334 matches
-
severe, dar a fost și reconsiderată din perspectiva unor noi teme de interes în analiza organizațională. 10. 2. 3. Teoria instituțională a lui Philip Selznick Lucrarea lui Philip Selznick „Leadership in Administration”, apărută în 1957, este considerată astăzi fundamentul abordării instituționaliste a organizațiilor (Vlăsceanu, 1999). În elaborarea teoriei sale, Selznick pornește de la acceptarea ideii că organizațiile sunt instrumente proiectate deliberat pentru atingerea unor scopuri. Organizația este însă alcătuită din oameni care, prin simpla lor prezență, colorează viața organizațională cu accente nonraționale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cadre pentru construcția noului tip de reflecție. Prima parte a lucrării este menită să formuleze, printr-un gen de hermeneutică sociologică, temeiurile pentru o nouă abordare, de tip comprehensiv, ce va fi concretizată în partea a doua printr-o analiză instituționalistă a mesajelor lumii pe care o trăim. Trebuie să spun că analiza tranziției postcomuniste din perspectiva principiilor și structurilor instituționale specifice modernității mi s-a părut cea mai dificilă. Și aceasta nu neapărat datorită contemporaneității trăitorilor și cititorilor, ci mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o poate bloca. Conștiință a modernității reflexive, noua știință socială este chemată să potențeze o astfel de construcție. În partea a doua a lucrării, voi încerca să dau mai multă substanță acestei afirmații, încă prea generale, din perspectiva unei sociologii instituționaliste și de tip constructivist. Partea a doua. Configurări ale modernității reflexive în societatea individualizată Una dintre tezele derivate din cele avansate în prima parte a acestei lucrări și contextualizate pentru spațiul nostru național ar fi că noi, românii, ca și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care pun accentul pe decalaje diverse (economice, sociale, politice, culturale) între România de astăzi și țările occidentale europene și nord-atlantice, le consider ca fiind nu doar substanțialiste - sau, dacă vreți, esențialiste - ci mai degrabă prea puțin aprofundate de o analiză instituționalistă care să țină cont de mișcarea socială efectivă și mai ales de ceea ce se întâmplă la nivel individual. Ele nu dau și nu pot da seamă în mod analitic de modul în care noi, persoanele individuale, ne construim viața astăzi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de cărbune și oțel, care prin efect de domino a determinat voința actorilor politici, economici și sociali de a extinde integrarea europeană și în alte domenii, până la realizarea unei uniuni politice, odată cu perceperea superiorității interesului general față de interesul individual. Teoria instituționalistă pune, mai întâi de toate, accentul pe rolul instituțiilor în procesul de integrare. Potrivit acestei concepții, insituțiile supranaționale, create de către state, pot dezvolta o anumită autonomie, chiar dacă apare un deficit de control asupra acestora. Această autonomie instituțională contribuie la rezolvarea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
în mod rațional, pentru statele de unde provin, iar atribuțiile trebuie concepute de această manieră. Potrivit acestei concepții, este vorba despre voința de control al instituțiilor europene de către state, și în mod indirect, maximizarea intereselor statelor în raport cu instituțiile europene. Potrivit teoriei instituționaliste, se pot aborda și chestiuni privind rolul insituțiilor în politica europeană de securitate și apărare. Astfel, insituțiile supranaționale dezvoltă o anumită autonomie, dar, în același timp, contribuie la dezvoltarea progresivă a divergențelor între preferințele politicilor de apărare națională și preferințele
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
potențială de criză în viața internațională. Manipularea implică controlul exercitat fără amenințări, dar folosind resursele de informare și ideile de influențare ideologică și psihologică. Ea este cea mai rezistentă formă de putere. Există cinci categorii de abordare a puterii: substanțialistă, instituționalistă, interacționistă 49, ideologică și interactivă 50. Din perspectivă substanțialistă (a avea putere), puterea este asimilată ca un fel de capital (în sensul monetar al termenului), care se obține, acumulează, produce beneficii sau aduce avantaje. Din perspectivă instituționalistă, puterea este expresia
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
a puterii: substanțialistă, instituționalistă, interacționistă 49, ideologică și interactivă 50. Din perspectivă substanțialistă (a avea putere), puterea este asimilată ca un fel de capital (în sensul monetar al termenului), care se obține, acumulează, produce beneficii sau aduce avantaje. Din perspectivă instituționalistă, puterea este expresia care desemnează fie statul în opoziție cu cetățenii sau societatea civilă, fie guvernanții în relația putere-opoziție, fie ansamblul instituțiilor constituționale în cadrul expresiei: puterile publice. Cu alte cuvinte, puterea politică este sinonimă cu puterea de stat. Din perspectivă
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
raporturilor interstatale sau între diferite grupuri sociale. Pentru susținătorii concepției raționaliste (realiști), raporturile conflictuale între state sau comunități sunt inerente relațiilor internaționale și sistemelor caracterizate de anarhie. În acest caz, recursul la forță este considerat legitim. În schimb, pentru liberalii instituționaliști contează capacitatea instituțiilor, dreptului și valorilor de a modifica natura raporturilor între state; ei pun pe prim plan virtuțile instituțiilor și mecanismele de cooperare care permit reducerea surselor de conflicte între actorii sistemului. Caracteristică centrală a vieții politice în general
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Cooperarea În cadrul organizației: relația agent - principal ................... 86 1. Agent și principal ....................................................................... 87 2. Problematica relației agent - principal ......................................... 89 3. Corporația modernă - „proprietate difuză” - o abordare economică .... 93 4. Proprietate versus control ............................................................. 96 5. Corporația modernă - „proprietate difuză” - o abordare normativ instituționalistă ........................................................................... 104 6. Teoria „multiplilor investitori sociali” ............................................ 111 7. Concluzii ..................................................................................... 117 V. Analiza instituțională a organizării socialeconomice ........................... 119 1. Instituții și acțiune rațională .......................................................... 119 2. Instituții și organizare socială ....................................................... 127 3. Instituții și conceptul de „eficiență” ................................................ 133 4. Reconsiderarea acțiunii sociale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acesteia și producând un dialog Între cele două științe, fertil teoriei sociale. Motto-ul ce prefațează aceste lucrări este elocvent pentru clivajul clasic ce a caracterizat economia și sociologia, dar, În același timp, constituie punctul de plecare pentru o convergență instituționalistă a științelor sociale. Lucrarea de față se plasează În acest context teoretic și metodologic, deși, concepția pe care vom Încerca să o conturăm nu se identifică În totalitate nici cu neo-instituționalismul sociologic, nici cu neo-instituționalismul economic. Vom considera ca punct
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sociale”, respectiv costurile de transfer al drepturilor de proprietate, altele decât costurile de producție propriu-zisă a bunurilor (fie acestea materiale sau simbolice) transferate. Ele variază Între-instituțional astfel că organizațiile ar rezulta din eforturile de economisire a costurilor tranzacționale. Ulterior, economistul instituționalist O.E. Williamson transformă modelul explicativ al lui Coase Într-o veritabilă paradigmă, intitulată „economia costurilor tranzacționale”. În The Logic of Economic Organization (1993), el operaționalizează conceptul de costuri tranzacționale, justificându-și În același timp și premisele modelului explicativ. Economia
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
valorile internalizate (teoria acțiunii sociale a lui Parsons, 1937) fie de cogniții, rutine, tipizări (etnometodologie, fenomenologice sau de felul celor descrise În teoria constructelor enunțaă de D.C. North), mai precis de sistemul simbolic. Atât modelul economic clasic, cât și modelele instituționaliste și cele sociologice accentuează normativitatea acțiunii, fie că aceasta este exprimată În forma principiului raționalității instrumentale, ori a normelor sociale, sau a rutinelor luate ca atare (raționalității procedurale). Granovetter respinge aceste modele ale acțiunii criticând concepția atomistă asupra sistemului social
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și cooperare. Dacă pentru Williamson variabila explicativă fundamentală a instituțiilor este una tehnologică, specificitatea investiției, pentru North instituțiile sunt explicate prin alte instituții (dependența de cale) și modelele cognitive generate de acestea. Granovetter respinge deopotrivă modelul neoclasic cât și variantele instituționaliste ulterioare, argumentând că ordinea socială pe care se bazează cooperarea socială și economică este rezultatul implicării acțiunii În rețele de relații sociale și nu al unui tip sau altul de instituții. Cooperarea este explicată de patternul relațiilor sociale stabile Între
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
rezultatul unei alegeri, a unei acțiuni intenționale având ca scop un anumit design instituțional de facilitare a cooperării, În timp ce pentru Granovetter, formele de cooperare (mai cu seamă cele informale) sunt rezultatele neintenționate ale implicării acțiunii În relațiile sociale. Atât teoriile instituționaliste cât și teoria rețelelor de relații sociale urmăresc să explice cum se produce cooperarea socială și economică, care este „structura instituțională de (a funcțiilor de - n.a.) producție” cum ar spune Coase, adică „amestecul” de piețe, organizații și cooperare non-formalizată sub
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cererii și ofertei. Atât instituționalismul lui Williamson, cât și studiile cele mai elaborate ale lui North sau instituționalismul sociologic, dar și sociologia economică a lui Granovetter Își propun să explice o problemă la care căută răspuns atât la nivelul teoriilor instituționaliste cât și În teoriile ce țin de sociologia economică recentă. Această preocupare constă În eludarea cauzelor și mijloacelor de apariție a relațiilor de schimb statornice Între actori sociali, raporturi ce presupun „investiții” și așteptări pe termen lung. Acestea se ipostaziază
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În aceeași manieră, analizează relațiile interne ale organizației pornind de la supoziția că aceasta nu este fundamental diferită față de piață, fiind doar o sumă de contracte (nexus of contracts) ce tind, de asemenea spre „eficiență”. Apoi, ne vom centra pe explicațiile instituționaliste ce Înglobează elemente culturale, normative și acționale. În capitolul al cincilea vom introduce elemente relaționale În explicarea cooperării economice. În ultima parte a lucrării vom realiza o aplicație teoretică și practică a unui model compozit al câmpurilor organizaționale, spații ale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
propunem să analizăm teoria costurilor tranzacționale În explicarea emergenței organizării sociale. Vom prezenta trăsăturile distinctive ale noii teorii, precum și implicațiile ei pentru problematica cooperării sociale. Teoria costurilor tranzacționale a constituit un punct de inflexiune În știința economică, deschizând terenul abordărilor instituționaliste, În defavoarea abordărilor neoclasice. Teoria pleacă de la premisa conform căreia cooperarea economică s-ar poduce În cadre instituționale diferite cu rezultate/randamente distincte: pe de o parte cooperarea are loc pe piață prin schimbul mutual avantajos Între actori, la prețuri de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
March și Simon 1958; Jensen și Meckling 1976; Demsetz 1997). A doua abordare ne conduce către studierea relațiilor de tipul agent - principal, problematică analizată În capitolul al patrulea al cărții de față. Pentru moment, ne vom concentra asupra analizei abordării instituționaliste a lui Williamson și Masten care arată specificitatea instituțională a organizației comparativ cu cea a pieței. Din perspectiva primei abordări, organizația ar fi o instituție care se diferențiază de piață prin specificitatea relațiilor de asociere și de muncă față de cele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Teoria agent - principal urmărește instituțiile interne ce determină convergența intereselor angajaților și patronilor sau a agenților și principalilor În generarea cooperării În cadrul organizațiilor. În cele ce urmează vom considera problematica cooperării și a oportunismului În interiorul organizației, precum și soluțiile neoclasice și instituționaliste avansate. IV. Cooperarea În cadrul organizației: relația agent - principal În capitolul precedent am discutat despre forme alternative de organizare a cooperării economice și sociale, centrală fiind distincția instituțională dintre piețe - organizații, din perspectiva costurilor tranzacționale. Am analizat abordări instituționaliste (Williamson 1981
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
neoclasice și instituționaliste avansate. IV. Cooperarea În cadrul organizației: relația agent - principal În capitolul precedent am discutat despre forme alternative de organizare a cooperării economice și sociale, centrală fiind distincția instituțională dintre piețe - organizații, din perspectiva costurilor tranzacționale. Am analizat abordări instituționaliste (Williamson 1981; North 1990; Masten 1993) ce accentuează specificitatea construcției legale și sociale a organizației. Aceste abordări arată că „structura instituțională de producție”, cum denumește Coase (1992) „amestecul” de piețe și organizații ce ajunge să caracterizeze la un moment dat
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În care una sau mai multe persoane (principalul sau principalii) angajează o altă persoană (agentul) pentru a Îndeplini anumite activități În slujba primilor și care astfel presupune delegarea de autoritate către agent. Pe de altă parte, Într-o abordare fenomenologic instituționalistă, Meyer și Jepperson (2000) argumentează În favoarea ideii construcției sociale a agenților și principalilor. Agenții datorează capacitatea responsabilă de acțiune unui proces de Împuternicire imanent, În același timp desacralizant, În baza certificărilor și acreditărilor sociale. Totodată, principalii reprezintă grupuri definite funcțional
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În special datorită presiunilor de conformare (și control) exercitate de societatea cunoașterii și mediul educațional. Exemple de acțiune standardizată ar fi organizarea birocratică, sau modelele de elaborare etapizată a politicilor publice, sau sistemele informaționale de gestiune etc. Pe aceeași linie instituționalistă, R. Scott (2001:159 - 160) argumentează că: În diverse spații geografice și la momente diferite ale istoriei, diverse grupuri și-au revendicat drepturile asupra a tot ceea ce Înseamnă cunoaștere precisă. [...] Specialiștii Își exercită controlul prin intermediul proceselor cultural-cognitive și al celor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
capital uman și social) pentru dezvoltare atât din partea instituțiilor bancare, dar și a investitorilor sociali În sens larg. Aceasta nu se datorează performanțelor economice, cât percepției sociale, conformării organizației la modelele sociale acceptate. Se face astfel tranziția epistemică către teorii instituționaliste ce abordează relațiile intraorganizaționale dintr-o perspectivă socială mai cuprinzătoare Înglobând nu doar considerente de ordin economic, ci și considerente sociale, politice, normative și, mai ales, culturale. 5. Corporația modernă - „proprietate difuză” - abordare normativ instituționalistă O serie de teorii, În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
astfel tranziția epistemică către teorii instituționaliste ce abordează relațiile intraorganizaționale dintr-o perspectivă socială mai cuprinzătoare Înglobând nu doar considerente de ordin economic, ci și considerente sociale, politice, normative și, mai ales, culturale. 5. Corporația modernă - „proprietate difuză” - abordare normativ instituționalistă O serie de teorii, În sens larg instituționaliste, au impus relativizarea abordărilor relațiilor intraorganizaționale și În special a relației agent - principal care devin construcții sociale, sunt instituite prin legi, proceduri sau sisteme culturale, fiind integrabile În discursul (logica) social(ă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]