96 matches
-
sătească și e mult mai bine scrisă decât gazetele de azi, se datorește epocei de regenerare de la 1848 încoace. Nu ne-am mira daca cele dintâi școale românești, datorite Mariei Teresiei și lui Iosif II, s-ar atribui asemenea fericitei inspirațiuni a d-lui C. A. Rosetti și daca ni s-ar spune că Șincai, Petru Maior și Lazăr a început cariera lor prin a fi ciraci la redacția "Romînului", asemenea d-lor Carada și Costinescu. D. Hasdeu, în discursul făcut
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
are trebuință de mentori? Ce fel? Nu e poporul, din natură chiar, înțelept, inteligent, instruit în toate cîte-i trebuie să le știe pentru a-și exercita suveranitatea sa? Amăgitu-s-a el vreodată de câte ori n-a ascultat decât propriile lui inspirațiuni? Oare nu e o lipsă de respect pentru suveran de-a se îndoi de infalibilitatea sa? Și în toți timpii adevărații amici ai poporului au răspuns: că modul cel mai bun de-a respecta poporul și mai cu seamă de-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noastră în noi este! [10/22 aprilie 1870] ECUILIBRUL În fine, ceea ce am zis noi s-a împlinit. Cehii cer autonomia țărei lor; galițienii, tirolezii, triestienii cer aceeași esență sub alte forme; ba chiar organul jidanilor unguriți, "Pester Lloyd", are inspirațiunea de a recomanda guvernului austriac o deplină îndreptățire a naționalităților. Adecă, cu astuția ce li e proprie, vor a localiza reforma Austriei și uită intenționat că este și o Transilvanie care cere aceeași autonomie pre care o cere Boemia ori
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-nfundă; nici o scară...Cocoana perfidă mă indusese în oroare...Vreau să mă-ntorc și d-odată auz pe inamici venind în fața mea, pe schele. O iau înapoi fără să știu unde merg; mă împiedec de un butoi cu țiment...o inspirațiune...eu ca poet am întotdeauna inspirațiune! -m-ascund în butoi. Pașii inamicilor s-apropie în fuga mare, mulți inși trec iute pe lângă butoiul meu, înjurându-mă; eu ca june cu educațiune, mă fac că n-auz (...) Ce să fac? Pe unde
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
indusese în oroare...Vreau să mă-ntorc și d-odată auz pe inamici venind în fața mea, pe schele. O iau înapoi fără să știu unde merg; mă împiedec de un butoi cu țiment...o inspirațiune...eu ca poet am întotdeauna inspirațiune! -m-ascund în butoi. Pașii inamicilor s-apropie în fuga mare, mulți inși trec iute pe lângă butoiul meu, înjurându-mă; eu ca june cu educațiune, mă fac că n-auz (...) Ce să fac? Pe unde să ies? Îmi trebuie o inspirațiune
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
inspirațiune! -m-ascund în butoi. Pașii inamicilor s-apropie în fuga mare, mulți inși trec iute pe lângă butoiul meu, înjurându-mă; eu ca june cu educațiune, mă fac că n-auz (...) Ce să fac? Pe unde să ies? Îmi trebuie o inspirațiune ingenioasă...”(I. L. CaragialeO noapte furtunoasă) 2. Analizați mărcile gramaticale specifice monologului interior (stilul direct, enunțul la persoana I introdus printr-un verb dicendi sau de gândire, cuvintele de accentuare, adverbele interogative sau de întărire, exclamațiile-interogațiile, interjecțiile) din fragmentele narative următoare
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
rasă tracică din care am văzut că Geții și Dacii făceau parte întregitoare. La Traci zeul național era Sabazius, numele trac al zeului aric universal, care la Greci se numea Dionisos și la Romani Bacus, zeul veseliei, al vinului și inspirațiunii profetice. În misteriile sale se reprezentau scenele simbolice ale morții și învierea naturii, care repetându-se în fiecare an, conducea de la sine la idea nemuririi. Este cunoscut că religiunile politeiste confundă și schimbă adeseori înțelesul și atributele zeilor lor, că
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
prétendez-vous encore? Inima-mi palpită de amoare. Sunt Într-o pozițiune pitorescă și mizericordioasă și sufăr peste poate. O, da! Tu ești aurora sublimă, care deschide bolta sublimă Într-o adorațiune poetică infinită de suspine misterioase, pline de reverie și inspirațiune care m-a făcut pentru ca să-Ți fac aci anexata poezie...”. Ori Rică a memorat textul epistolei de câte ori l-o fi rescris, chinuit de amoare, ori - indiferent de destinatară - textul rămâne același, cu minime și ipotetice adaptări, dovadă faptul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
structurilor sintactice neobișnuite). Interferența stilurilor funcționale generează comicul și sugerează artificialul. Suferind (ca și Rică din amor) de prolixitate și de afectare, frazele acestuia trădează carențe grave În gândire. Rică Îi scrie cea dintâi epistolă Ziței „Într-un moment de inspirațiune”. Mița Îi scrie lui Nae pentru că e rău ambetată și mai e și singură. Crăcănel, veșnic tradus În amor, Își plânge și deplânge condiția nefericită de victimă; confident Îi e Pampon, cel care Își bănuiește amanta, «cel mai sacru amor
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
că șezi pe aci, te-am căutat la nemurire și m-am informat prin băiatul de la cherestegeria lui cumnatu-tău cum stai cu familia ta. Am aflat că acum ești liberă, Ți- am scris prima mea epistolă Într-un moment de inspirațiune, ai primit-o, mi-ai răspuns să viu, și am venit...” (s.n.). Plăcerea Vetei e să rămână În spațiul conjugal, În care se integrează și amantul, plăcerea Ziței e să cultive tenace o relație amoroasă, aflată deocamdată În plină tatonare
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de stradă, nobil, mojic ș.cl.”. Amicul X e emanația spațiului balcanic și poartă generic numele Mitică. Funcționarii și mahalagii beau obișnuit bere, intelectualii - capuțin: „Acolo - precum odinioară muzele În Parnas - se adunau intelectualii spre a-și Împărtăși Înaltele cugetări și inspirațiuni, gustând un fel de ambrozie, compusă din puțin lapte, puțin «jvarț» și puțin zahăr, și numită În limba vulgară «capuțin».” (Intelectualii). Aceștia erau intelectualii de la Începutul manifestării lor publice, dar În epoca deplinei maturități a acestei specii se practică un
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
-nfundă; nicio scară... Cocoana perfidă mă indusese-n eroare... Vreau să mă-ntorc și d-odată auz pe inimici venind În fața mea pe schele. O iau Înapoi fără să știu unde merg; mă Împiedec de un butoi cu Țiment... O inspirațiune... - eu ca poet am Întotdeauna inspirațiuni! - m-ascunz În butoi! Pașii inamicilor s-apropie În fuga mare, mulți inși trec iute pe lângă butoiul meu Înjurându-mă; eu, ca june cu educațiune, mă fac că n-auz... Toți se depărtează... Auz
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
indusese-n eroare... Vreau să mă-ntorc și d-odată auz pe inimici venind În fața mea pe schele. O iau Înapoi fără să știu unde merg; mă Împiedec de un butoi cu Țiment... O inspirațiune... - eu ca poet am Întotdeauna inspirațiuni! - m-ascunz În butoi! Pașii inamicilor s-apropie În fuga mare, mulți inși trec iute pe lângă butoiul meu Înjurându-mă; eu, ca june cu educațiune, mă fac că n-auz... Toți se depărtează... Auz un zgomot, Țipete de femei, În
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ne convinge cum că între climele acelor țări și între a noastră este foarte mică osebire, iar în ceea ce privește la pusețiunea [poziția] locului, pe a noastră în partea cea mai mare o aflăm mult mai romantică, prin urmare mai favoritoare pentru inspirațiunile poetice. Nu cu a doua: pentru că, de se pare la întâia vedere moldavo-românul mai deștept, mai isteț și oarecum mai viu decât cel din patria noastră, aceea nu provine din vreun talent mai deosebit, ci din coîmbletul [legătura] ce-l
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
apare ca un voluptuos ("nu sta mult la îndoială ca să culeagă florile plăcerii"), în viața căruia apariția poeziei e legată direct de plăcerile trecătoare: "Negreșit că toate aceste mici floricele poetice au fost scrise în câte un răpede moment de inspirațiune și că într-însele nu trebuie să căutăm silințele unui poet cu cuget de autor. Pentru Ienăchiță Văcărescu muza era fecioara ce-i procura un minut de plăcere"101. Portretul lui Cârlova e realizat în aceeași cheie. E poetul "condamnat
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care l-am evocat deja, Un boem român, unicul autor definit prin puterea de a imagina un univers poetic autonom fusese Bolintineanu: Dimitrie Bolintineanu, poet în toată puterea cuvântului [...] realitatea, pozitivul, lumea așa precum este nu intră cu nimic în inspirațiunele lui; - lumea lui e o lume ideală, măreață, dar pe care o putem numi imposibilă, lume iluzorie, bogată de cugetări răpitoare și nalte [...] poeții nu scriu ceia ce simt, ei scriu mai totdeauna ceia ce-și închipuiesc, - imaginațiunea la dânșii
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cititorii cotidianului. Când se apară răspunzând unor acuze de trădare a intereselor naționale, e crezut: Și noi nu lucrăm aici în redacție de capul nostru, scria Slavici în 1886 oferind "o lămurire" celor care îl atacau din nou ci după inspirațiunile pe care le primim de la amicii noștri din Sibiu, din Brașov, din Blaj, Cluj, Gherla, Năsăud, Arad, Timișoara, Lugoj și Caransebeș, de pretutindenea unde sunt români care se preocupă de chestiuni politice. Căci nu voim să conducem politica românilor, ci
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
nemărginit de bune, ai căreia urmași pier astăzi ca factori de vederi largi”; în optica criticului, texte ca Franț și Bunicul erau printre cele mai bune din „povestirea românească”. Mihail Dragomirescu saluta ulterior „stilul descriptiv, puterea de caracterizare și puritatea inspirațiunii”. Însă clișeul sămănătorist obsedează. Figuri de album decolorate, bătrânii săi, mici boieri scăpătați, nostalgici, iremediabil dominați de pasivitate, trăiesc din amintiri, învârtindu-se în jurul propriului ax; notele repetitive, ticurile, micile manii, tabieturile sunt semnele sclerozării plurale. Proza din volumele următoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
A doua zi o trimisei prin poștă la Convorbirile literare.] Am câștigat rămășagul. Era de-ajuns o fantasmagorie evreo-nemțească, un Gablitz în cap, un Ellias în coadă și un înșiră-te mărgărite la mijloc, dar nici o idee, nici o simțire, nici o inspirațiune românească, pentru ca Eu și ea să placă domnului Titu-Liviu Maiorescu. Etc. etc. [...]50 Iacă-vă Noua Direcție!!! ... Hasdeu“ 51 Altă dată Hasdeu a întrebuințat într-o scriere cuvântul „vergură“. Dar Convorbirile literare a criticat pe Hasdeu spunându-i că vorba
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și pe data de 2 decembrie cu adresa nr.11.268 În care repeta ordinul conținut de precedenta intervenție, de a prezenta urgent costul celor șase exemplare al producției dramatice (probabil proaste) a „funccionarului” ministerial cuprins brusc de o nebună „inspirațiune”. a.z. Spirt pentru export la vreme de rezbel Chiar dacă și leul românesc avea foarte mare căutare fiind acceptat la diverse plăți și În alte țări europene, nevoia de finanțe provenite din orice taxe și impozite sfida anumite reguli valabile
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cele mai multe informații asupra unor publiciști și scriitori puțin cunoscuți. Surse i-au fost bibliografia lui Dimitrie Iarcu și Lepturariu rumânesc... al lui Aron Pumnul. P. a mai publicat versuri în Suveniri (1874), nuvelele Eufrosina sau Virtutea unei femei (1875), Rezultatul inspirațiunei unei mame (1891), o traducere după George Born, Catarina Cornaro, ș.a. SCRIERI: Aurora Bucovinei. Poezii. Cu o privire fugitivă asupra literaturei române în genere, iar în special asupra mișcărei literare din acea provincie a Daciei, București, 1872; Suveniri, București, 1874
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288895_a_290224]
-
București, 1872; Suveniri, București, 1874; Eufrosina sau Virtutea unei femei, București, 1875; Conspect asupra literaturei române și literaților ei de la început și până astăzi, în ordine cronologică, I-II, București, 1875-1876; ed. îngr. și introd. Paul Lăzărescu, București, 1982; Rezultatul inspirațiunei unei mame, București, 1891. Traduceri: George Born, Catarina Cornaro, București, 1879; H. Sternberg, Milena cea frumoasă, I-III, București, 1881-1882. Repere bibliografice: Bucur, Istoriografia, 28-30; Dicț. lit. 1900, 691; Kalustian, Simple note, I, 184-190; Popa, Tectonica, 239-243; Dicț. scriit. rom
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288895_a_290224]
-
1903, sub egida Întrunirii Academice Române „Bucovina”; apare la Cernăuți, un singur număr. Intenția programatică a editorilor este ca „de la un suflet la altul, de la o idee la alta să ducă pe aripile însuflețirii naționale acele simțăminte frumoase și acele inspirațiuni nobile, care sunt în stare a produce progresul literar în cultura unui popor”. Sunt inserate versuri de Petru Dulfu și Filimon Taniac. Proză semnează Adrian Forgaci, S. Fl. Marian și N. Cărăuș. Elenei Niculiță-Voronca i se republică aici studiul etnopsihologic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285271_a_286600]
-
și întotdeauna spre a fi răsplătit cu un portofoliu. și totuși, omul acesta se ridica deasupra comunului și ieșea din linia mediului cu relieful unui om superior. Dar în calitate de ministru de Externe în cabinetul lui Ion Brătianu, n-a avut inspirațiuni fericite în ches tiunea Dunărei. De aceea n-a murit în plină glorie ca om de stat și diplomat, ci acoperit de umbra în care intră oamenii în urma unei înfrângeri după care nu se pot reculege. Fiindcă nu înfrângerile doboară
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
un individ pe care eu nu-l cunosc ... Îi desprețuiesc pe oameni ... m-am săturat de ei257. Conștiința de sine a geniului apare și mai explicit în Geniu pustiu: să fiu inima lor plină de geniu, capul cel plin de inspirațiune, preot durerilor și bucuriilor, bardul lor258. Freudian, visul lui Eminescu, descris amănunțit în aceeași proză, are rădăcini adânci în teritoriul sufletesc al poetului, dar și în relațiile familiale ale perioadei ipoteștene: De sus, sus, din acele stânci mișcătoare ce lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]