8,637 matches
-
mai bun documentar (2003). Mult mai puțin flamboaiant decât cel al lui Moore, filmul regizat de Errol Morris se concentrează pe figura lui Robert McNamara, secretarul apărării în administrațiile Kennedy și Johnson; evident, nu putea fi doar o biografie: se inserează în interviu materiale filmate în al doilea război mondial și în războiul din Vietnam, convorbiri telefonice între McNamara și Johnson, fotografii, apariții publice ale secretarului, etc. Revelația filmului e faptul că protagonistul s-a opus războiului din Vietnam, care la
Americanii și armele lor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12610_a_13935]
-
cu Tudor Arghezi, vroiam de fapt să mă simt cât mai aproape de inima creației, să surprind măcar o câtime din misterul care o făcea să bată. Nu simpla curiozitate și nici vanitatea de a putea să mă laud că mă inseram printre frecventatorii "Sburătorului" îmi călăuziseră pașii. Eram conștient de postura mea de marginal căruia i se făcuse o favoare și nu-mi puteam permite să am pretenții (mi-aș fi dorit, de pildă, mai multe exemplare de lux din scrierile
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
pușkinologului B.V.Tomașevski) era că romanul Pe Donul liniștit este produsul a două persoane diferite: un "autor", artistul creator ce a furnizat cea mai mare parte a materialului, și un "coautor", un "publicist agitator" care a montat diverse bucăți, a inserat noi personaje, acțiuni, dialoguri, ajustând astfel manuscrisul inițial pentru a se potrivi noilor cerințe ideologice. Au urmat și alte demersuri: cărțile istoricului Roy Medvedev ( Cine a scris "Pe Donul liniștit", Paris, 1974; Enigmele biografiei artistice a lui Mihail Șolohov, Paris
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
exilul m-a redus la impotență pe acest plan major (nu și în ce privește poezia). Dacă m-aș fi putut întoarce în România - să beneficiez de un domiciliu adică - sunt sigură că mi-aș fi continuat vocația... (aici ar trebui să inserez inadmisibilul tratament aplicat mie de o Primărie coruptă, larg popularizat, dar fără nici un rezultat, și despre care voi povesti pe larg în volumul al III-lea al memoriilor mele). Al doilea regret privește pierderea - prin confiscarea și devastarea locuinței mele
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
G. Enescu" la un eveniment cultural deosebit. Muzicologul și criticul muzical Anca Florea a lansat cel de-al patrulea volum din seria Opera Română, publicat de Editura Info-Team, în fața unei asistențe prestigioase alcătuite din mari personalități ale liricii românești. Volumul inserează perioada 1951-1961, una dintre cele mai interesante decade din istoria Operei noastre, în care s-a înființat noul edificiu al Operei de pe Splai, în care s-au lansat marii noștri artiști, o perioadă extrem de fecundă și bogată în spectacole de
Istoria Operei Române by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12387_a_13712]
-
compulsia și puterea (a cărei balanță se inversează, previzibil, dar nu justificat în film) sunt radiografiate. Împotriva acuzației pe care a trebuit s-o înfrunte acest film, că e porno deghizat în film de artă, există un argument - detaliu. Oshima inserează diverși spectatori, oameni care trag cu ochiul la interacțiunile sexuale din ce în ce mai periculoase dintre cei doi. Raritatea acestui film e că sutura spectatorului nu are nimic de-a face cu personajele principale, el nefiind invitat să se identifice cu ele sau
Trei, Doamne, și toate trei bune by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11483_a_12808]
-
nu există. Din nou este însă vorba despre un scriitor care a incomodat, cel puțin, vechiul regim, pus de acesta sub urmărire, verificat ,prin mijloace specifice ale muncii de securitate", cum putem citi într-o ,notă" din 2 oct. 1975, inserată în Cartea albă a Securității (1996). Mai citim acolo: ,susnumitul a făcut comentarii denigratoare cu privire la orientarea dată de partid în domeniul literaturii și artei, insinuând Ťlipsa libertății de exprimareť în literatura noastră. în acest context, referindu-se la programul adoptat
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
tot de el și că regizorul Garth Jennings i-a respectat și litera, și spiritul. Inventivitatea acestui autor se materializează în obiecte: pușca punctului de vedere (cel lovit de ,glonț" vede lucrurile din perspectiva trăgătorului) sau peștele Babel (care, odată inserat în ureche, îți permite să înțelegi orice limbă). Evident, peste consecințele descoperirii acestui traducător universal se trece rapid, în scenariu nemenționându-se - ca în carte - că cele mai sângeroase războaie din istorie au fost începute din vina respectivului pește.Tempoul
Cursa de pe circuitul cinema by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11524_a_12849]
-
front - un accident rutier cu un autobuz a paralizat toate stabilimentele medicale - doctorii supraviețuiesc prin forța orgoliului: ei fac legea, adică diagnosticele sau formularele de internare, iar asistenta iese mereu cu coada între picioare din acest duel. Cristi Puiu nu inserează nicăieri prin film vreo instanță morală. Ca în filmul noir, nimeni nu iese basma curată din această odisee spitalicească, dar nici unul nu deține vreo vină clar delimitată. Și aici e de găsit toată arta scenariului: personajele sunt palpabil-convingătoare în același
Extaz și agonie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11546_a_12871]
-
peste altele ca într-un joc de domino. Acesta nu este singurul strat al filmului. Există și unul simbolic, la nivelul numelor (Dante, Anghel, Virgil pe de o parte, Lazăr, Eva și Avram, pe de alta) și al potrivirilor, unele inserate de scenariști, altele întâmplătoare, toate însă discrete - de aceea pelicula merită vizionată de vreo câteva ori. Ca și Cioran sau Kundera, ei au știut să profite de faptul că trăim într-un păienjeniș de coincidențe și că fiecare detaliu poate
Extaz și agonie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11546_a_12871]
-
Iar o manevră îndrăzneață: în loc să facă un musical, muzicalizează tot filmul. Face tranziția de la discurs la cântec într-un singur cadru. Chiar și atunci când personajele își exersează capacitățile vocale în formații complicate care merg de la trio până la octet. Mai mult, inserează fragmente muzicale peste tot în film. Efectele sonore ale editorului de sunet și cele muzicale ale lui Bruno Fontaine, nu se limitează la a se succeda, uneori se și întrepătrund. Replicile personajelor sunt puse în valoare prin intermediul unor punctuații, de
Din operetă în musical by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11612_a_12937]
-
Iordan Datcu În câteva pagini, dense de fapte și amintiri, inserate în volumul îngrijit de ea și apărut la centenarul nașterii lui Alexandru Rosetti, Andriana Fianu scria: "E hazardat să afirmi că poți cunoaște bine, profund, în totalitate un semen, oricât de apropiat ți-ar fi. îl poți cunoaște într-o
Amintindu-ne de Andriana Fianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11613_a_12938]
-
vechi, alterate și mutilate de noua societate. Lucruri mărunte care tulbură și încântă ochiul naivului și amintesc aerul altei lumi în sufletul unui mincinos", cum apare scris într-un caiet al lui Viziru. Ele apar în pagină prin lungile descrieri inserate în miezul acțiunii, ori prin translări subtile de la momentul actual, proletar. Scriitura de o rafinată complexitate a romancierului se îmbibă de toate aromele și culorile, zgomotele și șoaptele lumii noastre, proiectând un univers de hârtie cu o consistență superioară celui
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
banchetele la care se consumau flori pe post de delicatese sau saloanele literare din epoca augustană). Această redare a diferitelor epoci sugerează faptul că ele însele sînt artefacte culturale. Pe de altă parte, această inovație îi permite lui Potter să insereze o dimensiune de critică socială, inexistentă în textul lui Woolf. Care, din acest motiv, a înghițit postum ceva critici percutante din partea feministelor. Imperialismul britanic și Anglia-ca-centru al lumii sunt expuse prin intermediul ironiei și al exagerării, în momentul în care ducele
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
lăsăm amăgiți de ideea prezentului care-și creează trecutul - a lui Mircea Cărtărescu. Lumea operei ca... formă fără fond?! Iată o problemă care trebuie desfășurată, o știm prea bine, pe alt plan decît acela al mimesisului, dar care, finalmente, poate insera și chestiunea, atît de precisă, a mimesisului. Nu e nici o îndoială că schițele lui Caragiale pe tema evenimentelor publicistice se înscriu în ecuația disputei dintre adevăr și iluzie. Societatea capitalistă - aceea în care explodează șocul mass-media -, cu tot excesul ei
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
neasistată de statul-oier. n P.S. Într-un număr recent al "Observatorului cultural", cineva care semnează Adrian-Paul Iliescu face niște afirmații pe cât de categorice, pe atât de mincinoase. Prima: că aș fi călăul revistei "Cultura", deoarece "un oarecare Adrian-Paul Iliescu a inserat ceva critici la adresa ideilor lui Mircea Mihăieș". Ca să fie cât se poate de limpede, afirm că habar n-aveam de existența acelor critici, după cum numele său însuși cred că mi s-a agățat de minte de vreo trei ori: mai
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
e că filmul de închiriat are mai multe minute decât cel care se poate vedea la cinematecă. Genul de DVD e complet "occidentalizat", conținând un interviu, imagini de când s-a filmat pelicula, galerie foto etc. Pe de altă parte, am inserat un "cred eu" pe când vorbeam de versiunea necenzurată a filmului deoarece criticii anglo-saxoni vorbesc de 8 capitole ale filmului. Or, pe DVD-ul de care vorbeam, am numărat zece (incluzând prologul și fragmentul final, cu montajul detaliilor din picturile lui
Festin pe VHS/DVD by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11821_a_13146]
-
în spațiul autohton al lui Rubliov - procedeu întâlnit des în filmografia rusească, unde, ca și în vechile legende românești, Dumnezeu se plimbă pe pământ la braț cu Sfântul Petru, și poate fi frecvent întâlnit - iar efectul e realist, nu se inserează ca o halucinație a personajului, ci are continuitate cu viața cotidiană. Tot în spirit cristic, Rubliov își găsește redempțiunea în forma unui copil, ctitor de clopote. S-a remarcat deja că mizanscena lui Tarkovski seamănă cu aceea din "A șaptea
Festin pe VHS/DVD by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11821_a_13146]
-
rămas până astăzi singura lucrare de sinteză cu acest subiect din România. Cei doi editori, Claudiu Christescu și Constantin C. Petolescu, au republicat-o păstrând intact textul și ilustrația, dar au intervenit în cadrul aparatului critic, actualizând sursele epigrafice, și au inserat addenda, în care sunt prezentate cercetările recente privitoare la istoria Daciei romane. De asemenea, au introdus o notă asupra ediției (p. 9-11) și un Cuvânt înainte (p. 13-15). Cartea lui Vasile Christescu cuprinde trei părți, fiecare fiind împărțită în mai
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
oferă standardul. Vederea naște subiectul poetic. În constituirea poemului ca obiect estetic, se activează relația dintre subiect și cultură. Poemul, ca obiect estetic e o concretizare a echilibrului celor două realități. Dezechilibrarea acestui raport produce doar documente autobiografice, imposibil de inserat în destinul culturii. Nu e prima oară cînd Doinaș respinge ideea poemului ca autobiografie (Mallarmé). Firește, pentru constituirea poemului ca obiect estetic, subiectului poetic îi revine misia esențială. El e activizatorul limbajului prin intermediul căruia supune standardul lumii unor tratamente necesare
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
cu spațiul psihic al pământenei” (s.n.), de cele două câmpuri energetice ale condiției umane: patima și suferința”. Dacă admitem că profanul și sacrul, imanentul și transcendentul caracterizează lumi diferite, atunci o idee ca aceasta este extrem de valoroasă : „Hyperion vrea să insereze În sfera lucrurilor nemuritoare o nouă valoare, un nou spațiu: spațiul spiritual al iubirii pentru o ființă omenească”. Din păcate, această năzuință este Înțeleasă de Cătălina ca atentat la starea ei ontologică, iar interpretarea lui George Popa merge În direcția
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
audiție la Lugoj. Trioul Aubade și transcripția pentru vioară și pian (elaborate în anii 1899 1900) au fost publicate în ediția Enoch alături de o transcripție pentru pian la patru mâini. Trioul are caracter omagial, pe prima pagină a partiturii fiind inserat textul dedicației adresate cuplului regal român, regina Elisabeta și regele Carol I, la aniversarea a 30 de ani de căsătorie. Caracterul omagial al opusului devine explicit în final, prin citarea Imnului Regal Român, la fel ca în Poema Română (v.
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
celor 5o de ani de viață, după entuziaste manifestări similare care avuseseră loc la Arad și Timișoara. George Enescu a susținut la Lugoj, potrivit informațiilor de care dispunem, zece recitaluri violonistice. Anunțuri, cronici, eseuri, reportaje și articole omagiale au fost inserate în paginile publicațiilor lugojene („Acțiunea”, „Drapelul”, „Gazeta Lugojului”, „Răsunetul”, „Krassó-Szörényi Lapok”, „Banater Bote”) și timișorene („Banatul” și „Fruncea”). Afișele-program, autografele consemnate în Cărțile de Aur ale unor instituții (Liceul Teoretic de Băieți „Coriolan Brediceanu”, Liceul de Fete „Iulia Hasdeu”, Corul
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
că variabilele determinate de către punerea în scenă sau de imaginația receptorilor reprezintă aproximativ jumătate din informațiile decodificate de elevi. Cel de-al doilea caz constă în montările contemporane care nu mai respectă în totalitate libretul. Mai mult chiar, unii regizori inserează noi planuri narative speculând indeterminarea libretului. Aceste montări nu le exclud pe cele tradiționale și nici nu modifică esențial structura operei, ci doar pun în evidență noi soluții ale elementelor variabile folosindu-se și de mijloace specifice teatrului pe lângă interpretarea
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
compozitorului. Din nou, aportul lui Daniel Kientzy a fost semnificativ în realizarea acesteia, lui datorându-i-se prima audiție. În tradiția ortodoxă, axion este un cântec dedicat Fecioarei Maria. Pentru a-i conferi un reper din istoria muzicii, Ștefan Niculescu inserează un citat, o melodie medievală în cadrul piesei. Compozitorul îmi confirma caracterul evocator al piesei astfel: „Cum nu am text acolo, [caracterul ei] e sugerat. Cum e sugerat? Prin faptul că am un citat în această piesă care e perceptibil mai
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]