308 matches
-
care nimeni nu-l poate controla. Rezultatul este o sastisire rapidă de pe urma căreia autorul își pierde la propriu cititorul, alungîndu-l prin agresiune verbală. Iată cum sună textul de prezentare de pe coperta a patra: "Te x Te din spatele pleoapelor. Din adîncul insondabil al minții, din labirintul impenetrabil al creierului, din mantia desfășurată a unei rațiuni stîrnite și, de aceea, mai mereu întrebătoare. Drept suport un limbaj volatil, voit destrupat ce adună cuvinte-stări, cuvinte-cheie, cuvinte-instanță pentru a traduce, a fixa sau a surprinde
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
situații din zona informă și masivă, chiar strivitoare, a activităților misterioase desfășurate, cum spun statisticile biologilor, de cele nouă zecimi din creier de care nu prea avem habar. O modalitate de trage măcar cu ochiul în curtea virtualmente infinită a insondabilului ființei ar fi visul, iar eroinei i se pot atașa mai toate diagnosticele și alarmele la îndemâna psihiatrilor: stări alterate de conștiință, personalitate multiplă, somnambulism, fixație morbidă asupra unor lumi imaginare, catatonie, narcolepsie. Ca să mai vorbim de „clasicul” delirium tremens, vizitator
Lumea narcolepticilor by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4263_a_5588]
-
Fii o placă de aur/ Atunci lucrurile se vor înscrie pe tine/ cu litere de aur". Fulgerul inspirației se dăruiește celui având vocația înălțării: "Am crescut mai înalt decât omul,/ Norii planează prea aproape de mine,/ Aștept cel dintâi fulger." Misterul insondabil al dicteului poetic, caracterul imperios și natura sa de fulger constituie o revelație intuitivă originară care induce o a doua naștere a lumii. Fiecare mare poem ne dezvăluie și ne face să viețuim o altă față a absolutului. "Poezia este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ceva din excitație are de traversat craniul, ajutând copilul să înceapă să vorbească. Capitolul IV Acum când sufletul lui Apolodoro este format, grație frecțiilor auriculare, ale anfioxus-ului psihic, acum a venit să locuiască în orașul nostru, după spusa lui Carrascal, insondabilul filosof, don Fulgencio. Don Fulgencio Entrambosmares e un om intrat în vârstă și ieșit din iluzii, cu privire ștearsă care pare că se pierde în infinit din cauza puținătății vederii asupra întregului, cu atitudine liniștită și de cuvânt cu care subliniază
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
ele dau socoteală, acolo rămase, cum în fiecare perete rămân urmele umbrelor tuturor trecătorilor care odată s-au proiectat pe el. Ceea ce lipsește este un reactiv puternic pentru a le activa. Tot ce ne intră prin simțuri rămâne în marele insondabil subconștient; acolo trăiește lumea toată, acolo întreg trecutul, acolo se află de asemenea părinții noștri și părinții părinților noștri și părinții acestora, în serie fără sfârșit... Cum? Da, lasă-mă să visez. Nu moștenim de la părinții noștri trăsături ale feței
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
femeia sa, apoi, exclamă chinuit: Fiul meu! Auzindu-l, se ridică Materia și apropiindu-se de Formă îi prinde capul, îl strânge între palmele convulsive, îi sărută fruntea arzândă și-i strigă din inimă: "Fiul meu!" Mamă! geme din adâncurile insondabile sărmanul pedagog și cade leșinat în brațele femeii. Dragostea învinsese. EPILOG Prima mea intenție atunci când am început să scriu acest roman a fost să-l public pe cheltuiala mea și pe propriul meu risc, cum am făcut-o, desigur cu
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
noapte ar fi șușotit mai mult cu soția sa, înainte de a adormi. De asemenea, pe toți îi mustră conștiința, pentru că toate persoanele care figurează în povestirea mea adevărată au, mai mult sau mai puțin, conștiință capabilă de remușcări. În ceea ce privește pe insondabilul don Fulgencio, cine este capabil să contabilizeze vârtejul de idei pe care catastrofalul său discipol i le-a cauzat? Știm că meditează mereu serios dacă adevăratul moment metadramatic nu este cel al morții. Și acum, amintindu-și ultima întrevedere pe
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
care mă anunță că îmi lipsesc încă pe atâtea, adică abia am ajuns la jumătatea acestui epilog. Am lăsat ieri, ca prevedere, finalul la pagina 18, pentru a vorbi despre efectul pe care moartea lui Apolodoro l-a produs asupra insondabilului don Fulgencio, și, înainte de a mă ocupa de el, am vorbit de efectul produs asupra Petrillei și l-am lăsat așa pentru a intercala între paginile 18 și 19 câte mai trebuie să fie. Și acum, pentru a acoperi acest
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
sacrului / se reîntoarce mereu dinspre obîrșii. / Temeiurile fiecărui poem își caută validarea în temeiul inițial. / În măsura în care mai pot accede la Abis / la pragul primordiilor, mi se oferă / șansa unei întemeieri. / temeiurile poemului: temelii pentru sălașul zeului ce va să vină./ Insondabil temei al ispășirii" (Poetul și semnele timpului. Temeiuri pentru Poem). Această icoană a unei divinități ce se ascunde ("Fața Mea nu vei putea să o vezi", glăsuiește și Sfînta Scriptură) îl obsedează pe poet, însuflețindu-l poate tocmai prin categoriile
Miza spirituală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8810_a_10135]
-
de voievod și bătrîn cneaz, de moșneag înțelept". Și dacă nu e de ajuns atît, mai urmează: "Fluidul magnetic care emană din el este un amestec de sănătate, voie bună, optimism și, ceva mai înalt, cîteva antene cu care sondează insondabilul misterelor cerești". O bizară autoiluzionare sau o inadecvare menită anume a frînge linia sumbrei omogenități, astfel cum un poet ar introduce o voită stîngăcie în producția sa, amenințată de-o factice "perfecțiune"?
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
Deși poate că e doar o aparentă aneantizare, o "prăpastie" ce se umple în taină cu trăirile pe care le credem dispărute, capabile, chiar netrase în text, a nutri adîncimile eului, a țîșni cîndva cu spontane intensități din straturile sale insondabile... în mod caracteristic, Ana Blandiana ne încredințează că factorul ce-o atrage mai întîi de toate cu prilejul călătoriilor este timpul. Timpul o ține, precum într-o magie, "încremenită pe malul mării, fascinatoare nu atît prin nemărginita ei frumusețe, prin
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
de egalitatea clamată de mărimile zilei, dar batjocorită la scenă deschisă. Și suntem încă mai departe de normalitate. Popularitatea incredibilă a bisericii, într-o țară în care te șochează tocmai lipsa de credință, continuă să rămână pentru mine un mister insondabil. Există, undeva, pe acest parcurs de la individ la Dumnezeu, o ruptură care strică logica. Blestemățiile, patima, nesimțirea generalizată, duplicitarismul moral sunt păcate pe care orice biserică încearcă să le vindece. Ei bine, cu cât sunt mai păcătoși, cu atât mai
Agenții secreți ai divinității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9113_a_10438]
-
toate perspectivele imaginabile, iar noi am luat definiția drept bună pentru totdeauna. Dacă în spatele complexității vrem să punem o rațiune superioară sau, dacă o privim ca pe ceva orb, rupt de orice intenție - e o problemă de alegere. Suntem în insondabil. Poate că nevoia ca lucrurile să aibă un sens e atât de puternică, încât cu toții păstrăm undeva în adânc speranța asta. Odată însă ce mintea noastră se va dispensa de biologie, peste zece ani sau peste o sută, nu numai
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
e imposibil să mă rup de mine, de carnea mea umană. Sunt condamnat la propriul meu fel de-a fi, dar pot în același timp să-mi închipui un altul. Și mai ales sunt condamnat să-mi pun întrebări despre insondabil, știind că nu voi avea niciodată vreo certitudine, ci doar nostalgia unui sens care aș vrea să existe. Asta e problema mea, singura mea problemă. De asta scriu, încercând să-i fac și pe alții să vadă spectacolul neputinței mele
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
tău a crescut ca un văl/ Între mine și tine/ S-a ridicat timpul/ Ca un dragon/ O liniște prea mare/ Ne-a copleșit/ Cu o tăcere/ Asurzitoare/ Lăsându-ne înfiorați/ Și uimiți/ La malul acesta/ De sare" (Amintire). Obsesia insondabilului plutește peste tot, amenințătoare, aproape niciodată revelația nu e fericită, ori măcar senină: "Hieroglif peste tot/ În cer, pe pământ/ Îmi spune povestea/ Întors înăuntru/ Ca un lac din sanctuar/ În care pândesc/ Crocodili nemișcați" (Cuvânt). Solitudinea este starea de
Pelerinul neliniștit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8210_a_9535]
-
stilul în care erau părinții lor la începutul anilor '90. Reflectat în infinitatea de oglinzi virtuale, puciul parlamentar de la 19 aprilie (pe care un Geoană, în iresponsabilitatea lui, promite să-l reitereze) arată monstruozitatea clasei politice de la noi. De-o insondabilă nesimțire, ea a dobândit sentimentul că poate comite orice abuz, în totală impunitate. Din acest punct de vedere, schimbarea Constituției devine o urgență. N-ar trebui să lipsească, la modificare, ideea excelent formulată de cineva pe internet, privitoare la responsabilizarea
Țânțăriada politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9673_a_10998]
-
României literare provin, în mare parte, din rândurile intelectualității sau ale intelectualilor în formare. Nu pot fi, așadar, duși de nas de gesticulația primitivă a talk-show-urilor sau de manipulările grosiere ale jurnaliștilor vânduți. Tocmai din această perspectivă, rămâne o enigmă insondabilă fractura psihologică din mintea unor ziariști și comentatori actuali. Mă șochează, cu alte cuvinte, viteza cu care trec dintr-o tabără în alta și impetuozitatea transformării unui sentiment de amiciție într-o ură ireductibilă. Iată-l, de pildă, pe Sorin
O schizofrenie, două schizofrenii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9698_a_11023]
-
cancanuri sunt iminente, polivalența lor nu e altceva decât o calitate. Ne aflăm, deodată, în fața unui foarte pasionant dosar de receptare critică în ale cărui file nu s-au strecurat vorbitori lipsiți de imaginație, plagiatori sau limbuți inconsistenți. Iată cum insondabilul destin e descompus liniar de unul din verii lui Contantin Brâncuși (Vasile), cum succesul se poate reduce rapid la un algoritm. Sfântă naivitate: "- Și eu știu să fac orice, ca tot omul de pe la noi; mi-am ridicat singur poarta și
Încă o biografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9743_a_11068]
-
mângâiindu-și cățelul imaginar, după un timp, continua; Așa, vezi ce înțelept poți să fii!". Dacă cineva ar fi studiat în profunzime comportamentul celor nouă ocupante ale salonului șase, ar fi putut conchide că sursa manifestărilor lor se afla în spațiul insondabil al ființei, de unde răbufneau din când în când spre a se afirma în centrul luminos al conștientului. Trezită după ore și ore de somn intensiv, Simona, oarecum buimăcită, o întrebă pe vecina de pat: Unde mă aflu, unde ne aflăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Simona se afla încă la o răspântie de drumuri și nu atât medicii, medicamentele și mediul de spital erau cheia vindecării ei; cum bine e știut, puterea cea mare, hotărâtoare, se află în fiecare individ în parte, în forul intim, insondabil, lucru verificat în practică chiar de către cei mai buni specialiști. Și Simona căuta această forță în ființa ei zdruncinată, în care mai existau câțiva piloni de rezistență în stare să mențină deasuprea solului construcția. Se impuneau totuși încă reparații ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
provocat și cel de-al treilea infarct de miocard, trăgând-o după sine la un an, pe mama, care nu a putut suporta două sentințe: despărțirea și singurătatea. Doresc astăzi să-mi regăsesc și să reconstitui trăirile cufundate-n hăurile insondabile ale sufletului și ale universului meu interior, transformându-le în exprimări alese după canoane proprii, care să dea o descriere cât mai originală. Încerc să stabilesc un raport echilibrat între sentimente și rațiune, din confruntarea cărora să rezulte scânteia provocatoare
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ca fiind ridicol, si de aceea nu l-am masacrat. Lucru pe care l-am făcut cu țăranii care sunt niște primate cu siguranță de dinaintea Neadentharlienilor. Iar mama lui Coup-de-Fouet este... ...atroce... ...o Mater Dolorosa, o respect în suferință ei insondabila, dar nu se poate spune că este de un rafinament sau de o inteligență perfectă! Ați avut o viață în care toți cei care va înconjoară au crezut că va cunosc și dintr-odată deveniți un scriitor celebru. Toată lumea știe
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
trebuie să opresc. Tablagiul se apropie cu pas târșâit, își împinge "cașcheta" mai în spate, pe ceafa bine bronzată (deși este începutul lui octombrie, vara indiană nu s-a sfârșit în Oltenia) și-mi cere, pe un ton de plictiseală insondabilă, actele. Văzându-mi mustața și barba, apărătorul legii realizează că poate avea în față un terorist sau, mai grav, un anarhist beat. Mă pune să suflu în fiolă, deși îl avertizez în prealabil că nu beau niciodată alcool, nici măcar la
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
rezerve o surpriză: reînnodând o tradiție veche de milenii, simțul olfactiv revine în atenție. Înarmată serios cu descoperiri științifice impunătoare, pentru că simpla speculație filosofică nu mai mulțumește pe nimeni, noua mitologie a feromonilor încearcă să explice mistere până acum considerate insondabile, cum ar fi dragostea, punând, în locul săgeții transcendentale a lui Cupidon, o formulă chimică și zbânțuiala unor celule nervoase din așa-numitele organe vomeronazale. Succesul internațional al unei cărți ca Parfumul de Patrick Süskind se poate explica, fără îndoială, și
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Cel care i-a plătit știa el ce știa... Într-un anumit fel, asta ar fi rezolvat chestiunea. — Îmi pare rău că nu vă pot Împărtăși regretul, Excelență. — Îmi dau seama... Privirea ministrului se schimbase: acum era mai dură, mai insondabilă. E adevărat ce se spune, că acum câteva zile i-ai salvat viața unui anume călător englez pe care un camarad de-al dumitale era gata să-l omoare? Alarmă. Fuga la arme În răpăit de tobe și stridențe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]