44 matches
-
marcanți 7, căutătorii Adevărului, ca fiind cea mai clară formă și cea mai puțin "coruptă" religie de către istoria politică a lumii noastre. I. TIPOLOGIA DISCURSULUI RELIGIOS Discursul religios, așa cum rezultă din clasificarea lui Morris 1, este predominant prescriptiv 2 și injonctiv 3, în sensul de a fi normat și normativ. Acest fapt vizează legea aspectului discursiv rezultat din ceea ce este religia ca produs al credinței umane. Credința în sine nu poate fi nici normată, nici poruncită. Dar ea este cea care
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
comunității oamenilor credincioși, creată după aspectul normat dorit și acceptat liber de către om. Altfel spus, credința, aflată în lăuntrul omului, este încadrată în anumite reguli acceptate firesc de către omul credincios. El își asumă o normă, o regulă, acceptând astfel aspectul injonctiv al unei religii. Prin urmare, credința este manifestată prin religiozitate, care derivă din acceptarea diferențiată a unei anumite religii. Diferiții oameni care acceptă regulile și normele unei anumite religii creează comunitatea religioasă, iar în creștinism prima comunitate religioasă a fost
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
studenți de la școlile de comerț să spună ce parte din salariu ar investi în planul de economii pentru pensie propus de firma lor. Au împărțit studenții în patru grupuri primind fiecare o informație diferită. Diferențele se refereau la nivelul normelor injonctive care sugerează ce trebuie făcut (fie «experții vă recomandă să alocați 15% din veniturile dumneavoastră pentru plan», fie nici o informațieă și care este nivelul normelor descriptive care raportează ce fac oamenii (fie «în medie salariații alocă între 25 și 5
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
raportează ce fac oamenii (fie «în medie salariații alocă între 25 și 5% din veniturile lor», fie «în medie salariații alocă între 7% și 12% din veniturile lor»Ă. Rezultatele arată că deciziile studenților sunt foarte sensibile atât la normele injonctive, cât și la cele descriptive. Astfel, în absența informațiilor injonctive, studenții decid să economisească în medie 9,2% din veniturile lor când li se spune că salariații alocă în general între 7% și 12% din veniturile lor pentru planul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
25 și 5% din veniturile lor», fie «în medie salariații alocă între 7% și 12% din veniturile lor»Ă. Rezultatele arată că deciziile studenților sunt foarte sensibile atât la normele injonctive, cât și la cele descriptive. Astfel, în absența informațiilor injonctive, studenții decid să economisească în medie 9,2% din veniturile lor când li se spune că salariații alocă în general între 7% și 12% din veniturile lor pentru planul de economii contra doar 6,8% când li se spune că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
iei apoi în stînga, la vale. Apoi drumul se continuă tot înainte și la stînga pe un drumeag cu copaci. O ții tot înainte și traversezi podul pe Yvette. Ceea ce predomină aici este obiectivul pragmatic declarat (a face să facă, injonctiv instrucțional) precum și o secvență ordonată de acte. Secvenția-litatea instrucțională, cu infinitivele și articolele hotărîte o orientează clar spre descriere, în timp ce în (11) și (12) ea determină doar planul de text al secvenței. Efectul de dominantă explică destul de bine lacunele tipologiilor
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
predicatelor funcționale în situații variate: într-o primă etapă, în interiorul secvențelor descriptive omogene, apoi, în secvențe eterogene. Această diversitate ne va permite să arătăm cum prin intermediul predicatelor funcționale se face trecerea de la descriptiv (polul lui a fi) la narativ sau injonctiv (polul lui a face). A. Predicatele funcționale în interiorul unei secvențe descriptive omogene 1. Caz [1]: Predicatele funcționale descriu acțiuni, din care trebuie derivate TRĂSĂTURILE unui actor Este vorba cel mai adesea de a caracteriza un personaj (sau un obiect) descriindu
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
volan": el se așeză la volan; potrivi spătarul scaunului; învîrti cheia în contact; și pe loc mașina ascultă de cea mai mică poruncă a sa. B. Predicatele funcționale în interiorul unei secvențe eterogene 1. Caz [4]: Secvența descriptivă dominantă și secvența injonctivă dominată (56) Imaginați-vă o haină trei-sferturi, stil canadiană, mai fină și mai mătăsoasă decît o cămașă, mai moale și mai confortabilă decît o vestă de casă și totuși mai călduroasă decît un palton gros de iarnă! Text publicitar din
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
canadiană, mai fină și mai mătăsoasă decît o cămașă, mai moale și mai confortabilă decît o vestă de casă și totuși mai călduroasă decît un palton gros de iarnă! Text publicitar din Lanvin, 1986 Această reclamă, construită pe baza modului injonctiv ("Imaginați-vă") face parte din ceea ce Ph. Hamon numește "descrieri-rețete". Aceste descrieri, împrumutînd mărci caracteristice rețetei sau prospectului, simulează o colaborare a cititorului la elaborarea "obiectului" descris. Am citat mai sus (exemplul 11) portretul lui Lucile din Memoriile de dincolo de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
la imperativ. În măsura în care finalitatea pragmatică a acestui tip de secvență este de A FACE SĂ FACĂ (fr. faire faire), ordinea temporală a acțiunilor este primordială, reușita rețetei depinzînd imperativ de respectarea cronologiei sale. În (11), în schimb, suita de propoziții injonctive nu reprezintă decît urma unui PLAN DE TEXT destinat să ordoneze liniar unitățile secvenței descriptive. Avem, în acest caz, o secvență eterogenă cu dominantă descriptivă de tip: [Secv. descriptivă (secv. injonctivă)]. Să mai notăm că în cele două secvențe (11
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cronologiei sale. În (11), în schimb, suita de propoziții injonctive nu reprezintă decît urma unui PLAN DE TEXT destinat să ordoneze liniar unitățile secvenței descriptive. Avem, în acest caz, o secvență eterogenă cu dominantă descriptivă de tip: [Secv. descriptivă (secv. injonctivă)]. Să mai notăm că în cele două secvențe (11) și (57) există TRANSFORMAREA, fie a personajului descrierii, fie a obiectului rețetei. Această transformare este explicitată de două ori la sfîrșitul secvenței: în (11): ....și veți vedea mizerabila creatură care mă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
11): ....și veți vedea mizerabila creatură care mă lovi... Pînă la finalul descrierii s-a trecut de la "Lucile" la o "mizerabilă creatură". în (57):...ați format astfel trandafirul. Aici este marcată trecerea de la "nap" la "trandafir". 2. Caz [5]: secvența injonctivă dominantă și secvența descriptivă dominată Acest al doilea caz de eterogenitate este reprezentat prin ceea ce unii cercetători numesc "descrieri de itinerare": (58) Treci peste calea ferată. Din josul intersecției și monumentului, continui pe o mică stradă pietonală tot înainte. La
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
parcare mare, la dreapta. Mergi tot așa înainte pe drumul pavat cu dale cenușii. Blocul 333 este la dreapta. Acest tip de secvență are propozițiile sale descriptive ("mică stradă pietonală", "drumul pavat cu dale cenușii") inserate într-o structură secvențială injonctivă, scopul fiind, ca în oricare tip de rețetă, cel de a FACE SĂ FACĂ. Diferența dintre o rețetă și o descriere de itinerariu este atît de mică încît putem spune că nu este necesar să mai teoretizăm acest ultim caz
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
între cei doi poli ai lui A FI și A FACE, ea arată de asemenea o mare diferență între DA și POVESTIRE. La început se credea că există o simetrie între partea superioară, adică cazul de eterogenitate între descriptiv și injonctiv și partea inferioară, care ar fi trebuit să reprezinte cazuri de eterogenitate între descriptiv și narativ. Or, se pare că nu pot fi găsite exemple de acest gen. Aceasta ține de faptul că structura secvențială narativă este atît de pregnantă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
acțiunile mai multor actori considerați ca elemente (PĂRȚI) ale unei situații / 169 3. Caz [3]: Predicatele funcționale descriu momente (PĂRȚI) ale unei acțiuni / 171 B. Predicatele funcționale în interiorul unei secvențe eterogene / 186 1. Caz [4]: Secvența descriptivă dominantă și secvența injonctivă dominată / 186 2. Caz [5]: secvența injonctivă dominantă și secvența descriptivă dominată / 188 C. Schemă recapitulativă / 189 Concluzie Descriere și argumentare / 191 PARTEA A TREIA: Exerciții. Analize de texte, producții de texte și exersarea unor concepte teoretice / 195 Capitolul 1
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
PĂRȚI) ale unei situații / 169 3. Caz [3]: Predicatele funcționale descriu momente (PĂRȚI) ale unei acțiuni / 171 B. Predicatele funcționale în interiorul unei secvențe eterogene / 186 1. Caz [4]: Secvența descriptivă dominantă și secvența injonctivă dominată / 186 2. Caz [5]: secvența injonctivă dominantă și secvența descriptivă dominată / 188 C. Schemă recapitulativă / 189 Concluzie Descriere și argumentare / 191 PARTEA A TREIA: Exerciții. Analize de texte, producții de texte și exersarea unor concepte teoretice / 195 Capitolul 1 Probleme / 197 Capitolul 2 Exerciții / 201 A
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
exclamații, topică afectivă etc.). Comunicarea artistică dă relief acestei funcții mai ales în lirica eului, în proza subiectivă și în opera dramatică, vizând direct emițătorul intratextual (instanțele comu nicării artistice) și, indirect, emițătorul extratextual, autorul operei. FUNCȚIA CONATIVĂ/PERSUASIVĂ/RETORICĂ/INJONCTIVĂ rezidă în capacitatea mesajului de a realiza o conexiune între actanții comunicării, fiind centrată pe receptor. Apare pregnant în comunicarea cotidiană, incluzând și formule stereotipe, precum „Salut! Ce mai faci?“, care au scopul de a iniția comunicarea, de a facilita
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și cel lexicosemantic, nivelul morfosintactic și cel stilistic) poate fi totuși identificat un număr restrâns de invariante. Astfel, JeanMichel Adam, fondatorul Centrului de cercetări de lingvistică textuală și analiză a discursului de la Lausanne, stabilește șapte tipuri de texte: dialogate, poetice, injonctive, narative, explicative, informative și argumentative (Les textes. Types et prototypes). 2.3.1. Textul informativ Textul informativ are ca dominantă funcția referențială, iar ca tipar discursiv, un model simplu, linear, închis. Structurarea textului informativ: - titlul - frecvent, sintetizează tema; titlurile textelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
I, 2005, p. 657; Iordan & Robu, 1978, p. 532 etc. 119 Vezi, în Gramatica I, 2005, p. 665 ș.u., interjecțiile "cu valoare emotivă/ expresivă" (of, vai, ah etc.) vs. "interjecțiile cu valoare prezentativă/ ostensivă" (iată, uite etc.) vs. "interjecțiile injonctive/ persuasive" (zât, poftim etc.) vs "interjecțiile adresative/ apelative" (mă, măi, băi etc.) etc. 120 Conform autorilor citați supra. 121 Vezi, de exemplu, Iordan & Robu, 1978, p. 537; Gramatica I, 2005, p. 676 etc. 122 Vezi Dimitriu, 1999, p. 745; Gramatica
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]