9,469 matches
-
variată, acordarea de premii și de burse pentru cercetătorii tineri, pentru specializarea acestora în străinătate. Profesorul Ionel Cionchin a participat la Congresele de Dacologie organizate de «Dacia Revival International» din New York și publicate în revista «DACIA MAGAZIN»: Pelasga/valaca - limba inscripțiilor de pe Tăblițele de la Tărtăria ? 2003, nr. 5, p. 38; Valaco-pelasgica, limba primilor scribi ai omenirii, 2003, nr. 6; La început a fost cuvântul, 2003, nr. 7, p. 18; Tărtăria - un toponim străvechi, 2003, nr. 8, p. 26; Probleme controversate ale
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Valaco-pelasgica, limba primilor scribi ai omenirii, 2003, nr. 6; La început a fost cuvântul, 2003, nr. 7, p. 18; Tărtăria - un toponim străvechi, 2003, nr. 8, p. 26; Probleme controversate ale istoriei: Mitul zeului dac, 2004, nr. 9, p. 26-32; Inscripția paleocreștină de la Dierna/Orșova, 2005, nr. 22, p. 59-60; Decebalus, ‘al dacilor rege'', 2006, nr. 33, p. 15-16; «Trofeul Sacru» de pe Dealul Monumentului, 2006, nr. 33, p. 27-28; Cetatea Helis - adevăr și ficțiune, 2007, nr. 44, p. 31-32; Controversele istoriei
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
2005, nr. 22, p. 59-60; Decebalus, ‘al dacilor rege'', 2006, nr. 33, p. 15-16; «Trofeul Sacru» de pe Dealul Monumentului, 2006, nr. 33, p. 27-28; Cetatea Helis - adevăr și ficțiune, 2007, nr. 44, p. 31-32; Controversele istoriei: Cuvântul, 2008, nr. 51; Inscripția românească de pe inelul de aur de la Sucidava / Celei, 2008, nr. 53, p. 19-20; «Caput Bubali» pe Tabula Peutingeriană, 2008, nr. 53, p. 21-23; 1900 de ani de la ctitoria sau reedificarea «Monumentului Sacru» de la Adamclisi, 2009, nr. 59, p. 59-62; Cetatea
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Epoca Μedievală. Scara interioară cu o lățime de 0,65 m are 185 de trepte până în vârful Columnei. În vârful Columnei se afla statuia împăratului Traian, înlocuită cu cea a Sfântului Petru, în timpul Papei Sixtus V (1585-1590).. Este deosebit de importantă inscripția deasupra porții ce permite intrarea în soclul Columnei: SENATUS POPVLVSQVE ROMANVS IMP. CAESARI. DIVI. NERVAE. F. NERVAE TRAIANO. AUG. GERM. DACICO. PONTIF MAXIMO. TRIB. POT. XVII. IMP. VI. COS. VI. P. P AD. DECLARANDUVM. QVANTAE. ALTITVDINIS MONS. ET. LOCVS. TANTIS
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
românesc atât de multilateral... În afară de Suceava și București, n-aș ști ce să aleg. Sibiu, Brașov, Timișoara, Cluj-Napoca, Piatra-Neamt, Oradea, Sinaia? Am fost vara trecută la Păltiniș, să vizitez mormântul și casa memoriala ale lui Constantin Noica, si am văzut inscripția din fața locuinței: „Cine nu trăiește la Păltiniș este în exil”. Descoperisem, dintr-o dată, ca mai toată lumea este în exil, suntem cu toții izgoniți din Rai. Aș putea deci să vă răspund că Păltiniș. Este un loc superb, într-adevăr, dar care
Norman Manea: ” Al doilea exil s-a petrecut când aveam 50 de ani, sub forma ieşirii de sub dictatura comunistă „ by http://uzp.org.ro/norman-manea-al-doilea-exil-s-a-petrecut-cand-aveam-50-de-ani-sub-forma-iesirii-de-sub-dictatura-comunista/ [Corola-blog/BlogPost/93321_a_94613]
-
Înainte de actualul schit, pe locul respectiv se înalță doar paraclisul Sfântului Ioan Botezătorul (care dăinuiește și astăzi, fiind refăcut de mai multe ori) atestat abia la anul 1754 când "a fost reânnoit de monahul Iosif Hiotul "(cum aflăm dintr-o inscripție ce se află pe peretele sudic al mănăstirii) dar probabil datând încă din secolul anterior. De aici se trage și numele schitului - în grecește prodromos înseamnă înainte mergător - referindu-se, deci, la Sf. Ioan Botezătorul - care este ocrotitorul acestui sfânt
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_petroniu_tanase_.html [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
contribuții în conservarea unor vestigii descoperite pe plan local în localitatea Pojejena, cum ar fi un relief în marmură a CAVALERULUI TRAC, emblemă istorică a acestor locuri, dar și predarea către Muzeul Banatului Montan din Reșița a multor cărămizi purtând inscripția legiunilor romane: a-I-a-MINERVA; a-IV-a-FLAVIA FELIX; a-VII-a-CLAUDIA PIA FIDELIS, cât și monede diverse descoperite în zonă. De prin anii 1985 cercetările din Clisura Dunării s-au sistat din motive lesne de înțeles, lipsa fondurilor alocate cercetărilor istorice oficiale. Un mare istoric
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
trecut. E liniște perfectă în biserică. Aburul respirației noastre desenează nori în miniatură prin aerul înghețat. E timpul să ne ridicăm și să stingem lumânările. Afară, în fața ușii bazilicii romane vechi de opt secole mai întoarcem odată capul și citim inscripția de întâmpinare: „Weise mir, Herr, deinen Weg!" (Arată-mi, Doamne, drumul tău!). Religioși sau nu, cu toții ne punem întrebări asupra drumurilor pe care ni le-alegem. În funcție de poziția din care le privim, opiniile se deosebesc. Nu e sigur că stă
RĂMAS BUN LA ROŞIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1487982206.html [Corola-blog/BlogPost/375302_a_376631]
-
ceva mai târziu de lingvistul și arheologul rucărean Dumitru (Tache) Băjan au dat la iveală cărămizi ale castrului roman de pe vechiul drum al limesului transalutanus, în punctul numit "Scărișoara", aflat în imediata apropiere a satului. Cărămizile descoperite poartă pe ele inscripția "Cohors II Flavia". Avem deci dovezi ale scrierii pe teritoriul satului nostru încă de acum 18 secole. Trecând peste timpuri, încă din primele decenii ale secolului al XIV-lea, strămoșii noștri care vor fi luptat la Posada (marele istoric Nicolae
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
la Câmpulung se cunoștea scrierea, desigur în limba slavonă, încă din primul sfert al secolului al XIII-lea. Din secolul al XIV-lea avem în această zonă și alte mărturii ale cunoașterii scrisului și ale cititului. Ne referim astfel la : - Inscripția din anul 1300 de pe mormântul lui Laurențiu, comes de Longo-Campo de la biserica catolică, - Scrierea papei Ioan al XXII din anul 1327, trimisă lui Basarab voievod - Cronica Pictată de la Viena, care amintește de lupta de la Posada din anul 1330 - Hrisovul dn
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
și de marele arhiereu Caiafa precum și de alții mai înainte. Erau însă și iudei care îmbrățișaseră anumite elemente din cultura elină: limba, îmbrăcămintea, ceramica și bineînțeles aspecte ale filozofiei. Pentru evreii din diaspora, succesul culturii și limbii eline era complet, inscripțiile din scrierile religioase fiind redactate aproape în totalitate în limba greacă. În Alexandria de pildă, unde exista o puternică comunitate evreiască fuseseră traduse în greacă de către șaptezeci și doi de înțelepți evrei, Tora și alte câteva cărți sub denumirea elină de Septuaginta
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
iunie 2012 Toate Articolele Autorului Holograme răsucite, la dospit de mult apuse, Șoapte rătăcite-n spațiu sau în gândul nenăscut, Curcubeie despletite de atâtea ploi răpuse Într-o naștere albastră dintr-un semn de împrumut... Cine să citească sensul neștiutelor inscripții De pe suflete rănite într-un zbor printre-ntrebări? Cine să rezolve taina nedoritelor restricții Dintr-o existență falsă, fără nume și ce zări Se deschid sub noi anume, într-o clipă de ispită Când un soare se mai naște, răstignit
ÎNTREBĂRI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/Intrebari_violetta_petre_1340193778.html [Corola-blog/BlogPost/357663_a_358992]
-
marmură galbenă. Holul mortuar e conceput octogonal, pereții având motive florale. Acum mormintele sunt împrejmuite de un superb paravan gen grătar din marmură, originalul din aur fiind înlocuit de perfidul Aurangzeb. Marmură mormintelor e incrustata cu desene și motive florale. Inscripțiile sunt în persana și înregistrează dată morții lui Mumtaz în 1631 și a lui Shah Jahan în 1666. Ferestrele sunt concepute special pentru a filtra puternicul soare indian. Taj-ul e încoronat majestuos cu un dom impunător. În afară, Taj-ul are
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441692685.html [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
la etaj. Marmură mormintelor e lucrata în stil “jali” cu elemente incrustate pe margini. Apogeul lucrărilor “jali” în India e atins atunci cand 60 de pișe mici sub\iri din pietre prețioase multicolore au fost folosite pentru incrustarea unei singure flori. Inscripțiile sunt numai pe mormântul lui Mumtaz, ambele sunt lucrate în stil “jali” cu modele de plante și flori. Mormintele reale sunt la subsol conform tradiției islamice. Apropierea de Taj e la fel de frumoasă pe cât e monumentul însuși. Principala poartă a mausoleului
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441692685.html [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
Asaf Khan, devine ministru al Curții. Căsătoria fetei lui Asaf Khan, Arjumand Banu (mai tarziu Mumtaz Mahal) cu fiul favorit al lui Jehangir, prin\ul Khurram (mai tarziu Împăratul Shah Jahan) mărește puterea familială și prestigiul lui Noorjahan. Una din inscripțiile de pe o monedă spune totul: “din ordinul împăratului Jehangir, aurul are 100 de splendori adăugate lui prin primirea numelui Noorjahan, regina Begun”. Jehangir se dovedeste un mare cunoscător în arta picturilor miniaturale cu reprezentări ale vietii de curte, vânători și
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441692685.html [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
Moți Masjid, Khas Mahal, în fortul Agra: Muthamman Burj sau cele din Delhi: Red Fort, Jama Masjid, moscheile din Ajmer, Kashmir, Lahore, Ambala, Faizabad, Gwalior, Kabul,.... Shah Jahan a renovat și multe dintre construcțiile fortului: Moți Masjid - comparată într-o inscripție persana cu o perla perfectă (între 1636 - 1637), urmând apartamentele regale și Diwan-i-Khas. Palatul sau regal, Khas Mahal a fost construit în 1637 și era alcătuit din 3 clădiri cu fața spre Yamuna. Celebrului Tron Păun din Diwan-i-Aam i-au
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441692685.html [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
în țară osemintele voievodului, înmormântându-le în una din ctitoriile soțului ei, biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din București. De teamă să nu fie profanat de turci, mormântul a fost acoperit cu o lespede de marmură albă, fără însemnele domnești. Doar inscripția discretă cu stema Țării Românești și candela de argint de deasupra mormântului au fost singurele indicii, pe care 200 de ani mai târziu le-a descifrat Nicolae Iorga, că acolo odihnea Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În altă ordine de idei
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
pomenire a tot neamul și fiilor în anul de Hristos 1803, august 15, în zilele luminatului Domn Ioan Dumitru Grigore Ghica, voievod cu blagoslovenia Sfinției Sale părintelui Neofit - Episcopul Râmnicului”. Mănăstirea a fost încăpriorată și acoperită cu șiță. În altar sunt inscripții despre Nicolae Pleșoianu și picturi vechi, iar cele din naos și pronaos sunt afumate de, poate, tone de lumânări care au ars în timpul veacurilor trecute. Datorită vechimii Mănăstirea Pleșești a fost declarată monument istoric, chiar dacă nu are nici o chilie sau
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
21, 1768 - February 12, 1834), un conațional (din Silesia-Prusia), „îi deschisese ochii” predicând (Schleiermacher studiază mai întâi teologia), despre aflarea adevărului, chiar și a adevărului suprem. Autorul menționat anterior, indică, în acest sens, mai întâi, textele biblice, și, după aceea, inscripțiile din antichitate. Drept metodă de cercetare, Schleiermacher recomandă hermeneutica, structurată tot de către el, într-o carte cu același nume, metodă ce se extinde și capătă, pe alocuri, în timp, caracter de știință. Lui Schleiermacher îi urmează, pe linia hermeneuticii și
VIATA CA ILUZIE SI CLIPA, CA DESTIN de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Viata_ca_iluzie_si_clipa_ca_destin.html [Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383]
-
lemn, ceea ce explică răspândirea bisericilor din lemn, ca cea din Tulgheș, construită în anul 1813. Sunt cunoscute și forja din Vlăhița din anul 1860, Muzeele din Odorheiu Secuiesc, Cristuru-Secuiesc și Gheorgheni, biserica din Săcel pe a cărei clopotniță se află inscripția „pe aici a trecut luminatul dascăl Gheorghe Lazăr în anul 1806″. Potențialul turistic al județului rezidă și în cele circa 2.000 de izvoare de ape minerale, mofete, saline (Praid), nămoluri și turbă, aer puternic ozonat, bogat în aerosoli rășinoși
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191231.html [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
pună osul când a fost nevoie. Întruparea cea mai sugestivă a hazului de necaz este comportarea în fața morții, un fenomen care, deși natural, este quasiunanim considerat ca tragedia supremă. Aici trebuie să ne reamintim că, la origine, epigrama era o inscripție pe morminte. Chiar dacă ulterior și-a mai schimbat semnificația, există și astăzi o specie a epigramei, numită “epitaf”, a cărei definiție nu cred că e nevoie să o dau. Și, în acest context, merită pomenit cimitirul din Săpânța, un exemplu
DESPRE UN ANUMIT GEN DE UMOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1407216639.html [Corola-blog/BlogPost/344198_a_345527]
-
Acasă > Poeme > Meditație > HAICU Autor: Ileana Vičič Stâncă Publicat în: Ediția nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Haicu Aș vrea să uit de mine, contopindu-mă în Tine. Doamne,fă-mă asemenea Ție! ***** Inscripție Stând în parcul viu de vorbă cu Tine; privind natură, ascultând Izvorul, percepând șoaptă Duhului Sfânt, ce se coboară în suflet,șoptind. Simțind extazul plinătății, a împlinirii divine. ***** Va fi o oră când morții vor strigă viilor să moară. Da
HAICU de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ileana_vi%C4%8Di%C4%8D_stanca_1480257882.html [Corola-blog/BlogPost/381687_a_383016]
-
alte ramuri s-au dezvoltat către alte direcții stăpânind către jumătatea secolului al VIII-lea marea parte a nordului Indiei, formând mari imperii. În aceste teritorii a fost inclus și regatul Chandellas din Khajuraho. Șefii clanului se regăsesc și în inscripțiile de la Khajuraho. Astfel Nannuk a domnit în primul sfert al secolului al IX-lea. A fost urmat de fiul său Vakpati, în al doilea sfert al secolului IX, urmat de fii săi Jaishakti și Vijaishakti. Vijaishakti a fost urmat de
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440394475.html [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
fi chiar ultimul pe stânga. N-a spus din care parte. E instituție de stat ,neonele sunt rare iar cele care sunt , pâlpâie obosite ,dându-și parcă, ultima suflare de lumină. Înaintez vertiginos, fără să-mi verific miopia la fiecare inscripție de pe ușile maronii ,aliniate în șir indian, de o parte și de alta. Dacă e ultimul,mai am un pic de mers. - Alo ! Pe cine căutați ? Mă întorc și nu mi-e foarte greu să o zăresc. Genul de femeie
FISA DE ANGAJARE de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1471761254.html [Corola-blog/BlogPost/379166_a_380495]
-
și de dragoste pentru poporul român. O parte din zestrea aflată în geamantan a cuprins documente rare, amintiri ale prieteniei cu Nichita Hristea Stănescu, dar și cărți proprii noi pe care le-a prezentat auditorilor: „Exaltare din abis,” Iași, 2016, „Inscripții abrupte,” Cluj, 2016, precum și edițiile bilingve româno-sârbe, în traducere proprie: Mihai Eminescu - „Patria vieții”, George Bacovia - „Lacustră”, Tudor Arghezi - „Poeme și psalmi”. Toate cărțile lansate au fost donate Casei Memoriale „Nichita Stănescu” din Ploiești. A vorbit cu mult patos despre
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]