313 matches
-
originară, încheie, cu un tablou static, poemul: „Apoi, am stat, pe marginea genunii, Noi, dublul nepătruns, întunecat, Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat: Doi colți însângerați, în raza lunii". Metafora centrală este cea a „dublului nepătruns, întunecat”, ivit din tenebre insondabile, din abisuri străvechi, pentru apărarea valorilor perene: dragostea, fidelitatea, onoarea, arta cuvântului, care exclud, fiecare în parte, dar și în multiplele interferențe posibile, impostura. Ultimul vers al poemului, „Doi colți însângerați, în raza lunii”, memorabil și emblematic, permite cele mai multe interpretări
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452778962.html [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
transforme din oameni pământeni în ființe de lumină. Există însă o Barieră de netrecut între vis și realitate, între vechiul și noul Pământ și Cerul Cristalin, sau dacă vreți, între cuibul viselor voastre cele mai intime și realitate ireala și insondabila în care trăiți. Este barieră a atomilor mulțimii pe care nu o mai pot trece acum decât Oamenii îngeri care au venit de pe alte planete, îmbrăcați în haine biofotonice, înserate cu niste Rezonatoare stelare bioluminiscențe. Din păcate, acești Oameni îngeri
DESPRE COLOANA SOARELUI DE VIS SI CALATORIILE MELE ATEMPORALE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Despre_coloana_soarelui_de_vis_si_calato_constantin_milea_sandu_1334998439.html [Corola-blog/BlogPost/357694_a_359023]
-
dominate de ortodoxism nu aveau loc sabaturi ale vrăjitoarelor, este evident că unele motive caracteristice evenimentului au fost încorporate în texte orale din zonă. Atracția acestui filon fantastic de sorginte magic-folclorică, căreia Pompiliu Constantinescu îi atribuia funcția de a revela insondabilul, fiind convins că satanismul caragialian nu depășește cadrele folclorice, a fost se pare irezistibilă, în ciuda absenței cazurilor concrete de ardere pe rug în acest spațiu est-european. (Cf. "Satanismul lui Caragiale" în vol. Scrieri, II, București, EPL, 1967.) Totuși, în absența
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
Celui viu. Părinții filocalici, ca de altfel întreaga spiritualitate ortodoxă, exprimă, în baza acestei distincții generale, pe de o parte incognosciblitatea ființei divine, iar pe de altă parte, posibilitatea de cunoaștere a lucrărilor Sale. În ființa Sa, Dumnezeu este incognoscibil, insondabil, inefabil. Ceea ce ajunge până la noi și cunoaștem, nu este ființa Sa, pe care, potrivit lui Dionisie Areopagitul, nu o cunosc nici măcar ierarhiile cerești, ci "bunăvoirile", "trimiterile", "lucrările", "energiile"Sale, "purcederile", "puterile"sau "manifestările"Sale.. Așadar, într-o privință, Dumnezeu și cele
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
l985 de la Editura Meridiane, semnată de Virgil Mocanu, are semnificația unui apogeu, unul din seria ce va urma ca o confirmare a indubitabilului profesionalism și altitudine intelectuală. Trebuie să precizez, în nume propriu, că arta pictorului nu provine din zonele insondabile ale unei natalități împlinită genetic într-un con- text favorizant ci mai degrabă, se explică printr-un laborios exercițiu de devenire, prin istovitoare cercetări individuale și ca reflex aplicat al inteligenței. Nu este, altfel spus, un izvor natural țîșnind ca
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
cu prețul coborârii asupră-le a perdelei ce-i face rar văzuți și înstrăinați, îngreunând și făcând dureroasă întoarcerea la sine și în sine. Dezolarea începuse în aceste vremuri măcinate de discordie, să încalce legile pământești, începuse să se împietrească insondabil sufletele goale. În țară începuse a fi tot mai greu, iar dragostea devenise stare imaginativă impulsionată de nebinele multora. Neverticalitatea devenea aspirație, împătimitul, mit și destin ! Într-o risipire stelară de care era vinovată România, personalitățile ei se pierdeau, cu
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Virginia_zeani_l_assoluta_sp_aurel_v_zgheran_1386885762.html [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
deosebită plăcere să împărtășească în scris ceea ce simte. Și pot să vă spun că aceasta nu este o carte de dragoste. Este - daca vreti - ceva mai mult, este ceva ancorat în vastitatea unor trăiri sedimentate și apoi filtrate din adâncurile insondabile ale acelui suflet pe care-l purtăm cu toții, dar unde nu toți au access sau răgazul să-l cerceteze. Scriem și vom scrie. Fiecare zi este un cadou dacă putem să deschidem ochii, să ne concentrăm pe amintirile frumoase, amintiri
INTOARCEREA SPRE OBÂRŞII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Intoarcerea_spre_obarsii_rodica_elena_lupu_1346646891.html [Corola-blog/BlogPost/343890_a_345219]
-
departe de a concepe viața ca o abstracție, ”ca o simplă rubrică sub care se înscriu toate ființele vii”,(Euvres, ediție apărută la centenar, Paris 1959,p.493), dorește să-i statuieze vieții intactă prospețimea, să plonjeze în abisurile ei insondabile, să se implice în vâltorile fluxului vital și să urce până la rangul de conștiință de sine a acestuia. La început rigoarea științifică nu prea o găsim în lucrările lui, predomină înclinarea spre poezie, în “Evoluția creatoare” , la pagina 578, filosoful
MAŞINA DE FĂURIT ZEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Masina_de_faurit_zei.html [Corola-blog/BlogPost/356808_a_358137]
-
înainta cu lărgime și să cad cu totul pradă deznădejdii închipuindu-mi că, în timpul ce va veni, lucrarea noastră, de oricâtă anvergură, nu va mai însemna nimic și că, în locul sufletelor dedicate, vor exista numai creaturi definite de o stricăciune insondabila unde apucăturile rele ar fi doar cele mai de îngăduit. Această concluzie este de neimaginat. Viața noastră nu se desfășoară în măsuri ce depind de noi mai mult decât de însăși Firea căreia îi aparținem, iar în enigmă ei insondabila
SFINTELE PAŞTI (2008) de ARTUR SILVESTRI în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Artur_silvestri_1398316147.html [Corola-blog/BlogPost/347940_a_349269]
-
insondabila unde apucăturile rele ar fi doar cele mai de îngăduit. Această concluzie este de neimaginat. Viața noastră nu se desfășoară în măsuri ce depind de noi mai mult decât de însăși Firea căreia îi aparținem, iar în enigmă ei insondabila nu încap decât principiile ce conduc la întocmire, creând organisme cu sens interior și nu arătări neconținutistice. Suntem, deci, în firea lucrurilor, adică acolo unde esențiale sunt locul de unde venim, limba ce o vorbim, rudeniile ce ni s-au dat
SFINTELE PAŞTI (2008) de ARTUR SILVESTRI în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Artur_silvestri_1398316147.html [Corola-blog/BlogPost/347940_a_349269]
-
Cuvântul lui Dumnezeu aici rânduiesc și pun socotelile cap la cap, limpezesc încercănările și încrâncenările, dau binețe și înseninează cerul acoperit de nori al sufletelor și inimilor închise, aduc o rază de lumină blajină rispind cu încetul ungherele nestăpânite și insondabile ale răului, neputinței, neascultării, nestatorniciei, mângâindu-le spre a-și domoli instinctele necugetate, gregare, pentru a-și băga în teacă sau în tolbă sabiile sau săgețile otrăvite care priciuniesc răul fiecăruia în parte, comunității în toată cuprinderea ei. Azi, “poporul
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos.html [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
în ființa ta și cât de adânc e ea împletită cu bucuria de a trăi, bucurie care până atunci crezuseși că e autonomă și nu poate fi alungată de nimic. Nu e o suferință, ci o cădere într-un abis insondabil. Cuvintele des rostite de oameni: „viața nu mai avea pentru mine nici un rost”, și care până atunci ți se paruseră incredibile (cum să nu mai aibă viața nici un rost? e suficient să privești cerul! îți spui fără să bănuiești în
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1430903451.html [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
nimic nu are forța necesară ca să rețină atenția ori să-l distreze vreme îndelungată pe omul tot mai plictisit și mai năzuros al prezentului. Și încă ceva ce demonstrează că în ciuda lustrului său exterior, omul de azi păstrează în adâncurile insondabile ale sufletului legătura de rudenie cu omul primitiv, care știm că practica inticiuma (consuma totemul). Dar omul modern nu-și „devorează” idolii săi de o clipă: stele de cinema, sportivi, vedete ale muzicii, oameni politici? f) Asimetria Consecință a dizarmoniei
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1459416584.html [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
îi erau făcute din nori;/ cu brațe de nori e cu neputință/ să strângi la piept un trup, o fericire". Sentimentul singurătății depășește limitele individului și invadează totul. Dar tocmai aici este miracolul poeziei. Tristețea solitudinii, ce pare un gol insondabil ("gol instabil, fără zori și fără asfințit"), se transformă, prin prezența ei constantă în sufletul poetului, într-un "plin" capabil să umple propriul său gol: "Cum să te umplu, tristețe,/ decât cu tine însăți?". În felul acesta, poezia tristeții, în loc să
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
teleproiectare pe suprafața a zeci de planete. De asemenea, prin aceste portaluri trece și tehnologia computerizată incredibil de avansată care susține datasferele (o rețea amintind de Internet ca structură, dar mult mai avansată), în care se ascunde puternicul, atotcunoscătorul și insondabilul TehNucleu - o aglomerare vastă a celor mai inteligente AI-uri care controlează rețeaua de teleproiectare și aproape orice ține de înalta tehnologie. Hegemonia este o societate decadentă, care se bazează pe armata sa ("FORȚĂ") pentru a încorpora noi planete colonii
Hyperion (roman de Dan Simmons) () [Corola-website/Science/322274_a_323603]
-
arată încântat de acest stil, pe care îl consideră, cel puțin în comparație cu proza lui Melville, « separat de trup și de natură » Ceea ce frapează în special la Kafka însă este modul prin care naratorul încearcă, cu instrumentul lucidității, să discearnă tenebrele insondabile ale absurdului. În mod paradoxal, deși limbajul operei kafkiene este cât se poate de limpede, mesajele transmise de el sunt, prin însăși natura lor, fie greu de descifrat (e.g. "În fața legii"), fie transcend orice interpretare (e.g. Odradek în "Grijile tatălui
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
și proiectează universuri fictive în afara ordinei reale. Florin Preda-Dochinoiu nu se mulțumește cu datele realității; el ancorează, cu decizie și aplomb, în teritoriul fantasticului, acolo unde numai temerarii au acces, stabilește conexiuni paradoxale, ajungând până la încălcarea «nexului» cauzal, explorează tărâmurile, insondabile, ale subconștientului și ne propune o altă percepție cromatică decât cea obișnuită , prin schimbarea și intensificarea culorilor. Cele mai izbutite piese ale sale sunt alegoriile, încărcate de simboluri biblice sau de semnificații mitico-filozofice. |n aceste compoziții își dă măsura deplină
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
basmului fantastic trimite spre o vreme îndepărtată, în illo tempore, "când a umblat Dumnezeu cu Sfântu Patru pa Pământ, când erau viteji cu urieși", adică într-un timp mitic. Despre veridicitatea faptelor petrecute într-un timp atât de îndepărtat și insondabil chiar cu percepția omului modern, există accepțiunea: "nu credea nimenea, toată lumea vede că sunt basme de pierdut vremea, poate copiii ăștia mai mici cred că așa a fost. Nu, ce să crezi în minciuni? Niciodată n-o existat oameni care
Basm () [Corola-website/Science/298504_a_299833]
-
ei se adânci, nu-mi răspunse. Îmi plăcea cum mânca, într-o totală absență, deși poftă avea. Tot așa își goli paharul. Numai când își aprinse a nu știu câta țigare, degetele ei deveniră vag nervoase, semn că gândirea ei insondabilă era la pândă și că masca ei cu senzuale buze trase în jos se mișca, sub presiunea unui enorm interes, unei ascuțite curiozități. Ce poate fi? mă întrebai. Bineînțeles, rânjii în sinea mea, cuvântul gringalet, la care adăugasem tău, adică
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
niciodată vreo carte bazată pe ideea asta." "Ba da, e nouă, fiindcă are în vedere ceea ce a descoperit știința în acest veac, și nu știau idealiștii secolelor trecute. Ce este asta, materie? Masa asta la care stăm e un vid insondabil, în care zbîrmie cu viteze halucinante electronii în jurul nucleelor. Și crezi că asta e tot? Și crezi că asta e materie?" Este, râse Matilda, până nu se face putregai. Pe urmă nu mai știu ce este, dar nu pot să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în ființa ta și cât de adânc este ea împletită cu bucuria de a trăi, bucurie care până atunci crezuseși că e autonomă și nu poate fi alungată de nimic. Nu e o suferință, ci o cădere într-un abis insondabil .Cuvintele des rostite de Nimeni: "viața nu mai avea pentru mine nici un rost", și care până atunci ți se păruseră incredibile (cum să nu mai aibă viața nici un rost? e suficient să privești cerul! Îți spui fără să bănuiești în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mine în fotoliu, acum înțeleg de ce dormi tu pe brânci; după cum am auzit că începeți să visați încă din burta mamei (aveți visuri, ce frumos! cum or fi ele, când voi nu știți nimic? de unde vă vin, din ce amintiri insondabile și ale cui? Poate chiar ale mamei, care visează și ea și vi le transmite prin sufletul ei? Sau poate ale tatei, prin ceea ce ai tu de la mine? Sau de undeva din îndepărtări imemoriale?), tot așa, la aproape patru ani
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu gândul că un copil al tău nu mai e al tău. Și adăugai: tot nu te-ai învățat cu acest adevăr indestructibil?'' Se uită la mine și avui sentimentul că tot ceea ce e într-o ființă umană nedeterminat și insondabil se urcase la suprafață și fierbea. Mi se transmise net o senzație de neliniște, ca în fața unei primejdii nedefinite, dar iminente. Nu eram pregătit să-i fac față, fusesem fericit în această săptămână cât lipsise, îmi aminteam că totuși gândul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a semenilor mei, așa cum îmi apăruse ea mie, dar și altora, viață de cobai ai divinității, care experimenta pe noi (și nu se știa dacă și pentru noi sau doar pentru altă lume, la asta urma să răspund) legi bizare, insondabile, amenințări misterioase, transformări rapide care aruncau în aer vechi credințe și structuri naturale, alături de mituri barbare și primitive care învolburau oceanul uman, ocean până în acest secol atât de liniștit. Tema intră în mintea mea în ebuliție și după câtva timp
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
trăiești, să nu faci economie!" "Economie la ce?" "La una, la alta, la bani, la orice. Nu așa, bunico?" "Și la minte!" adăugă ea. Asta chiar n-o înțelesei nici eu, ori era prea subtil, ori era o înțelepciune populară insondabilă. Nici bunicul nu vedea cum ar putea cineva să facă economie cu propria-i minte. "Să nu te menajezi, adică, zise el, să-ți pui mintea la contribuție? Asta vrei să spui, fă?"' Ea negă cu degetul foarte energic: " Am
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]