40 matches
-
continuat expunerea vorbind și despre adevărata cunoaștere care nu pune în conflict știința omenească cu învățătura dumnezeiască. A sunat sfârșitul orei; elevii ieșeau uitându-se înapoi de la ușă. M-am îndreptat spre comisia de inspecție. Înainte de a mă prezenta, doamna inspectoare mi-a întins mâna plină de entuziasm: Domnule profesor, sunt uimită! N-am mai auzit o lecție explicată în viziune creștină. Te felicit pentru curajul de a prezenta adevărul în așa condiții. Mi-ai deschis o poartă spre cunoaștere, de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
o eficiență culturală impresionantă și demnă de jud. Suceava, scaunul lui ștefan cel Mare. 6. - E necesar ca d-ta și tov. Lucreția Manolache - element f. dinamic și bun organizator - să mergeți imediat În audiență la tov. 350 Lucreția Manolache, inspectoare la Comitetul Județean de Cultură. Originară din Fălticeni (șoldănești). 831 Președinte al Consiliului Județean Suceava (care e o valoroasă personalitate culturală)351 și să-i expuneți acest proiect, după ce Îl veți Închega până la amănunte. Proiectul acesta va da o Înaltă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de colonelul Gheorghiu 608. Ne străduim, să-i ducem mai departe moștenirea; dar sunt piedici ale unor oameni meschini. Totuși nu ne lăsăm bătuți. Dragă domnule Dimitriu, umblând deunăzi prin cele hârțoage ale 605 E vorba de d-ra Ileana Crăciun, inspectoare la Consiliul Culturii În București, fostă asistentă a prof. Mihai Băcescu, la științele Naturii. Părinții ei locuiau În Fălticeni. 606 Avocatul Ionescu și soția sa, poeta și violonista Doina Bucur, au locuit În acest oraș. 607 I-am găsit pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu s-a născut pe 28 februarie 1887 la Crușeț, în apropiere de Craiova, într-o familie aparținând micii boierimi. A studiat la Paris, apoi a devenit profesoară și ulterior inspectoare generală de limba franceză. Între anii 1916 și 1934 a fost căsătorită cu criticul literar E. Lovinescu, cu care a avut un singur copil, pe Monica Lovinescu. Din 1947, când Monica Lovinescu a plecat la Paris cu o bursă doctorală
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Lovinescu.) În 1960, la închisoarea Văcărești, ea li s-a recomandat colegelor de detenție: „Mă numesc Lovinescu“, în vreme ce unui „inspector“ care, în prezența celorlalte deținute, o întrebase răstit „Tu cine ești?“ i-a răspuns folosindu-și numele oficial: „Bălăcioiu Ecaterina, inspectoare generală pe țară“ (Doina Jela, op. cit., ediția 1998, p. 51). Pe placa de mormânt a cavoului de la Fălticeni al familiei Lovinescu - unde, din nefericire, nu s-au putut aduce spre înhumare rămășițele ei, pierdute în anonimatul gropilor comune ale închisorii
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Mo ni căi Lovinescu, cea de formare intelectuală, etică și estetică. Amân două citeau mult, citeau aceleași cărți și le comentau, întâlnindu-se în opinii. Desigur, dreptul la pri ma lectură a scrierilor Monicăi îi revenea întotdeauna Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu. Ca inspectoare generală de franceză, Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu lipsea foarte des din București și în acest timp Monica rămânea la E. Lovinescu, alături de care pleca și în vacanțe de o lună în fiecare vară, la Fălticeni. O altă lună și-o petrecea la
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
sufletul soților și al copiilor dragostea de patrie. Femeia română trebuie să contribuie la instaurarea spiritului de ordine, dragoste și ierarhie și astfel să asigure pacea, ferindu-ne de situații ca aceea din Spania. Alte comunicări D-na Zinuța Costriș, inspectoare de ocrotire, vorbește despre rolul femeii în menținerea sănătății și studiază marea importanță a instituției surorilor de caritate, a cărei deviză este conservarea elementelor vitale ale neamului. Cere ca tinerele absolvente ale liceelor și ale școlilor normale să fie îndemnate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
început eu nu înțelegeam rostul in terapie a unor lucruri, informații care mi se păreau nepotrivite pentru vârsta lui. Am fost surprinsa sa constat ca lucrurile predate in terapie i-au fost cerute lui Constantin in evaluarea psihosomatica iar d-nele Inspectoare de la Invățământ au fost fascinate de cate lucruri știe copilul meu si cat de frumos răspunde. La acea evaluare, Constantin a obținut un maximum de puncte si de felicitări Pana la urma tot răul a fost spre bine. Copilul meu
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
poetă. Este fiica Anastasiei (n. Thomaide) și a lui Francisc Paximade. Învață un timp în pensioanele „Varlaam” și „Drouhet” din Bârlad (1884-1890). A fost directoare a Fundației „Alexandru și Aurelia Aman” din Craiova (1921-1954, azi Casa memorială „Elena Farago”) și inspectoare a azilurilor de copii. Este mama scriitoarei Coca Farago. Ca poetă, debutează în ziarul „România muncitoare” cu poezia Gândul trudiților (1902), iar editorial, cu volumul Versuri, apărut în 1906. S-a aflat printre cei care în 1922 au întemeiat, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
de un număr de 30 de profesori din toată țara, recrutați din elita dăscălimii noastre. M-am bucurat să-i întîlnesc, regăsind între ei mulți foști studenți. Meritul principal în organizarea manifestării reușite de la Cluj îi revine d-nei Miorița Got, inspectoare șefă de specialitate, pe care o cunosc de acum 16 ani, din momentul trecerii mele meteorice prin Ministerul Învățămîntului. Am constatat cu plăcere că d-sa n-a pierdut nimic din energia, dăruirea și devotamentul cu care se consacră școlii
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
o altă direcție. Paul Alexandrescu, aflat undeva în vecinătatea rândului de la perete, merge către ușă și, cu o mână sigură, o deschide. După care spune tare, ca să fie absolut sigur că a fost auzit: “Doriți ceva, tovarășă Apostol?”... Bună ziua, tovarășă inspectoare! Cu ce treburi pe la noi?” Îl caut pe tovarășul profesor Alexandrescu” “Era prin școală. Elev de servici! Caută-l pe tovarășul profesor de matematică Alexandrescu! Și, ce mai spuneți, ce mai faceți?” “Voiam să știu cum îl cheamă pe elevul
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
fi fost să nu fi auzit! Din păcate, însă...”) ,, Dacă nu aveți nimic de adăugat, iau tăcerea dumneavoastră drept o recunoaștere a adevărurilor despre niște lucruri nu prea plăcute ce se spun pe seama dumneavoastră. Vă previn, așa, colegial, că tovarășa inspectoare Pătrașcu Elena, a cărei nepoată e eleva liceului nostru, este perfect informată de toate acestea.” (,,Dacă-i așa, lucrurile stau bine. Sunt convins că măcar dumneaei va face distincția cuvenită între joacă și jocuri, adică între banalitate și teoria jocurilor
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
o sancțiune! Pregătirea suplimentară cu clasa a XII-a C se face doar miercurea. Lunea și vinerea lăsați elevii să-și vadă de-ale lor!” (,, Dar învățătura, pregătirea examenelor, nu sunt tot chestiuni ce-i privesc?”)... Bine ați venit, tovarășă inspectoare! Cu ce vă putem fi de folos?” ,, Știți, am auzit că există probleme cu pregătirea suplimentară a clasei a XII-a C. Nu-i cumva, asta clasa tovarășului profesor Alexandrescu?” „Ba da, chiar așa, dar ce-ați auzit? Că nu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
a ceea ce trebuia făcut. — Așa se face. Așa fac toți, de ce ești căpos? Orice i-aș fi spus, știam că nu o pot scoate dintr-ale ei. Era docilă, supusă, urmând un drum trasat întotdeauna de alții. — Ai să ajungi inspectoare-șefă, i-am spus cu năduf. Poate chiar ministereasă, dacă-ți pune Ceaușescu mâna pe buci. Credeam în vremea aceea că Ceaușescu trebuia să fie curvar, să aleagă întruna femeile pe care le-ar fi procurat aparatul de partid instruit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
1914; „Prin cămin spre civilizație”, cu un „îndreptar de economie casnică” referitoare la amenajarea locuinței, încălzitul, luminatul, despre îmbrăcăminte, alimente, gospodărirea rurală”, la a treia ediție de Maria Int. colonel Dobrescu, diplomată a școlii de menaj din Priburg, profesoară și inspectoare școlară. Într‐un număr din România Mare - scos de bârlădeni la București - G.G. Ursu spune că în „Cronica unui colț de ța ră” se evocă participarea elevului Alexandru Vlahuță de la Liceul Codreanu, când stătea în Cotul Negru la lupta cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]