18,030 matches
-
îmbrăcat într-un costum foarte dichisit, cravată era galbenă și avea un diplomat. Părea că doarme, în picioare, si asta era aiuritor. Adică ar fi fost normal să vorbească la un telefon, să citească un ziar de analize financiare, să inspire un aer de superioritate. Sau: un tip susține argumentat, prin diverse medii, unul din aspectele problemei care ține de relația dintre creator și creație, dintre vorbitor și limbaj, dintre om și societate. Având în vedere modul de exprimare, ar trebui
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
cu economistul britanic John Maynard Keynes (1883-1946), întotdeauna ideile practice din economie și societate trebuie să se bazeze pe sprijinul intelectual al unui doctrinar ori al unui filosof. Definiția pentru dezvoltarea durabilă pe care o propune raportul comisiei Brundtland era inspirată, cel puțin în intenție, de principiul echitații intergeneraționale, un principiu de justiție distributiva care a fost enunțat de filosoful american John Rawls (1921-2002). Dar, mai mult decât atât, comisia coordonată de Gro Harlem Brundtland a definit dezvoltarea durabilă drept o
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
e altceva decît o serie nesfîrșită de subtile și alambicate paradoxuri. Mă întreb, de altfel, dacă vor fi fost și cărți (în fine, pergamente sau papirusuri, tăblițe de argilă ș.a.m.d.) printre posesiunile regelui Midas. Am mari îndoieli. Cărțile inspiră alchimia, niciodată nu i se supun. De la moara lui de fabricat fantasme, Daudet pune în circulație legenda unui om ce are creierul de aur. E, desigur, o poveste tragică. Nu neapărat fiindcă omul, cum era de așteptat, își risipește mințile
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
e altceva decît o serie nesfîrșită de subtile și alambicate paradoxuri. Mă întreb, de altfel, dacă vor fi fost și cărți (în fine, pergamente sau papirusuri, tăblițe de argilă ș.a.m.d.) printre posesiunile regelui Midas. Am mari îndoieli. Cărțile inspiră alchimia, niciodată nu i se supun. De la moara lui de fabricat fantasme, Daudet pune în circulație legenda unui om ce are creierul de aur. E, desigur, o poveste tragică. Nu neapărat fiindcă omul, cum era de așteptat, își risipește mințile
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
Nicolae Manolescu Aceste rînduri nu vor să fie nici o analiză critică (nu i-am recitit opera), nici o evocare propriu-zisă a omului (pe care l-am cunoscut tîrziu), ci, mai degrabă, o înseilare de considerații strict personale inspirate de literatura și personalitatea lui Zaharia Stancu (n. 2 oct. 1902 - m. 5 dec. 1974). Cînd l-am întîlnit, era deja Președinte al Uniunii Scriitorilor, avea aproximativ vîrsta pe care o am eu acum și se bucura în ochii confraților
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
prin tradiția literară de la care se revendică, și a doua oară, prin felul însuși în care este alcătuită. Linia narativă simplă, inițiatică, se complică prin dedublare, marcând grafic disjuncția din titlu; ceea ce desăvârșește, însă, senzația de supralicitare barocă sunt ilustrațiile, inspirat integrate grafic, tipărite pe foiță de calc. Preluate din cele mai diverse surse și grele de conotații erudite, ele au darul mai mult de a epata decât de a ilustra propriu-zis. Autorul le pune sub semnul provizoratului și lasă astfel
Cervantes resuscitat by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14716_a_16041]
-
bocete. Printre gratiile nebăgării de seamă a posturilor t.v., se strecoară, e drept, rar, și cîte un film bunicel. Și dacă tot sîntem la sport, iată sîmbătă, 28, HBO a programat la o oră de vîrf, filmul american Titanii, inspirat dintr-un fapt real: o echipă școlară de fotbal american creată de un antrenor negru (formidabil, în rol, Denzel Washington) împotriva prejudecăților rasiale ale localnicilor. Reușita nu e doar de or-din sportiv, ci și social. Brusc o comunitate oarecare din
Ratingul are sex by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14736_a_16061]
-
dinamică a spiritului angajat în gestul creator". Se cuvine a reține ascuțita conștientizare a convenției literare în sfera imaginarului însuși, ca și a tehnicilor "automatismului psihic" care, paradoxal, ajung a se monitoriza. Este ceea ce criteriul a numit "comedia onirică", parțial inspirată de pilda, contactată prin intermediul lui Breton, a lui Jacques Vaché, căruia îi datorează formula de "pohet" și "pohezie", ca un soi de scut ironic al cavalerului romantic fără prihană care e, în extravagantă armură, poetul avangardist, mereu pîndit de poncif
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
o dată cu el. Copia Lupei Capitoline, instalată inițial în Piața Sf. Gheorghe, mutată ulterior în Dealul Mitropoliei, a poposit după 1948 în Piața Dorobanți, iar acum o vedem în Piața Romană. Statuia soldatului sovietic, al cărei soclu neobișnuit de înalt îi inspirase lui Păstorel un catren greu de reprodus, a migrat din Piața Victoriei într-un spațiu vecin de pe Șoseaua Kisselef, spre a ajunge după '90 în cimitirul militar de la Pipera, soclul pierzîndu-se pe parcurs. Ceva asemănător a pățit, nu demult, și
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
spațiu de creație și de execuție, ceea ce profesorul și înaintașul său a perturbat prin realizarea arogantei statui a lui Lenin de la Casa Scînteii." Subscriu cu amîndouă mîinile, adăugînd că relația Caragea-Buculei, prin bogata ei încărcătură de sensuri, este demnă să inspire o piesă de teatru sau un roman, iar subiectul, sînt sigur, îi va tenta pe mulți. Dar Boris Caragea, precum arătam mai sus, n-are vreo vină ce s-ar cere răscumpărată, ci dimpotrivă, un merit care trebuie relevat. Statuia
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
București de un juriu din care făceau parte, printre alții, Alecsandri, Maiorescu și Hasdeu, considerată de însuși Caragiale ca "foarte bună, arătând chiar un progres vădit de tehnică asupra Scrisorii", dar montată în pripă și cu o distribuție nu tocmai inspirată de Constantin Nottara, D'ale carnavalului a fost socotită de diverșii comentatori ai premierei absolute a nu avea invențiune, tipuri, caractere, haz. Apărată de Maiorescu în celebrul său studiu Comediile d-lui Caragiale, dar aspru judecată de Dobrogeanu-Gherea, piesa avea
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
apariții și continuă preocupare coregrafica mă întrețin și-mi redau tonusul și optimismul. Îmi place să trăiesc... - Ce proiecte de viitor ai, când te vei întoarce în Canare? - Acum voi incepe repetițiile pentru noua premieră a mea cu o coregrafie inspirată din temele prehispanice, teme preferate de mine. Premieră se va da la începutul anului viitor. Trebuie, de asemenea, să încep organizarea viitorului stagiu de dans al Asociației de profesori, al cărei președinte sunt. Este vorba de ediția XVIII-a la
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
cu care Peter Mullan își conduce filmul și tinerele personaje, cărora le-aș fi dat un premiu de interpretare colectivă, așa cum s-a procedat la Berlin cu 8 femei. Marele Premiu a revenit lui Andrei Koncealovski, pentru Casa de nebuni, inspirat dintr-un episod real petrecut în 1996 în timpul primului război din Cecenia. Într-un spital psihiatric situat la granița dintre cei doi combatanți, directorul trebuie să plece pentru a organiza evacuarea bolnavilor, iar aceștia rămîn singuri să se descurce cum
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
sîrmă, cumpanindu-se între cele două aripi de văzduh de care dispune. Fără dificultate putem stabili profilul moral al autorului Verii de fosfor drept cel al unui sensibil nesatisfăcut de sine, al unui intelectual exprimînd o idealitate agresată care-i inspiră uneori momente de amuzata autocaricatura. O variantă "echinoxista" a "omului din subterană", atenuata de sobrietatea transilvana și de factorii de cultură, rareori frizînd deznădejdea: "Disperat pînă la Dumnezeu/ de existență mea de cîrtita/ ce sapa-n lumină tunele de poezie
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
ne aflăm cam în aceeași situație ca acum 5000 de ani: nu le putem nici măcar defini. Ori, după cum inspirat a remarcat simpaticul american Will Rogers, " Nimic din ceea ce nu poți să exprimi, nu va funcționa vreodată". P. S.: Textul a fost inspirat de apariția în două numere succesive (23 și 24) ale României literare, sub semnătura doamnei Rodica Zafiu, a comentariului referitor la cartea lingvistului David Crystal "Language and the Internet". Deși autorul britanic îndeamnă la înțelegere și răbdare în legătură cu deteriorarea lingvistică
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
oare cît mă costă treaba mică la Cuvîntul? Îmi pot permite treaba mare? Atenție Cistelecan, Cliveț, Sălcudeanu! Solicitați procente dacă vreți să cîștigați un ban muncit! Ramuri (iulie-august), tot mai interesantă în noua formulă (care, ca și a României literare, inspiră, iată Tomisul constănțean, gata și el de haine noi în numărul anunțat de pe septembrie), reținem un articol al dlui Alexandru George despre sinuoasa cronologie a literaturii din comunism, despre "revenirile" unor scriitori și despre nulitatea altora. Cronicarul n-are a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
de duduița HELGA... (Rîde cu poftă) R.B.: În stadiul în care acuma vă aflați, de poetă care a intrat și în limba engleză, cu chinuri, dar și cu o doză oarecare de dezinvoltură, ce proiecte literare aveți? Ce vă mai inspiră? N.C.: O singură problemă mă preocupă în momentul de față: am început un jurnal paralel aici în țară în 1975 (am scris vreo 300-400 de pagini), bazat pe jurnalele mele originale, dar comentate, adică cu toate aventurile mele, cu idealismul
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
e și viața celor ce-l locuiesc, la extreme. Acum cîteva săptămîni străbăteam orașul fie cu mîinile pe un volan fierbinte, trăgînd foc pe nări, fie pe jos, abia recuperîndu-mi tocurile din asfaltul topit și ținîndu-mă de nas ca să nu inspir mirosurile de putrefacție, de descompunere, înnecăcioase și contagioase, cu mîinile peste pleoape ca să nu văd cum mișună viermii, prin saci de gunoaie abandonați, răvășiți în voie de cîini, pisici și aurolaci. Duminică, 28 iulie, am crezut că o nouă eclipsă
Invitație la castel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14953_a_16278]
-
vindicativ. Cel mai de timpuriu au înțeles importanța imaginii despoții Orientului, magicieni ai protocoalelor, demoni ai regiei, dispensatori de fast și de fantastice onoruri, fii ai soarelui, infailibili, norocul sau pierzania fiecărui muritor de pe întinsele ținuturi. De la ei s-au inspirat comunismele de nuanță instaurată, cu magnificele lor parade și exhibiții de flamuri, de tăblii purtând un singur chip. În acele largi spații minuțios pregătite pentru delirul la ordin a admirat ca-n vis Ceaușescu arta de a acoperi cu cântece
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
care anulează persoana și personalitatea, pentru a face din el o simplă victimă - între altele, celebre și multe - ale zeului Amor. Căci acum, nu mai e vorba despre Amorul, un amic supus amândurora, de zglobiul și ușuraticul Cupidon, cel ce inspiră hedonismul superficial al unui Cătălin oarecare, ci de pasiunea devastatoare pe care o încearcă numai un Hyperion, dispus să-și cedeze nemurirea pentru o clipă de iubire omenească. Sfârșitul acestui patetism debordant, temperat doar de ritmica solemnă pe accentele căreia
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
fiind încărcătura foarte personală a cărții, autorul și-a ales de fapt ca (mono) temă Revolta. O revoltă mai puțin existențială, cât una imanentă, acțională - o suită de decizii care, dincolo de maximele emise uneori cam sentențios de personaje (dar alteori inspirat încadrate în logica faptelor), îl apropie pe Nicolae Stroescu-Stînișoară mai mult de Papillon decât de Camus.
Roman sau autobiografie? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15443_a_16768]
-
cunoaștere a fiului de împărat, sfetnicul cel bun, interdicția, metamorfoza răului, ș.a. Odată ce misiunea "zidirii" creștinismului a depășit demult fazele începutului, Varlaam și Ioasaf dovedește, dincolo de funcția euristică a textului, că poate fi citit cel puțin ca un roman savuros inspirat dintr-o străveche legendă. Sf. Ioan Damaschin - Varlaam și Ioasaf, cu un cuvânt înainte de Acad. Virgil Cândea, colecția Literatură creștină, Editura România creștină, 2000, 320p, f.p.
Legendă și adevăr by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15444_a_16769]
-
istoricul Londrei. Aș zice că vreți chiar mai mult. încercați să includeți în text istoria toată, sentimentul istoricului, nu numai pe cea a Londrei. Ați accepta să fiți privit ca un filozof al istoriei, fiind desigur totodată romancier ce se inspiră din dulcea taină a ceea ce nu mai e? Poate e cam mult spus filozof al istoriei. Vreau într-adevăr să creez acest sentiment al istoriei, ori mai degrabă al timpului care trece ca o muzică. Mă interesează de asemenea aspectul
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]
-
Frosin e de părere că România ar fi rămas corigentă la diplomație prin declarațiile făcute despre demonstrațiile de la Chișinău, ca răspuns la declarații făcute la Moscova. Să nu exagerăm. Bucureștiul nu poate fi acuzat că ar fi sprijinit sau chiar inspirat demonstrațiile de la Chișinău și nici nu se poate spune că ar fi avut reacții emoționale în acestă problemă. Atît doar că în timp ce premierul Năstase se afla la Moscova, Ambasada Federației Ruse la București dădea publicității niște Teze referitoare la această
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15486_a_16811]
-
Mircea Mihăieș (Pamflet de la peluză) Stadioanele și, în general, mediile sportive au devenit în România medii ideale de criminalitate. în jurul terenurilor de fotbal se desfășoară tot felul de activități parcă inspirate de codul penal. Aici s-au strigat cele mai îngrozitoare lozinci anti-țigănești și antievreiești. Indivizi aflați între două pușcării ajung, cât ai zice pește, liderii unor adevărate bande de infractori, desperados recrutați de prin cartierele rău famate. Gata să-ți
Sinuciderea prin diminutive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15511_a_16836]