2,782 matches
-
fie și lumea fotbalistică - n-are nici o trecere la București. Iată, de exemplu, scandalul iscat de declarația duoului Tăriceanu-Atanasiu privitoare la retragerea trupelor românești din Irak. N-au existat până acum semne că premierul și ministrul Apărării ar fi avut insomnii din cauza soartei soldaților români trimiși pe diferite fronturi de luptă ale planetei (Afganistan, Bosnia, Kosovo, Irak). Dimpotrivă, prin mijloacele de presă aflate la îndemână, au pompat și ei (ca și pesedeii, înaintea lor) până la refuz imaginea bravilor ostași aflați în
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
greu de apreciat atunci când e vorba de interpreții ansamblului "Intercontemporaine": Dmitri Vassilakis (pian), Samuel Favre (percuție), Emmanuelle Ophčle (flaut), Alain Billard (clarinet), Jeanne-Marie Conquer (vioară), Christophe Desjardins (violă) și Eric-Maria Couturier (violoncel). Alături de ei orice compozitor nu poate avea decât insomnii de argint ori reverii colorate și line, prin care umblă, în vârful aripilor, îngeri cu taste, coarde, ancii și baghete miraculoase. Cu ei un creator contemporan poate simți cu adevărat că trăiește. Că e viu. împreună cu Bach, Mozart, Ceaikovski sau
Mitul ca realitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10461_a_11786]
-
a descoperit că soția sa avea senzația că timpul trece mult mai repede atunci când avea temperatura mai mare de 39.5 grade Celsius. Experimente efectuate de alți cercetători în anii 2000 și 2005 au arătat că atât durerea, cât și insomnia cronică afectează percepția timpului. Ceasul intern poate fi dereglat și de substanțe; un exemplu celebru este oferit de un fost parlamentar britanic ce a acceptat în 1955 să i se administreze mescalină în cadrul unui documentar al BBC. În acest film
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
ispitește și acum pe ecranul 3D al altei existențe și nu mă pierd până ce vântul nu vine să-mi ceară răspunsul viața tinde spre înălțimi zidește spațiul ce nu se-nchide târăște după sine pielea albă a cerului lumina din insomniile mele fără căpătâi sufletul după bombardamentul ultimelor ispite se reface în oglinzile sparte din deșert și mă înghesuie în desaga sa poate am să-i înțeleg starea de imaterialitate spre mine năvălește iarna (barcă supraîncărcată de somn) lângă ultimul foc
Versuri by Teodor Preda () [Corola-journal/Imaginative/3630_a_4955]
-
dedică Oanei Mihai Simțul depărtării se dobândește odată cu îndepărtarea: cum ar fi plecarea ta peste ocean sau singurătatea piramidelor în imensul deșert care ne desparte pe viață. Depărtarea e o ființă care locuiește în noi, se răsfață în visele și insomniile noastre traversate de ninsori sau de ploi. Este ziua în care privim înapoi. Deșertul care se gândește la ploi ori sărmanul răscolind cu degete lacome în lăzile de gunoi. Până la urmă, depărtarea, parfumul ei... suntem chiar noi. Totul a început
Aritmetica pleoapelor by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/4666_a_5991]
-
și a lui vinea mai degrabă din cer decît de pe pămînt tzone este poezia supremă din țara lui tzara și a lui vinea mai degrabă din cer decît de pe pămînt * iisuse leagă-mă la ochi cu rănile tale și cu insomniile tale și cu decepțiile tale cu privire la fiara din om și la omul devenit fiară iisuse apără-mă de pămîntul care cîteodată adoarme în carnea mea și în sîngele meu și doarme dus de parcă zici că-i mort și că sînt
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/6641_a_7966]
-
Salvator început îmi odihneam capul pe pieptul lui Ca Ioan cel Mic, îi vedeam doar linia gîtului Și marginea bărbiei. Liniște împrejur. Focurile roz ale amurgului înălțau cerurile de jur-împrejur Fără flacără și fără spaimă, Acum dormeam Acum scăpam de insomnii Cu obrazul lipit de pieptul Lui am simțit adierea și somnul. Să mă mai schimb nu pot Să mai revin la ce am fost nu pot Mă ghemuiesc fără știință Salvator început.
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8161_a_9486]
-
ș.a.). Sunt interpretate astfel relațiile (reale/fantasmate) cu Friedgard Schulte-Thoma, Simone Boué, Sanda Stolojan, cu Aurel Cioran, Samuel Beckett, Henri Michaux, Paul Celan, Benjamin Fondane, Mircea Eliade, Lucien Goldmann, Sartre, Camus ș.a.m.d. Capitolele 3 și 4 tratează cu insomniile, depresiile, melancolia și sarcasmul filosofului (“Nu vreau să visez”, “Când, cum și de ce râde Cioran” etc.), ele introducând, într-un fel, tema următoare: “Emil Cioran și alegerea de obiect «filosofie»”. Remarcabile aici secțiunile “De ce nu gândește Emil Cioran sistematic?” și
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
din serviciile de securitate - pentru liniștea poporului, ceea ce nu e rău deloc, dacă avem în vedere că jarul secuimii mocnește în cenușă, iar serviciile românești necunoscând limba maghiarăăăăăă... În concluzie, domnul Bela are dreptate. -Că fix din cauza asta românul are insomnii, iar dacă adoarme are coșmaruri, tresare în somn, sare din pat, se ascunde pe sub masă, reflectează Haralampy, deci, habar n-are ce se petrece cu el... Nu vezi ? îmi zice. Domnul președinte Băsescu merge la meciuri de hochei, în loc să... Și
Povești la gura caloriferului by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12097_a_13422]
-
regrete, mustrări profunde de conștiință, păcate, am comis o serie de erori... nu am strigat cînd a fost cazul, nu m-am revoltat cînd a trebuit, nu mi-am achitat datoriile față de părinți și în special față de fratele meu... Am insomnii, coșmaruri, nu-mi găsesc nici o scuză sau iertare. Dar nu mi-am trădat vocația, adică scrisul, și am avut de-a lungul anilor...o oarecare onestitate, fidelitate, rigoare, spirit critic și autocritic exagerat, pînă la autoflagelare morală și spirituală "Omul
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
Dumitru HÎNCU Ay, ce Revelioane interesante ne-au transmis televiziunile! Totul în direct, totul natur. Realizatorii și prezentatorii își imaginaserăcă 98,3 la sută dintre telespectatorii români au insomnii, umblă pe acoperișuri și se sinucid fiindcă li se transmit prea puține glume idioate, gaguri ieftine, sau poante la care se râde sub amenințarea Kalașnikovului. După această noapte de revelion, viața va intra în normalul ei și nu vor mai
Revelionul neputințelor televizate by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12145_a_13470]
-
după-masa aceea, l-am pierdut. Fără să-mi dau seama am repetat - Adio, suflete, Încetișor. N-am mai găsit lănțișorul. Bărbați grași înotând în piscina hotelului. Nu găseam drumul spre restaurant, făceam ocoluri, mă rătăceam. Bivolul Mării Negre în tot timpul insomniei, gâfâind, gâfâind. O alee de-a lungul plajei, fetițe pe bicicletă care se îndepărtau de mine. Bărbații grași ajungeau la marginea piscinei, păroși, istoviți. Femeia unuia dintre ei l-a înfășurat într-un prosop și grasul urcând treptele cu legănări
Va fi viață înainte de moarte? by Ion Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/12223_a_13548]
-
grecesc - e păcat că de atunci și până astăzi grecii n-au mai inventat mare lucru - și cu o mediocră plăcere pentru cele o mie și una de nopți ce mi s-au părut, în anii primelor lecturi, de curată insomnie, recunosc că preluarea cifrelor arabe ne-a scutit de socotelile cu cifre romane ce n-ar fi încăput pe tablă. Pe când, în săptămânile noastre, un modest calculator de buzunar ocupând o redusă suprafață a mesei de lucru, și care nu
Cinsprezece mii de miliarde de fulgi de zăpadă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12251_a_13576]
-
pe care le iau nu-și fac efectul. Angoasele mele reușesc să iasă, în pijamale, din subconștient și să anuleze cabotin diferitele concentrații de ceva care se termină în "zepam" sau "cum" sau "nox" sau "nax". Este o boală planetară insomnia. Nici măcar aici nu sînt o excepție. Uneori, și aici clasic, ațipesc lîngă plodul meu, după ce, totuși, citesc sau inventez o poveste. În funcție de gradul de oboseală. Invenția, vreau să zic. Orice regulă are și excepțiile care să o confirme. Și nu
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
însăși, după ce apa s-a infiltrat în măruntaiele casei și am descoperit că nu aveam subfundație, hidroizolație ș.a.m.d., că nu sînt tiranți, după toate șantierele anuale, am mai trecut prin unul de curînd. Să aibă asta legătură cu insomniile mele? }evile de căldură nu au fost bine calculate inițial ca grosime, caloriferele ca randament, traseele nu au fost bine gîndite. Cu puțin înainte să se răcească afară și pe datorie față de inginerul genial și cumsecade, am schimbat totul. Viața
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
Aud ca prin vis ceva în legătură cu un cutremur. Sar în mijlocul camerei și mă simt legănată pervers. Se leagănă toată casa ca într-o unduire arăbească. Așa, în ritmurile astea, viața se poate scurge încet-încet. În cîteva secunde, zbaterile cumplite, nimicnicia, insomnia, tristețile, bucuriile, soarele, luna, ploaia, sufletul, dispar. Cam după o jumătate de oră, cînd am priceput că a fost realitate și nu vorba aruncată aiurea, seara, în bucătărie, după ce am constatat că situația este sub control, am vrut să-l
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
pecetluiască sentințe cot la cot cu Perjo. Perjo cel talentat, cel răzvrătit, cel neliniștit, cel grafician, cel trist, cel limbut, cel cu Lia, cel cu atelierul de lîngă Bitzan, cel mut, cel scriitor, cel observator, cel cu întrebări, cel cu insomnii, cel în alb și negru, cel cu Veneția, cel cu Românica. "Pur și simplu" "Eram în spatele unui tip de vreo 60 de ani, cînd a aruncat tacticos pe trotuar ambalajul napolitanei pe care și-o îndesa acum în gură. Nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12392_a_13717]
-
blasfemie se poate concepe, asaltează Puterea, prin pervertirea electoratului. Pentru care, din nou, se face totul. Numai că și acesta își are păr... Chestia asta cu partea cea bună a părții celei rele - și vice versa începe să-mi dea insomnii.
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
fi parola unei literaturi noi, cu totul și cu totul extravagantă. Una însoțită de puzderia secundară de rămășițe de șpanuri de meteoriți în cădere, - jocuri de artificii... Gen: ... Zeu nătâng, de ce adormi proștii? Falstaff, măscăriciul corpolent, viveur, petrecăreț, devastat de insomnii, gelos pe somnul greu al gloatelor... Sau constatarea, tot a lui: Nimic nu iese din ăști copii smeriți... Sau: Tu pari cinstit, nu tocmai prea deștept - Timon din Atena, (observație bună și pentru uniunile de creatori moraliști)... Sau: Neîncredere, sora
Bufnița,fata brutarului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11434_a_12759]
-
tandră este moartea aproape simbolică a unui sculptor din provincie, așa cum în Borgo Pass, o localitate pierdută de lume, trăiește un fotograf cam ciudat. În Farul urmărim cinematografic tentativa de viol eșuată a unui soldat fugit din post; o nevinovată Insomnie întreține o incertă poveste de dragoste pentru ca apoi să apară ca o ,afecțiune de conștiință". Natură moartă cu chitară, Autoportret în oglindă, Ceasornicăria Helman, Viva la revolucion! și Istoria lăncierului sînt toate istoriile nostalgice ale unor iubiri pierdute și a
Proză scurtă și exactă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11451_a_12776]
-
de mică. Ideilor sale li s-a răspuns cel mai adesea cu pamflet sau cu jignită condescendență. Chiar dacă sînt inconfortabile, ideile lui Cristian Bădiliță și ale colegilor săi de generație trebuie citite și analizate cu toată seriozitatea. Bufnița din dărîmături. Insomnii telogice, cartea de debut a lui Mihail Neamțu este, trebuie spus de la început, o încîntare. Erudiția tînărului autor, lecturile temeinice din Părinții Bisericii sînt dublate mereu de o tentație a problematizării. Mihail Neamțu umblă prin viață cu ochii deschiși și
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
împărăteasa Sissi - a cărei anorexie legendară l-a sedus pe loc. în metafizică, îi plac doar schilozii, saturnienii, marii pârjoliți. Are oroare de constructorii de sisteme. Simte o paranoia fatală în fiecare teoretician. De unde catalogul obsesiilor lui - de la muzică la insomnie, de la teologie la ideea de sinucidere - care-l bântuie ca tot atâtea constante. De unde, așijderi, s-o spunem în trecere, necuviința celor care, în ultimele luni, au pretins să-i alcătuiască "operele complete". Ele nu puteau avea decât farmecul pietrei
Bernard-Henri Lévy - A doua moarte a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11661_a_12986]
-
mereu frontal și explicit, doar afișând câteodată prefăcute mirări sau întristări, procedee clasice ale ironiei: “...să vorbim despre obsesia Premiului Nobel, care nu ne face ridicoli de azi-de ieri, ci de când ne știm. Numai că, dacă înainte de 1989 le dădea insomnii doar bărbaților cu funcții înalte, între timp a căpătat un caracter mai democratic. Spun asta fiindcă am aflat, cu tristețe, că o distinsă poetă nu are nici o îndoială că ar fi trebuit să-l primească ea, dar n-a reușit
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
convențională, poezia se reconstituie pe calea spontaneității, favorizată de abordarea unor reprezentări prea puțin frecventate, marginale. Ferită de uzură, lumea obiectelor neînsemnate trezește conștiința din letargia poncifelor redundante: “Mereu față-n față cu pagina goală, minutarele zac neatinse de praful insomniei și de pe targă se rostogolește buchetul de crini.// Cîte zorzoane într-un decor pustiu, eu zac mototolită în cel mai jalnic colț,// aștept să se deschidă ușa, cu fascicolul orbitor de lumină și vocea mult așteptată să spună: e timpul
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
e încă Ceasul. Iar când îmi vii în somn ca marea, Puterea undei care crește Răstoarnă cerul peste mine Și de atâta frumusețe M-aș prăpădi, de nu m-ai scoate Ca pe un înecat din vis. 31 decembrie 2006 Insomnie Sunt nopți atât de lungi... cu neputință Mi-ar fi să mă cufund până la capăt, Ceva ca un năvod mă trage-afară Și mă aruncă trez în întuneric Doar cei ce dorm acum nu mai sunt singuri, Căci bezna pentru ei
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9327_a_10652]