposibilă de adeziune la o normă imaginară a raționalității economice "occidentale" și depune un efort sortit eșecului pentru a scăpa de închiderea într-o definiție negativă a omului de afaceri țintuit în originea lui "africană". Supus unor injoncțiuni și practici statale contradictorii, el este prins în însuși interiorul uzinei sale prin logica procesului, scandat diferit de fracțiunile ierarhice: la nivelul inferior, oamenii persistă în a discredita gestionarea acestuia ca modalitate de incompetență indigenă, pusă în legătură cu competența fostului dominant
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
actuale ale interdependenței economice, aceste dihotomii încastrate se năruiesc și explodează în fragmente risipite imposibil de distins, distrugând un exotropism etnografic deja slăbit, dar mai ales afectând topica alterității căreia i se substituie alterizări spectaculare, care apasă asupra subiecților prin injoncțiune și prescriere. Prin urmare, trei zone preferențiale și sensibile ale cercetărilor antropologice, reținute printre altele, pot ilustra o perspectivă de articulări mai precise cu procesele de fabricare a unui univers-lume. În primul rând, conceptul de autonomie în cadrul triangulării sale cu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
spre deosebire de cartierele urbane, de exemplu, pot fi observați actori aparținând unor categorii sociale separate de mari distanțe ierarhice și care nu se întâlnesc decât în cadrul raporturilor de muncă. Dincolo de aceasta, întreprinderile sunt locurile în care se exercită în primul rând injoncțiunile de productivitate și rentabilitate, deosebit de însemnate pentru conjunctura prezentă și pentru modalitățile de recompunere a clasamentelor sociale pe care le antrenează. Mai mult, fiindcă în decursul anilor optzeci întreprinderea a fost constituită ca model instituțional nu numai pentru producție, dar
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
vechi și noi ale căror activități tind să se epuizeze în elaborarea de proiecte și în alcătuirea tehnică a dosarelor. Afilierile politice, religioase sau laice, altădată pregnante, s-au risipit în favoarea noilor moduri de conectare la autoritatea municipală a căror injoncțiune de participare de altfel contemporană în acest câmp și în cel al întreprinderii rezumă o logică abstractă, sursă a nenumărate contradicții 118. Acestea sunt resimțite cu atât mai intens cu cât autoritatea municipală tinde să se redefinească pornind de la evantaiul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
construcția categoriilor statistice; ea s-a extins la calificarea obiectelor și a persoanelor și la "strategiile de mărire" (Les Économies de la grandeur, 1991; Desrosières, 1993). Boltanski și Chiapello au integrat în modelul lor o nouă "cetate", numită "reticulară", fondată pe injoncțiunea capitalistă de a țese noi legături și de a construi alianțe, schimbătoare și flexibile (în Le Nouvel Esprit capitaliste, Gallimard, Paris, 2000); există și o sociologie consacrată în întregime descrierii rețelelor, înțelese ca ansamblul relațiilor și contactelor stabilite de indivizi
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
actuale (Bateson, 1980, 1984). Oricum ar fi situatia, ea se rezumă la descrierile făcute de G. Bateson și echipa sa (peste 60 de studii publicate între 1952 și 1962), centrate pe teoria "dublei legături sau dublei impuneri": un ansamblu de injoncțiuni 277 paradoxale într-o situație ce este blocată (Bateson et al, 1956; Sluzki & Ransom, 1976). în general, "victima" acumulează toate tensiunile colective din grup și le diminuează prin sacrificarea sa .Modelul dublei legături este unul complex, totuși concluzionează asupra a
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
obiectul. Este cazul giruetei care indică direcția vîntului, al fumului ce relevă existența focului, al febrei indice al bolii. Tot ceea ce atrage atenția este un indice: un strigăt, un claxon etc. Peirce consideră că un indice s-ar traduce prin injoncțiunea: "Privește acolo!" (rolul degetului întins în ostensiunea directă, al săgeții ca indicator de orientare spațială). Un indice autentic nu are drept obiect decît un existent aparținînd categoriei secundității, singura susceptibilă să intre într-o relație factuală directă. Dacă indicele este
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
la alta; • de la non acțiune la acțiune, trecere sau convertire bazată pe exemplaritatea acțiunii și pe unicitatea nu-melui (Avec Deodoril on ne sent plus le temps qui passe), mesajul publicitar instituie o practică specială de numire și un discurs de injoncțiune la acțiune. Obiectele semiotice definite de practica publicitară sînt rezultatul unui "a spune" inițial, rostire care înseamnă semantizare denotativă (ciocolata "Smash", napolitana "Joe") și semantizare conotativă (de la conotații naționale: Masumi, BT, Snagov, Carpați etc. la conotații exotice: Fidji, Gitanes și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mulțumesc, făceam o anchetă". Din nou întrebarea-invitație este redusă la valoarea primitivă de întrebare vizînd obținerea unei informații. vi) Un copil capătă o bomboană pe care o savurează cu mare plăcere. Bunica îl îndeamnă să se conformeze "ritualului politeții" prin injoncțiunea: "Ce se spune ?" Copilul: "Mai vreau una". Acest răspuns este emblematic pentru psihologia fals naivă a copilului care neagă în diverse situații valoarea convențională, derivată a actelor de limbaj (cf. infra vi', vi''). vi') Un adult se adresează unui copil
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a fost pus în centru, cu pilonii săi, martorii încă în viață. De unde datoria memoriei, care nu era, de fapt, la început, decât datoria de a-i cinsti pe morți și pe supraviețuitori și era plasată sub semnul unei duble injoncțiuni: "să nu se mai întâmple niciodată așa ceva" și "nu uitați că sunteți evrei". Holocaustul nu avea nevoie, până la urmă, să fie atașat liniei de calamități a trecutului. El se ridica la rangul de Catastrofă cu C mare, în care tot
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de scurtcircuitările comunicării, de degradarea unor idealuri, de măcinișul cotidian, îl împinge să-și caute un refugiu. Soluția de care se cramponează îl ajută să uite un timp neadevărul în care, ca într-o mlaștină, s-a împotmolit. Strînsoarea și injoncțiunile unui context vătămător generează, iată, și un asemenea marasm. Sub zarea plumburie, drumul egal al fiecărei zile. Singurătate, sastisire, griji cripta te absolvă de astfel de mizerii. Amenajînd un mormînt, te faci că nu-ți pasă că, din nefericire, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lui, gata să-l linșeze. Câteva clipe mai târziu, ciorile o luară la sănătoasa mai repede decât veniseră, derutate probabil de strigătele omenești ale imigrantului. După această întâmplare, nu îi lipsea nici măcar o pană. Îmi place să cred că, printre injoncțiunile salvatoare, se regăsise și celebrul refren "Omul este bun", cuvinte nu tocmai potrivite, având în vedere circumstanțele, însă care denotă o reală prezență de spirit. Prea puțin conta sensul, atâta timp cât erau cuvinte. Cuvinte ale omului; cuvântul "om" ieșind din gura
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
formare a prețurilor) și globală (ea poate acționa asupra marilor linii de activitate economică, fără a intra în detaliile mecanismelor). B. Economia centralizată Ea se opune tipului precedent și se caracterizează prin următoarele trăsături: a) Este o economie bazată pe injoncțiuni Toate acțiunile economice sunt supuse unui ansamblu de ordine cifrate adresate diverșilor agenți economici, prin intermediul Statului, al cărui plan este dominant. b) Este o economie de unități tehnice de producție Întreprinderea în sens strict și întreprinzătorul dispar aici, deoarece funcția
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
cu atît este mai greu de definit, cu atît mai mult crește nivelul de incertitudine. Complexitatea unui sistem e dată de multitudinea relațiilor intrasistemice care îl caracterizează. Sunt relații de multi-dependență între componente, practic incomensurabile. Analiza complexității sistemelor economice reclamă injoncțiuni și incertitudini, contradicții și paradoxuri. Organizarea complexității este un proces dinamic și nu un program predeterminat. Ea utilizează factori aleatori și prin aceasta poate deveni mai inventivă, mai creatoare. Pentru a analiza complexitatea, ea poate fi descompusă, dar nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]