76 matches
-
atrag păsări ca: Turdus merula, Passer domesticus, Passer montanus. În timpul aspectelor prevernal, vernal, estival și serotinal predomină speciile de păsări insectivore care se hrănesc cu ouă de insecte, larve și insecte adulte aparținând ordinelor Coleoptere, Lepidoptere, Heteroptere, Orthoptere, Diptere. Păsările insectivore prin hrana pe care o consumă sunt folositoare pentru biocenoză și predomină în Grădina Botanică, așa cum reiese din figura nr. 7. Ele consumă majoritatea speciilor dăunătoare pentru plante. Phyllocopus collybita, Turdus merula, Luscinia luscinia sunt specii foarte folositoare distrugând dăunătorii
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
pentru biocenoză și predomină în Grădina Botanică, așa cum reiese din figura nr. 7. Ele consumă majoritatea speciilor dăunătoare pentru plante. Phyllocopus collybita, Turdus merula, Luscinia luscinia sunt specii foarte folositoare distrugând dăunătorii plantelor. La sfârșitul verii o parte din păsările insectivore: Sylvia atricapilla, Sylvia communis, Erithacus rubecula, Dendrocopos syriacus consumă fructe de Prunus cerasus, Malus prunifolia. Păsările granivore consumă semințe de Robinia pseudocacia, Acer campestre, Thuja occidentalis, Syringa vulgaris, fructe de Taxus baccata, Crataegus monogina, Rosa canina. În tabelul nr. 8
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
occidentalis, Syringa vulgaris, fructe de Taxus baccata, Crataegus monogina, Rosa canina. În tabelul nr. 8 sunt prezentate grupele ecologice de păsări din Grădina Botanică Iași în funcție de regimul de hrană al acestora . Regimul trofic al speciilor de păsări identificate este predominant insectivor, iar cele mai puține specii de păsări din Grădina Botanică Iași sunt omnivore (figura nr. 23). CAPITOLUL VI OMUL ȘI PĂSĂRILE 6.1. Presiunea antropică Conservarea mediului, sintagmă tot mai des utilizată, ar putea fi definită întro formă simplă prin
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
bulevarde, în spațiile verzi ale cartierelor și chiar în grădinile mai mici ale locuințelor se realizează o infinitate de posibilități pentru instalarea unui număr relativ mare de specii de păsări. Majoritatea speciilor antropofile sunt sedentare, doar cele cu regim strict insectivore sau carnivore sunt migratoare. Deși orașele le oferă condiții favorabile de viață, uneori păsările cad victime omului. Cuiburile numeroaselor specii sunt distruse prin tăierea copacilor, prin lucrări de drenări și asanări, prin distrugerea construcțiilor, distrugerea cuiburilor de către oameni, etc. Alte
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
hrana necesară de la semințe de floarea soarelui până la carne fiartă. Un alt lucru pe care fiecare dintre noi il poate face: sa ofere înaripatelor o masă gustoasă. Semințele de floarea-soarelui sunt cea mai buna hrană pentru pițigoi și celelalte păsări insectivore, uleiul din semințe fiind foarte hrănitor. Păsările mai pot fi hrănite si cu pâine mărunțită (sau înmuiată in apă, dacă nu e ger), faină de porumb măcinată mare, mămăliga, orez si ovăz (de preferință fierte), cartofi, morcovi fierți, alte zarzavaturi
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Parcul Expoziției, Parcul Copou, realizare proiect, celebrarea, Zilei Mondiale a Apei, Ziua Păsărilor (decembrie 2005 aprilie 2004) Etapa IV evaluarea proiectului și diseminarea rezultatelor (mai iunie 2006) De ce trebuie să ocrotim păsările ? ◄ multe specii de păsări aduc foloase omului: păsările insectivore și răpitoarele, consumă diverse specii de insecte sau rozătoare dăunătoare ; ◄ plantele și animalele din grădini, parcuri, grădini botanice ne delectează prin frumusețea lor ; ◄ degradarea vieții sălbatice și a ecosistemelor înseamnă alterarea condițiilor noastre de viață. Pericolele la care sunt supuse
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Conferință a Părților Convenției asupra Biodiversității la care s-a propus ca țintă stoparea distrugerii biodiversității până în 2010; Îmbunătățirea condițiilor de viață a păsărilor și ocrotirea lor în orașe a devenit o prioritate în ultimul deceniu la nivel European; ● Păsările insectivore prin hrana pe care o consumă sunt folositoare pentru biocenoză, deoarece consumă majoritatea speciilor de insecte dăunătoare pentru plante; În timpul iernii se observă un număr mare de păsări în parcuri și Grădina Botanică datorită prezenței unei hrane abundente reprezentată de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
specii rar iarna 5,88% și specii de pasaj 1,96%. ● Din cele 102 specii de păsări întâlnite în Grădina Botanică Iași, doar 62 specii cuibăresc aici, cele mai multe aparținând ordinului Passeriformes. ● Regimul trofic al speciilor de păsări identificate este predominant insectivor 55 specii (53,92). ● Parcurile și grădinile din Iași datorită diversității speciilor vegetale oferă condiții optime de viață atât pentru speciile clocitoare cât și pentru speciile de pasaj și oaspeți de iarnă. Cauzele primordiale ale declinului populațiilor de păsări și
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
de cangur Îl Încălzesc și alăptează În marsupiu, de fapt o nouă etapă În adaptarea aceluia de la viața intrauterină la cea independentă. Iată cine folosește premonitoriile oase ale ornitorincului... În acest progres, marsupialele devin din pașnice - de frică - ierbivore ori insectivore precum ornitorincul ori echidna, chiar carnivore precum lupul și dihorul, desigur marsupiali. Dar nu uită de insecte, precum cârtița, desigur marsupială. Și mai găsim un bursuc și chiar o veveriță, tot În izolata Australie. Diversitatea ce urma a fi atinsă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
țâșnește limba lungă și subțire cu care prinde furnicile și alte insecte, trăiește În gropile de la rădăcina copacilor sau În scorburile dintre stânci. În Australia se găsesc 700 de specii de păsări, dintre care 530 sunt considerate endemice, 70% sunt insectivore, iar nu vegetariene (mâncătoare de semințe) ca majoritatea celor din Europa. Păsări diferite, exotice Îți Încântă privirea: lebede negre, kookaburra (un fel de pescăruș ce scoate un râset maniac), papagali colorați și zgomotoși, kakadu, cocoșul de eucalipt, păsări emu, coțofene
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
subordonare care asigură coeziunea dintre constituenții anumitor tipuri de grupuri sintactice (cf. lat. trifolium ~ tres folia; rom. autopornire ~ pornire automată; autoaccidentat ~ accidentat singur; autostație ~ stație de autobuze; bibliofil ~ iubitor de carte; bimetal ~ două metale; democrație ~ puterea poporului; geografie ~ descrierea Pământului; insectivor ~ mâncător de insecte; triunghi ~ trei unghiuri). În concluzie, majoritatea cuvintelor rezultate prin condensare pot fi interpretate, din punctul nostru de vedere, drept cazuri de fuziune a centrului de grup sintactic cu determinantul modificator, în timp ce altele, mai puține, nu au nimic
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fracție, la numărător se scrie numărul de dinți de pe f falca superioară, iar la numitor de pe cea inferioară. Numărul total este dublul sumei numerelor de la numărător și numitor. Esofagul normal dezvoltat se continuă cu un sto stomac simplu la microchiropterele insectivore cu reg regim in insectivor. Intestinul este suspendat de mezenter și variază ca lungime, la microchiropterele insectivore este de 2, 3 ori mai lung decât lungimea cap ca lungime, la microchiropterele insectivore este de 2, 3 ori mai lung decât
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
numărul de dinți de pe f falca superioară, iar la numitor de pe cea inferioară. Numărul total este dublul sumei numerelor de la numărător și numitor. Esofagul normal dezvoltat se continuă cu un sto stomac simplu la microchiropterele insectivore cu reg regim in insectivor. Intestinul este suspendat de mezenter și variază ca lungime, la microchiropterele insectivore este de 2, 3 ori mai lung decât lungimea cap ca lungime, la microchiropterele insectivore este de 2, 3 ori mai lung decât lungimea cap-trunchi. Ficatul este alcătuit
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
inferioară. Numărul total este dublul sumei numerelor de la numărător și numitor. Esofagul normal dezvoltat se continuă cu un sto stomac simplu la microchiropterele insectivore cu reg regim in insectivor. Intestinul este suspendat de mezenter și variază ca lungime, la microchiropterele insectivore este de 2, 3 ori mai lung decât lungimea cap ca lungime, la microchiropterele insectivore este de 2, 3 ori mai lung decât lungimea cap-trunchi. Ficatul este alcătuit din mai mulți lobi, la microchiroptere, lobul lui Spiegel se dezvoltă mai
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
continuă cu un sto stomac simplu la microchiropterele insectivore cu reg regim in insectivor. Intestinul este suspendat de mezenter și variază ca lungime, la microchiropterele insectivore este de 2, 3 ori mai lung decât lungimea cap ca lungime, la microchiropterele insectivore este de 2, 3 ori mai lung decât lungimea cap-trunchi. Ficatul este alcătuit din mai mulți lobi, la microchiroptere, lobul lui Spiegel se dezvoltă mai mult în timp ce lobul caudal se reduce pân mai mult în timp ce lobul caudal se reduce până la
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
umane etc. Se întîlnesc specii atât solitare cât și coloniale. Perioada împerecherii poate fi localizată în timp, cu comportament nupțial pronunțat sau întinsă pe o perioadă mai lungă, mai ales la s speciile care hibernează. Verspertilionidele sunt în g general insectivore, având diverse strategii de vânătoare și metode de ecolocație. În timpul zborului emit impulsuri ultrasonore de frecvențe modulate, cu durată relativ scurtă, semnale de ti tip FM. Unele specii pot efectua migrații sezoniere la distanțe considerabile. Pentru majoritatea s speciilor sedentare
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
punct de vedere economic, liliecii, sunt be benefici oamenilor pe mai multe planuri: în co controlul biologic prin consumul de insecte daunatoare atât p pentru agricultura cât si pentru sanatatea umana precum și prin polenizarea și dispersarea semințelor unor plante. Chiropterele insectivore sunt prădători naturali pentru adulții sau larvele a numeroase grupe de artropode nocturne, contribuind în mare măsură la combaterea biologică a insectelor dăunătoare pentru culturile agricole.De exemplu, Tadarida brasiliensis, specie care formează în S.U.A. c colonii de milioane de
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
20 de zile și apoi apar fluturii care dau naștere celei de a doua generație, iar larvele se retrag pentru diapauza hiemală. Populațiile acestui dăunător sunt reglate de o serie de factori, cum ar fi: epizootiile, paraziții, prădătorii sau păsările insectivore, așa cum se poate observa în fig. 39. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase specii de plante. Atacul este produs de larve care consumă frunzele de la tomatele, castraveți, varză, conopidă, mazăre, distrugând frunzele. Cele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
vulgaris). La familia Mustelide cunoaștem Jderul (Martes abietum), Dihorul (Foetorius putorius Kais et Bl.) , Nevăstuica (Foetoriusvulgaris K. Bl.), Nevăstuica albă ( Foetorius Erminea K et Bl.) Norița (Putoris lutreola L.), Iidra (Lutra vulgaris L.) și Iezurele ( Meles taxus Pall) La familia Insectivore avem de-a face cu: Șoarecele (Sorex vulgaris L., Sorex araneus L.), Cărtița ( Sorex Fodiens Gm.), Ariciul (Erinaceus europaeus L.), și Sobolul ( Talpa europaea L) La familia Rodentia cunoaștem a exista în zonă: Veverița (Sciurus vulgaris L.), Veverița mică sau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Sciuride .................................................................................. 11.12.03 Lagomorfe * Iepuri de repopulare ......................................................................... 11.12.04.01 * Alte specii de iepuri.................................................................... 11.12.04.02 * Iepuri sălbatici........................................................................... 11.12.04.03 * Ochotonide ............................................................................... 11.12.04.04 Folidote............................................................................................. 11.13 Edentate........................................................................................... 11.14 Chiroptere......................................................................................... 11.15 Insectivore.......................................................................................... 11.16 Dermoptere......................................................................................... 11.17 Marsupiale.................................................................................... 11.18 Monotreme.................................................................................... 11.19 ALTE PĂSĂRI(7) (cod NC: 0106) * Anseriforme................................................................................ 12.16 * Apodiforme................................................................................... 12.06 * Apterigiforme.............................................................................. 12.23 * Caprimulgiforme.......................................................................... 12.07 * Cazuariforme............................................................................... 12.24 * Charadriiforme........................................................................... 12.13 * Ciconiiforme................................................................................ 12.17 * Coliiforme................................................................................... 12
jrc2090as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87242_a_88029]
-
constituit din rezervația propriu-zisă (17,8 ha) și zona din jurul rezervației. Zona din jurul orașului este formată din câmpie, păduri și ierburi. Se găsesc plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Fauna pădurilor cuprinde mamifere, reprezentate de insectivore și rozătoare. Păsările sunt numeroase, având importanță cinegetică (fazanul). Fauna de silvostepă și stepă, prezintă un număr mare de specii de interes cinegetic (iepurele, căprioara, prepelița, potârnichea, fazanul etc.). Teritoriul zonei Timișoara dispune de o bogată rețea hidrografică, formată din
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
de oameni mii de ani pentru miere, deși polenizarea culturilor de aceste albine este tot mai importantă pentru apicultori. Viermii de mătase au influențat foarte mult istoria omenirii, drumul mătăsii a stabilit relații comerciale între China și restul lumii. Insectele insectivore, sau insectele care se hrănesc cu alte insecte, sunt benefice pentru oameni deoarece ele mănâncă insecte care ar putea provoca daune în agricultură sau în structuri construite de om. De exemplu, afidele se hrănesc pe culturi și pot cauza probleme
Insectă () [Corola-website/Science/300051_a_301380]
-
un mamifer terestru, este bine adaptat vieții acvatice. Urechile, ochii și nările sunt poziționate pe vârful capului, astfel încât poate vedea, respira și mirosi în timp ce se află în apă. Singurul mamifer care efectiv zboară este liliacul. Liliacul, făcând parte din grupul insectivorelor, are aripile formate din-un pliu tegumentar care leagă membrele anterioare de cele posterioare. Mai există mamifere care se pot deplasa pe calea aerului planând, fără a zbura, însă. Un exemplu este veverița zburătoare. Fie că folosește la apărarea teritoriului
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
specii de șopârle și șerpi diurne. Iarna ele hibeneaza, din cauza micșorării temperaturii externe și interne. Înmulțirea se face prin ouă depuse de femelă în locuri însorite. Ele sunt clocite cu ajutorul căldurii solare. Dezvoltarea embrionului se face fără metamorfoza. Carnivore sau insectivore Vezi: Clasificarea reptilelor după Systema Naturae 2000.
Reptilă () [Corola-website/Science/300112_a_301441]
-
secodontă). Molarii sunt trituberculați sau secodonți. Speciile erbivore sau frugivore au molari cu o suprafața de masticație lată ca și cei de erbivore sau rozătoare euteriene. Cea mai primitivă și mai răspândită dentiție întâlnită la marsupiale este dentiție de tip insectivor, așa cum se găsește, spre exemplu, la dasiuride și didelfide: cu incisivi tăietori, canini conici, puternici și mult mai înalți decât ceilalți dinți, cu premolari triconodonți, tăietori și înțepători, și cu molari trituberculați. Plecând de la acest tip primitiv, dentiția la diferite
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]