1,276 matches
-
Cel mai important element al unei astfel de cărți este revelarea momentului care a decis înscrierea personalității respective pe un anumit drum care i-a adus celebritatea. Or exact acest aspect lipsește din cartea lui Neagu Djuvara. De aici poate, insatisfacția produsă unor categorii de cititori. Este Neagu Djuvara un om norocos? Se simte el mulțumit de destinul care i-a scos în cale oamenii care au marcat veacul încheiat și minunate locuri neștiute sau ar fi preferat tihna unei familii
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
București) nota, la 2 iulie 1962, în jurnalul său: , Nu am avut un destin tragic, ci un destin dramatic, plin de contradicții, ciocniri, căderi, răniri, suferinți, dar și de satisfacții morale și intelectuale". A avut parte de acest cortegiu de insatisfacții și până la instalarea comunismului în România, jurnalul său și corespondența (cu deosebire aceea cu Anton Golopenția) abundând în consemnări de această natură: că este obosit și sceptic, că se teme că nu realizează nimic de seamă, că are mulți neprieteni
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
șef al generației noastre", Barbu Brezianu spunea că a fost ,heraldul" acelei generații; Mircea Eliade că a fost ,magul" ei, Constantin Noica i-a lăudat polivalența și generozitatea, iar Arșavir Acterian, darul de animator și organizator al asociației ,Criterion". Toate insatisfacțiile sale au fost reale, însă periplul său, ca și al altor, numeroși, intelectuali de seamă, va deveni cu adevărat dramatic odată cu instalarea comunismului, cu deosebire după 1948. Dar primește lovituri și în anii de relativă libertate 1944-1947. încă de acum
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
equality, legislation, funding. Introducere Sistemele medicale europene, în general, și sistemul medical românesc, în particular, se confruntă cu numeroase dileme care au la bază finanțarea insuficientă în raport cu progresele cercetării, care ar trebui puse mai eficient în practică, dar și unele insatisfacții ale personalului medical, în mare parte dedicat studiului, formării continue și îngrijirilor calificate acordate pacienților de toate vârstele. Problemă subfinanțării se ridică, în prezent, chiar și în cele mai dezvoltate state europene. Unele sisteme economice, de altfel foarte bine pregătite
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Timotei Cipariu: G. Bariț, Simion Bărnuțiu, Al. Papiu-Ilarian sau Andrei Șaguna. Să nu uit nici restituirea fondului masiv de corespondență a lui Cipariu cu Bariț în volumul IV, din George Bariț și corespondenții săi (1978). Cu toate acestea, două grave insatisfacții persistă: nu s-a realizat până acum o ediție completă de opere Cipariu, care ar fi trebuit de mult să existe, și nu avem o mare monografie exhaustivă consacrată cărturarului ardelean. Spre bicentenarul Cipariu, în 2004, editoarea Stela Toma și-
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
cărei simptome Diderot le formulează cu o precizie clinică: tristețea definește pe cel care nu e complet mulțumit nici de ceilalți, dar nici de el însuși". Nu e un revoltat însetat de conflict, ci un om care caută, dar de insatisfacție cronică, de decepție perpetuu reînnoită pe fond "Esseyer encore, echouer toujours". El nu se angajează în lupte violente, dar nici nu adoptă izolarea sihaștrilor. Nu, dimpotrivă, el se agită, se deplasează, asemeni evreului care când e la Moscova, când la
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
o aplică destinul îi poate avea drept subiecți pe vecinii mei, dar faptul că implicarea mea în urmărirea filmului a rămas netulburată înseamnă că nu m-am lovit de vreun obstacol de veridicitate. În schimb, am bușit un prag de insatisfacție odată cu Piscina lui François Ozon (2003). Un regizor care, după gustul meu, joacă un soi de alba-neagra cu spectatorul. Mai exact, o peliculă bună, alta slăbuță, și tot așa. În ceea ce privește filmul de față, primul în engleză al regizorului, tind să
Culmea reconstrucției piscinei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10581_a_11906]
-
al limbajului său poartă amprenta elanului spre absolut. "Omul nu este doar o ființă finită, scria Berdiaev, cum vrea să afirme gîndirea contemporană, ci și o ființă infinită; el este infinitul sub o formă finită, sinteza finitului și a infinitului. Insatisfacția omului în fața finitului, aspirația sa către infinit sînt manifestări ale divinului în om, sînt mărturia omului în ceea ce privește existența lui Dumnezeu și nu doar a lumii". Această tendință către nelimitarea divină, către o libertate ce-și află sorgintea în ecuația subiectivă
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
cea adevărată. Însă, omul cu rațiunea întunecată de păcat nu folosește această năzuință ontologică în scopul dobândirii celor dumnezeiești, ci se îndreaptă spre bunuri aparente, trecătoare, care nu satură sufletul, nu-l împlinesc și de aceea îi creează neliniște și insatisfacție spirituală. De aceea, o primă condiție în urcușul omului spre desăvârșire este renunțarea la cele vremelnice, adică nesocotirea lumii materiale ca fiind realitatea ultimă, ci, pornind de la aceasta, a merge dincolo de ea, spre Cel cu adevărat existent<footnote Sorin-Emanuel Pană
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
măsura nesfârșitului și nu va cunoaște odihnă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 319A; cf. Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva, 2005, p. 68-69. footnote>. Teologia Sfântului Grigorie - o teologie a insatisfacției, a eternei frustrări și a disperării? Cu cât sufletul credinciosului înaintează în unirea cu Dumnezeu, se simte tot mai nesatisfăcut în dorința sa, pentru că Dumnezeu e infinit și rămâne întotdeauna inaccesibil în ființa Sa; oricât ar avansa în cunoașterea Lui
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Dumnezeu (Schelling); cf. Hans Urs von Balthasar, Présence et Pensée ..., p. 75 la Chișcari Ilie, op. cit., p. 611. footnote>. Această situație îl face pe Hans Urs von Balthasar, care consideră filosofia că filosofia Sfântului Grigorie de Nyssa este una a insatisfacției și a disperării, să se întrebe la un moment dat despre faptul că această dorință eternă care este bucuria supremă la care o creatură poate avea acces nu face cumva ca această metafizică a devenirii să ne lase nesatisfăcuți într-
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Dumnezeu, deși Dumnezeu răspunde fără încetare, rămâne, într-o oarecare măsură, nerezolvat: Vocavi ipsum et non audiit me<footnote P. G. XLIV, col. 893A-C. footnote>. „Ciudat lucru: suntem nesatisfăcuți de această metafizică care absolutizează lucrul cel mai fundamental în noi: insatisfacția...”<footnote Hans Urs von Balthasar, Présence et Pensée ..., p. 75-76. footnote>. Iar mai departe același von Balthasar afirmă: „Găsim de fapt la sfârșitul acestei filosofii a chipului ceva care seamănă cu o resemnare și care nu ar fi altceva decât
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
și sălășluirea Cuvântului”<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine. De la Platon la Dionisie Areopagitul ..., p. 129-130. footnote>. Nu există nici o urmă de frustrare în întâlnirile divine ale lui Moise sau ale miresei din Cântare. Nu există un sens al insatisfacției că această comuniune a lor cu Dumnezeu se amplifică la fiecare nouă întâlnire. Pur și simplu, aceasta se întâmplă când o creatură finită Îl întâlnește pe Dumnezeu Cel veșnic. Sfântul Grigorie prezintă o schiță succintă a acestei ontologii a dorinței
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ca un fir roșu care nu poate fi separat de restul țesăturii<footnote A. Louth, Originile tradiției mistice creștine. De la Platon la Dionisie Areopagitul ..., p. 129. footnote>. Astfel că nu se poate vorbi nici pe departe de o „metafizică a insatisfacției”<footnote Faptul că tragismul depărtării de Dumnezeu este o atitudine specifică teologiei occidentale o mărturisește Vladimir Lossky, adăugând că „atitudinea eroică a marilor sfinți ai creștinismului occidental, pradă mâhnirii unei separații tragice de Dumnezeu...nu este cunoscută în spiritualitatea Bisericii
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
laurii deșteptăciunii, cînd, de fapt, și dreptatea, și deșteptăciunea aparțin celuilalt, aceluia care nu și le arogă pentru că le are deja. În fine, spiritul de frondă. Ironia înseamnă permanentă frondă față de existența lumii în totalitate ei. E nemulțumire perpetuă și insatisfacție constantă, dar o nemulțumire și o insatisfacție a căror expresie vie este o atitudine în care nu morala precumpănește, ci atitudinea religioasă. Sau dacă adjectivul ,religioasă" ne sperie, atunci să-i spunem ,metafizică", căci e totuna. Tocmai de aceea spuneam
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
și deșteptăciunea aparțin celuilalt, aceluia care nu și le arogă pentru că le are deja. În fine, spiritul de frondă. Ironia înseamnă permanentă frondă față de existența lumii în totalitate ei. E nemulțumire perpetuă și insatisfacție constantă, dar o nemulțumire și o insatisfacție a căror expresie vie este o atitudine în care nu morala precumpănește, ci atitudinea religioasă. Sau dacă adjectivul ,religioasă" ne sperie, atunci să-i spunem ,metafizică", căci e totuna. Tocmai de aceea spuneam la început că, la Kierkegaard, opinia nu
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
Lugoj, ci pe cele ale unui județ întreg. Local/central - Ați atins un subiect care, în fiecare an, creează mari emoții: felul în care se echilibrează necesitatea locală cu ceea ce se pune la dispoziție din zona centrală. Rivalitățile sunt cunoscute, insatisfacțiile - așijderea. Se vorbește chiar despre „neiubirea“ Bucureștiului față de Timișoara. Ați avut acest sentiment? - Cunosc problemele sub toate aspectele și vă spun că lucrurile sunt prezentate total greșit. Există unul-două capitole unde Timișul primește mai puțini bani decât alte județe, iar
Agenda2004-17-04-administratie () [Corola-journal/Journalistic/282330_a_283659]
-
mai redusă - ale autorilor de mesaje publicitare. Cel puțin în faza premergătoare evenimentului, tonul a fost totuși relativ sobru, tendințele ludice și ironice ale jurnalismului autohton manifestîndu-se cu moderație. Discursul de tip științific (descrierea astronomica) și cel de tip politic (insatisfacția față de rezultatele propagandei turistice) și-au limitat inventivitatea la variația perifrazelor, a formulelor de desemnare - dintre care unele sînt extrem de lungi și de complicate: "extraordinar de mediatizata ultima eclipsă de soare a acestui mileniu" ("Național" = N, 659, 1999, 12). Cuvîntul-cheie
"Cu ochii în soare..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17698_a_19023]
-
Lovinescu, într-un episod al "Memorialului durerii": sînt pentru iertare, dar ca să iertam trebuie să știm pe cine iartăm. - Credeți în posibilitatea unei reconcilieri naționale? - Chiar așa edenica și cu îmbrățișări nu cred ca se va face! Va ramane mereu insatisfacția unora care ar vrea să-i audă pe calai recunoscînd răul comis, cerînd iertare... Iar atitudinea aroganță și agresivă a acestora îndepărtează tot mai mult momentul reconcilierii, dacă aceasta se va face vreodată. A fost prea multă suferință, prea multă
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
mi-e teamă că pot apărea într-o lumină măgulitoare, ca unul care ia decizii exclusiv din ură față de tiranie." Czeslaw Milosz Unul dintre cele mai perseverente obiceiuri astăzi este cel de a critica. Realitatea ne oferă, fără îndoială, destule insatisfacții. Pe de altă parte, putem vedea acest obicei ca pe un reflex opus celui de a slăvi dintr-un trecut încă recent, aflându-ne deci într-o fază necesară de învățare a libertății și de depășire a vechilor frustrări prin
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
pînă în actualitate, cu o reevaluare a criteriului autenticității, al acestui "miraj" de care se leagă în mod programatic numele lui Camil Petrescu și care traversează experiență literară modernă și postmodernă. Gheorghe Crăciun găsea o dublă determinare a gestului, anume insatisfacția resimțită față de "excesul de negru" al romanelor perioadei revolute, ca și față de conținutul, prea puțin substanțial al volumelor cu subiect contemporan. Însă diagnosticul ar fi incomplet fără a privi autenticitatea că pe un răspuns la falia pe care procesul mistificării
Sub obrocul autenticitătii by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/17916_a_19241]
-
asociază astfel, după toate probabilitățile, presiunea mediului totalitar, care a coincis cu începutul activității lor. Nu doar simțindu-se altă făptura - situație pe deplin clarificatoare -, ci și, îndeobște plonjînd în atmosferă de aventură cvasiimpersonală a visului, Simona Popescu reflectă o insatisfacție difuza față de prezent, un proiect larvar al viitorului. Fiecare vis, afirmă Adler, tinde să creeze ambianța cea mai favorabilă unui scop îndepărtat". Sau cum spune, atît de penetrant, poeta aci comentată: "Visul e o clipă de aducere aminte din trecut
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
să spre expresia elaborată, manifest artista, așezată pe bună dreptate de exegeți sub semnul barocului sau al manierismului, adică al unei "exasperări stilistice", cu funcție compensatoare. E un discurs "îmbelșugat", asianic, săturat de figuri de stil, menit parcă a răscumpără insatisfacția, anostul, indigentă existențiala. Un lux expresiv elocvent, la care recurge plebeul. Că și, pe de altă parte, o abila pacificare a revoltei, prefirata printre ornamente, deviată în strălucirile verbului obsedat de sine. O "bunăstare" a scriiturii calofile, atît de accentuată
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
convenabilă: "Te uiți ăntr-o bună zi prostit/ la propria ta viața,/ ai mai retușezi o mână,/ ai mai așezi o grimasa/ sub așternuturi de care nimeni nu stie/ ai mai torni un ghinion an pahar" (Zece mii de spânzurători). an temeiul insatisfacției, dorește a ănlocui universul obiectiv cu cel al subiectului, ăn rază unei umori corective, care luminează deriziunea: "Mi-e dor de poemele cărora doar eu ănsămi/ le eram universul./ ămi urmăream târșâitul zilnic,/ firișorul de păr câinesc/ crescut pe vârful
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
să își achiziționeze singuri echipamentele de lucru. Aproximativ 60% dintre respondenți sunt nevoiți să-și cumpere echipamentul individual de lucru, doar pentru circa 30% dintre aceștia avâdu-l asigurat în exclusivitate de către unitate. Aceasta situație intervine ca factor de frustrare și insatisfacție față de locul actual de muncă pentru angajații din sistem. Absența echipamentului de protecție sau existența lui neîndestulătoare, la care se adaugă alte deficiențe ale sistemului, conduc la situația în care 83,7% dintre subiecți consideră că riscul de îmbolnăvire la
81% din personalul medical consideră că lucrează într-un mediu periculos, iar 60% au salarii sub 1500 de lei () [Corola-journal/Journalistic/25596_a_26921]