KorAP: Find »[drukola/base=inovațional & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 ...7 >

153 matches

Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566

a culege idei noi și a stimula răspândirea viziunii antreprenoriale În Întreaga companie. Funcționarea optimă a politicilor și practicilor antreprenoriale depinde de suportul uman al inovării și, implicit, de structura organizației. Sistemul de relații trebuie să se concentreze asupra sistemului inovațional. Din acest motiv, noul trebuie organizat separat de vechi. Încercările de a atribui unui compartiment existent sarcini antreprenoriale eșuează adeseori, deoarece angajații au tendința de a amâna ideile inovatoare până la rezolvarea „crizelor” vechilor produse. În plus, noile departamente antreprenoriale trebuie

[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
care Întârzie să apară; urmează o „explozie”, o agitație extraordinară; după câțiva ani Începe activitatea, se face multă publicitate; după aproximativ cinci ani se declanșează „criza”, căreia Îi supraviețuiesc doar concurenții cel mai bine pregătiți. Câștigătorii cursei apar În jocul inovațional la Începutul exploziei, când se „deschide o fereastră” de intrare pentru noile firme În sectoarele bazate pe cunoștințe noi. Fereastra rămâne deschisă doar câțiva ani. Ea pare din ce În ce mai Îngustă; În realitate Însă, devine tot mai aglomerată. Dezvoltarea pieței mondiale, a

[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
comercială. Fig. 42 - Gradul de conlucrare Între funcția de cercetare-dezvoltare și cea comercială În firme franceze Curba „miza” indică parametrii considerați majori de către firme În vederea dezvoltării lor. 3.9.7. Strategiile antreprenorialetc "3.9.7. Strategiile antreprenoriale" Pornind de la sursele inovaționale, un antreprenor poate opta pentru una din cele patru mari tipuri de strategii antreprenoriale: 1. folosirea În luptă a tuturor resurselor; 2. lovirea zonelor complet libere; 3. găsirea și ocuparea unei breșe ecologice; 4. schimbarea caracteristicilor economice ale unui produs

[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
cele patru mari tipuri de strategii antreprenoriale: 1. folosirea În luptă a tuturor resurselor; 2. lovirea zonelor complet libere; 3. găsirea și ocuparea unei breșe ecologice; 4. schimbarea caracteristicilor economice ale unui produs, unei piețe sau unui sector, schimbarea strategiei inovaționale În funcție de situație, de comportamentul antreprenorial și de riscurile inerente unei anumite ocazii. tc "" 3.9.7.1. Folosirea În luptă a tuturor resurselortc "3.9.7.1. Folosirea În luptă a tuturor resurselor" Aceasta este, prin excelență, strategia antreprenorului (Gilder

[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
a costurilor prin optimizare. 3.9.7.5. Breșele ecologicetc "3.9.7.5. Breșele ecologice" Strategia breșei ecologice aspiră la obținerea controlului asupra unei zone limitate, iar recompensa succesului sunt banii și nu renumele, ca În cazul celorlalte strategii inovaționale; antreprenorii care urmează aceste strategii „trăiesc bine În anonimat”. a) Strategia barierei se practică În situații de congruență, când apare o piață limitată, cu o cerere foarte stabilă și inelastică În funcție de preț, pe care nou-intratul o domină complet. Breșa și

[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
simți că te poți confrunta relaxat și modelează-ți afacerea pe aceleași baze sănătoase”. Atât inovațiile, cât și strategiile tehnologice și antreprenoriale evoluează continuu și interdependent la nivel funcțional, la cel al afacerii și la cel corporatist. Generalizarea practicilor manageriale inovaționale și antreprenoriale la nivel național și global tinde spre crearea inovațiilor de sistem. 3.9.8. Inovații de sistemtc "3.9.8. Inovații de sistem" Inovațiile pot viza un anumit produs (fibrele sintetice - Du Pont), un anumit serviciu (poșta - Rowland

[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
și pe recompense noi. Astfel de recompense sunt importante deoarece fixează atenția salariatului pe obiective pe termen lung. Într-un viitor nu prea Îndepărtat, tendințele scurtării seriilor de producție și a ciclurilor de viață, precum și diversificarea produselor și accelerarea mișcării inovaționale pe piață vor provoca instabilitatea profiturilor din cauza vicisitudinilor cererii și avantajului productiv. Acest nou context economic va favoriza marile firme diversificate. Noua situație va obliga firmele să-și Întărească rentabilitatea, protejându-și riscurile cu salariații, precum și cu furnizorii și clienții

[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576

noilor intrați. Deși este observabil un proces de integrare pe orizontală în numeroase industrii, totuși concurența devine din ce în ce mai accentuată. Reglementările de tip „barieră de intrare politică” se împuținează în favoarea globalizării piețelor. Industriile au devenit mai dinamice, marcate de o efervescență inovațională și tehnologică remarcabilă, cu efect asupra stabilității modelelor concurențiale „clasice”. Per ansamblu, modificările concurențiale obligă competitorii la adoptarea unor comportamente mai puțin oportuniste sau speculative și mai mult orientate spre satisfacerea intereselor și ale altor stakeholderi, decât proprietarii sau „internii

[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681

interacțiunea dintre acestea și cadrul instituțional au un rol foarte important, deaorece nevoile consumatorilor nu sunt clar evidențiate în condițiile în care inovarea este un proces aleatoriu. În ceea ce privește oferta de cunoștințe, apreciem că acest concept este sinonim cu sintagma: capacitatea inovațională și de cercetare a unei națiuni. În fapt, capacitatea inovațională a unei națiuni are un impact pozitiv asupra performanței la export a statului respectiv. În literatura de specialitate 8 se arată că aceasta reprezintă un element de bază, definitoriu pentru

Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
important, deaorece nevoile consumatorilor nu sunt clar evidențiate în condițiile în care inovarea este un proces aleatoriu. În ceea ce privește oferta de cunoștințe, apreciem că acest concept este sinonim cu sintagma: capacitatea inovațională și de cercetare a unei națiuni. În fapt, capacitatea inovațională a unei națiuni are un impact pozitiv asupra performanței la export a statului respectiv. În literatura de specialitate 8 se arată că aceasta reprezintă un element de bază, definitoriu pentru a stabili în ce măsură oferta pe piața cercetării-dezvoltării-inovării vine în întâmpinarea

Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
care vorbim despre o raritate a resurselor naturale, acesta nu trebuie neglijat nici atunci când ar fi cazul unei abundențe a acelorași resurse. Economia cunoașterii este, de fapt, viitorul. Transformarea oricărei economii într-una bazată pe cunoaștere presupune aplicarea unei politici inovaționale corespunzătoare, alăturată unui program de finanțare care să o susțină. Un astfel de tip de economie înseamnă și o redefinire a caracteristicilor principalilor actori economici. Aceasta înseamnă că strategia lor de dezvoltare va trebui orientată spre creativitate, invenție și inovare

Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
ca, în fapt, costul de a introduce inovația în procesul de producție să fie mai mic decât sporirea bunăstării sociale 32. Creativitatea ce îmbracă forma inovării trebuie însă încurajată, aceasta fiind posibil de realizat prin recompensarea materială a inovatorilor. Motivarea inovațională rămâne însă o provocare pentru întreprinderi și nu numai. Dificultățile provin din noutatea explorărilor și din iminența eșecului. Impedimentul principal derivă din modul de a trăi și de a gândi, caracterizat de rutină, la care se adaugă rezistența la ceea ce

Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
natural prin cercetarea științifică, de către cercetătorii științifici. Cercetarea în sensul de știință, nu conduce întotdeauna la aplicații practice. Aceasta nu înseamnă că cercetările științifice trebuie lăsate la o parte, ci doar că, parte dintre acestea, nu se înscriu în politica inovațională. În literatura de specialitate, se arată că "cercetarea (științifică sau tehnică) se prezintă ca ansamblul de activități intelectuale al căror scop îl constituie producția de cunoștințe noi, pregătind totodată terenul pentru încorporarea acestora în noi tehnici de producție sau în

Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
cunoaștere și noi procese și instrumente de producție; aeronautica și spațiul; calitatea și siguranța alimentară; dezvoltarea durabilă, schimbarea globală și ecosistemele; cetățenii și guvernarea într-o societate bazată pe cunoaștere. Spre deosebire de programele anterioare, acest program-cadru se bazează pe promovarea culturii inovaționale europene, prin coordonarea acțiunilor statelor membre și evitarea dublării eforturilor în cercetare. Concretizarea cercetării și inovării trebuie evidențiată în produse și servicii noi, destinate îmbunătățirii calității vieții cetățenilor europeni. Programul-cadru șapte este cel care prezintă importanță în acest moment, fiind

Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
europeană), conduce către globalizarea cercetării. Prin reglementarea European Research Area, autonomia politicilor autohtone ale statelor membre în acest sector lasă loc coordonării, care devine elementul-cheie al politicii europene în sectorul cercetare-dezvoltare-inovare. Necesitatea coordonării provine din trei motive principale: existența politicilor inovaționale la diferite nivele teritoriale; diversitatea structurală a sistemelor inovaționale ale statelor membre, performanțele diferite ale sistemelor inovaționale al acestora. Euroregiunile sunt valorizate în Spațiul European al Cercetării. Se urmărește coerența între politicile în domeniu ale diferitelor niveluri teritoriale, în timp ce măsurile

Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
Area, autonomia politicilor autohtone ale statelor membre în acest sector lasă loc coordonării, care devine elementul-cheie al politicii europene în sectorul cercetare-dezvoltare-inovare. Necesitatea coordonării provine din trei motive principale: existența politicilor inovaționale la diferite nivele teritoriale; diversitatea structurală a sistemelor inovaționale ale statelor membre, performanțele diferite ale sistemelor inovaționale al acestora. Euroregiunile sunt valorizate în Spațiul European al Cercetării. Se urmărește coerența între politicile în domeniu ale diferitelor niveluri teritoriale, în timp ce măsurile regionale autonome vor fi trasate în concordanță cu liniile

Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
acest sector lasă loc coordonării, care devine elementul-cheie al politicii europene în sectorul cercetare-dezvoltare-inovare. Necesitatea coordonării provine din trei motive principale: existența politicilor inovaționale la diferite nivele teritoriale; diversitatea structurală a sistemelor inovaționale ale statelor membre, performanțele diferite ale sistemelor inovaționale al acestora. Euroregiunile sunt valorizate în Spațiul European al Cercetării. Se urmărește coerența între politicile în domeniu ale diferitelor niveluri teritoriale, în timp ce măsurile regionale autonome vor fi trasate în concordanță cu liniile directoare ori indicatorii de referință agreați la nivel

Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
comparativă a statelor membre pentru următoarele cinci domenii, caracteristice sectorului de cercetare-dezvoltare-inovare: resursele umane implicate; investițiile publice și private; nivelul productivității științifice și tehnologice; impactul asupra competitivității și a gradului de ocupare a forței de muncă; promovarea unei culturi proprii inovaționale și atașamentul populației față de activitatea de cercetare și de inovare 99. Un rol important pentru dezoltarea politicii de cercetare-dezvoltare-inovare în sectorul energiei atomice revine Comitetului Științific și Tehnic din cadrul EURATOM. Acest comitet ființează pe lângă Comisia Europeană și are, ca regulă

Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
inovării pe termen scurt, care să conducă, pe termen lung, la stimularea concurenței pe piața europeană. Literatura de specialitate 124 este unanimă în a aprecia că este necesar ca Uniunea Europeană să încurajeze statele membre să adopte măsuri fiscale pentru stimularea inovațională și cercetarea națională. Măsurile fiscale ar trebui să se concentreze pe următoarele direcții de acțiune: stabilirea unei egalități de tratament fiscal în ceea ce privește investițiile în bunuri tangibile ori intangibile; atragerea de investiții străine directe pentru sectorul cercetare-dezvoltare-inovare, prin reduceri și scutiri

Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
Totuși, perioada de tranziție pare să nu ajungă la final. Reforma instituțiilor cu atribuții în sfera cercetării-dezvoltării-inovării trebuie asociată schimbărilor din celelalte sectore ale economiei: educație, cultură, informație. În prezent, la nivel parlamentar, două comisii sunt responsabile pentru aplicarea politicii inovaționale Comisia pentru educație, știință și tineret a Senatului și Comisia pentru educație, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților. La nivel executiv, rolul de promotor al reformei instituționale în sectorul cercetării-dezvoltării-inovării revine Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, deoarece acesta

Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
amelioreze cadrul drepturilor de proprietate intelectuală în România, considerăm că Strategia Națională în acest domeniu poate fi îmbunătățită prin urmărirea unor direcții de acțiune clare, orientate spre: acordarea de scutiri de la plata taxelor pentru cei care se implică în procesul inovațional, acordarea de premii și prime pentru inventatori și cercetători, dar chiar și "promovarea unor polițe de asigurare pentru cei care au curajul inovațiilor"157. Toate acestea ar trebui să își găsească suportul în viitoarea strategie națională în domeniu proprietății intelectuale

Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
de consecință a competitivității și a creșterii economice. Pe cale de consecință, lipsa unei finanțări substanțiale pentru acest sector poate fi o barieră reală în calea cercetării-dezvoltării-inovării. Dar această problematică nu poate fi cantonată exclusiv în finanațare, ci și în politici inovaționale eficiente, dar și în existența unui comportament inovativ latent, orientat spre cercetare. În analiza noastră, am utilizat indicatorii sistemului de inovare, folosit de statele membre ale Uniunii Europene (European Innovation Scoreboard), ca instrument statistic principal al European Trendchart on Innovation

Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
European Innovation Scoreboard), ca instrument statistic principal al European Trendchart on Innovation, elaborat ca răspuns la Strategia de la Lisabona 168. Datând din anul 2001, acest sistem a fost perfecționat în timp, fiind actualmente principalul reper în definirea și ameliorarea politicilor inovaționale. Utilizarea acestui sistem are ca obiectiv europenizarea sistemelor naționale de inovare și cercetare. Literatura de specialitate 169 evidențiază indicatorii utilizați de European Innovation Scoreboard, care sunt grupați în două mari categorii: indicatori privind input-ul inovațional și indicatori referitori la

Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
definirea și ameliorarea politicilor inovaționale. Utilizarea acestui sistem are ca obiectiv europenizarea sistemelor naționale de inovare și cercetare. Literatura de specialitate 169 evidențiază indicatorii utilizați de European Innovation Scoreboard, care sunt grupați în două mari categorii: indicatori privind input-ul inovațional și indicatori referitori la output-ul inovațional. Dacă input-ul inovațional este măsurat cu ajutorul unor repere ca: promotorii inovației, crearea cunoștințelor, inovație și antreprenoriat, output-ul inovațional este apreciat în raport de: aplicații ale inovării și drepturile de proprietate intelectuală

Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
sistem are ca obiectiv europenizarea sistemelor naționale de inovare și cercetare. Literatura de specialitate 169 evidențiază indicatorii utilizați de European Innovation Scoreboard, care sunt grupați în două mari categorii: indicatori privind input-ul inovațional și indicatori referitori la output-ul inovațional. Dacă input-ul inovațional este măsurat cu ajutorul unor repere ca: promotorii inovației, crearea cunoștințelor, inovație și antreprenoriat, output-ul inovațional este apreciat în raport de: aplicații ale inovării și drepturile de proprietate intelectuală. Obiectivul principal stabilit la Lisabona cel ca

Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]