50 matches
-
vise și așteptări, acea scânteiere, din care încetul cu încetul ia ființă și se cristalizează versul. Acestor două nestemate le-am slujit cu credință o viață de om, pornind de la ideea că numai cultura sporește demnitatea omului". Continuând aceste preocupări, institutoarea Răduța Vasilovschi pregătește pentru tipar, în 2009, un alt volum, Întâmplări neuitate... din satul meu, Costișa. Cum mărturisește în Cuvânt de început, pământul natal, cu amintirile copilăriei, "a lăsat o urmă de neșters în ființa" sa. Invocarea lui George Enescu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Procesul continuă și în vis. Învață limbi stăine în timpul somnului. Are și darul de a vedea în vis, deci a prevedea, anticipând, astfel, evenimentele. El se simte detașat de trecutul său: „parcă n-aș mai fi acel și...“. O tânără institutoare, Veronica Buhler, este trăsnită în timpul unei furtuni în munți și, când este descoperită de Dominic Matei, ea șoptește: „Shanti, Shanti“. Tânăra afirmă că se numește Rupini și este fiica Kagabhata din casa indiană Kshatria, descendent dintr-una din primele familii
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
Se căsătorește cu poetul Scarron, care o lasă văduvă la 25 de ani. Este educatoare a copiilor lui Ludovic al XIV-lea. Are un puternic ascendent asupra regelui, astfel că, după moartea reginei, acesta se căsătorește cu ea în secret. Institutoare înnăscută, creează Saint-Cyr, unde puteau fi educate fetele din familiile nobile în mod gratuit. MARAT, JEAN-PAUL ăBoudry, Elveția, 1743-Paris, 1793). Om politic revoluționar. Înainte de Revoluție, medic în garda contelui d’Artois ă1777); ca revoluționar, este dintre cei mai radicali; funcționează
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
din Capitală, care va avea loc duminică dimineața. Comitetul a fost compus astfel: președintă de onoare: Ana Pauker, președintă Dr. Florica Bagdasar, vicepreședinte: Gabriela Bernachi, Maria Gane, șt. Raiciu și dr. Medeea Niculescu, membre d-nele: Cristina șerban, casnică, Mia Constantinescu-Iași, institutoare, Ana Toma, funcționară, Maria Sârbu, profesoară, Ritta Sanielevici, casnică, Marta Drăghici, muncitoare, Ghizi Corodi, asistentă socială, Constanța Georgescu, muncitoare, Boureanu Natașa, funcționară, Isabela Potop, asistentă universitară, Elena Pătrășcanu, arhitectă, Anca col. Vasilescu, Pen Rozopol, ziaristă, Dora Massini, artistă. Cenzore: Mihaela
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
veteran al războiului din 1877-1878 și primar al satului Bogata. Un detaliu interesant îl oferă despre Iorgu Vasiliu, primarul din Sasca pe care Mihail Sadoveanu îl transpune în episodul de la Doi Meri din romanul "Baltagul" sau prefectul Aduțu Isăcescu și institutoarea Zulnica Isăcescu, parodiați de Caragiale în Zoe și Tipătescu din "O scrisoare pierdută". Poate surprinde atașamentul țăranului moldovean față de fostul domnitor Alexandru Ioan Cuza, la un sfert de veac de la îndepărtarea sa "cel mai strălucit și bun Domn ce l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu întreg guvernul compus din 8 miniștri numai, a vizitat Iașiul. Dintre miniștri, țin minte numai pe Spiru Haret [41] Ministru Școalelor. Eu eram în echipa de dansuri naționale a cărui șef era Ion Radu de la Piatra Neamț, crescut de Dna institutoare Zulnia Isăcescu. Regele Carol I era de statură mijlocie, barbă rară parcă era pusă cu fusul. Și nu avea nici un pic de voie bună, era foarte gânditor, parcă-i lipseau toate cele trebuitoare. În schimb Regina Elisabeta, era roșă ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de ani, pe cea care i-a pricinuit această umilință, regina i-a spus fără ocolișuri, în fața mamei sale, prințesa de Wied, surprinsă de primirea rezervată pe care suverana i-o arăta fostei sale guvernante: "Doamnă, mai țineți minte sacul?". Institutoarea s-a albit la față de stânjeneală. "Am primit, spune ea, o educație spartană." Impresii personale și amintiri apar în nuvela Handzeichnungen intitulată Schlimme Geschichte, unde micuța Hedi trebuie să meargă la culcare la ora trei după-amiaza pentru că nu și-a
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
, Petru (23.XI.1905, Iași - 27.XI.1970, București), eseist, estetician, critic literar și traducător. Era cel de-al treilea copil al Elenei Comarnescu (n. Cernătescu), institutoare, și al lui Petru Comarnescu, funcționar; familia mamei se înrudea cu cea a mitropolitului cărturar Veniamin Costache. Face școala primară (1912-1916) și liceul la Iași (1916-1919, Liceul Național) și la București (1919-1924, Colegiul Național „Sf. Sava”, unde înființează revista societății
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
sau liceal) nu are un scop în sine și nu reprezintă decât un interval de trecere către altceva. Acest gen de mentalitate ignoră prezentul și posibilitățile lui, fiind îndreptată către viitor. Olivier Reboul amintește un dialog între un grup de institutoare din Franța și Jean Piaget: Institutoarelor care îl întrebau dacă este posibil să se accelereze geneza operațiilor logice, estimând că rolul învățământului este "să grăbească dezvoltarea copilului", Jean Piaget le-a răspuns: "Nu cred că scopul este de a grăbi
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
în sine și nu reprezintă decât un interval de trecere către altceva. Acest gen de mentalitate ignoră prezentul și posibilitățile lui, fiind îndreptată către viitor. Olivier Reboul amintește un dialog între un grup de institutoare din Franța și Jean Piaget: Institutoarelor care îl întrebau dacă este posibil să se accelereze geneza operațiilor logice, estimând că rolul învățământului este "să grăbească dezvoltarea copilului", Jean Piaget le-a răspuns: "Nu cred că scopul este de a grăbi, scopul trebuie să fie de a
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
dezinstituționalizare a persoanelor cu dizabilități. M. D. PAVEL Teatru școlar în franceză l La Liceul „Jean Louis Calderon“ La Liceul „Jean Louis Calderon“ din Timișoara activează trupa de teatru „Francofonii“, coordonată de profesoarele Marinela Vingan și Mihaela Radu, secondate de institutoarea Laura Jichita (care răspunde de scenografie și mișcarea scenică), și alcătuită din 30 de elevi, cu vârsta cuprinsă între 10 și 18 ani. De curând, trupa s-a întors dintr-un turneu efectuat în Belgia, cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean
Agenda2004-43-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282997_a_284326]
-
În slujba neamului”, relatează cu emoție cum s-au pus bazele educației sale naționaliste: „Anul era 1921. Mă aflam În clasa Întâi primară. Luasem loc În prima bancă. Aveam drept coleg pe Marius Margulies, evreu, pistruiat, și alte indicii semitice. Institutoarea noastră, Doamna Ștefănescu, introdusese o formulă originală de a Încheia „Tatăl nostru” de fiecare zi: „Sunt român și sunt mândru că sunt român”. Frază pronunțată cu glas tare și cu mâna pe piept, În dreptul inimii. Colegul Margulies o exprima cu convingere
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
fost puștiul cel dolofan din serialele lui Dieterling de pe vremuri. Willie Wennerholm, Wee Willie, el era marele star. Îl vedeam pe Patchett la școala de la studiouri și știam că e un fel de partener de afaceri al lui Dieterling, pentru că institutoarea noastră era moartă după el și le-a spus tuturor puștilor cine e. — Și? — Și Wee Willie a fost răpit de la școală și măcelărit de doctor Frankenstein. Cunoști cazul. A făcut vîlvă. Poliția l-a săltat pe un tip numit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
iar pentru fete existau școlile secundare de fete. Obligativitatea și gratuitatea învățământului a fost proclamata prin promulgarea legii în 1864. Tot atunci această lege a împărțit corpul învățătoresc în 4 grade: Învățători sau învățătoare pentru școlile primare rurale, institutori sau institutoare pentru școlile primare urbane, profesori de școli secundare și profesori de facultăți. Copii între 8-12 ani erau obligați să urmeze cursurile învățământului primar, altfel părinții erau amendați cu amenzi între 25-100 lei, bani mulți pentru acea perioadă. Instrucția obligatorie cuprinde
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Publice de către vrednica institutoare, aceasta vorbește despre școala Înființată de subscrisa la 27 august 1864 (...) În casa părintească, unde am conduso aproape doi ani. Însă În statele de plată pe primele două luni ale anului 1865, Aspazia Bălăceanu apare ca institutoare la clasa I, numită prin Ordinul nr. 332 din 27 septembrie 1864, ca Învățătoare. Cursurile efective aveau să Înceapă Însă mult mai târziu, așa cum reiese dintr-un alt raport al Aspaziei Bălăceanu, trimis ministerului: din 1 aprilie, anul curent (1865
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
ograda Bisericii Nicoriță, este compus din patru camere de locuit și două barace, care barăci În anii trecuți au servit de clasa a II-a și a III-a, din a căror stare de umezeală și insalubritate sufăr consecințele grele institutoarele acelor clase, precum și elevele, mai tot anul fiind bolnave.... În același an, 1884, se punea la primărie problema reparațiilor generale, ba chiar și a construirii a Încă două săli de clasă, dar abia În aprilie 1886, primarul orașului Iași primește
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
mai spus! A crescut din mila familiei! Au pus mână de la mână toți să Îl dea la școală. — Tatăl i-a murit pe front Înainte ca el să se nască! Mama l-a crescut singură, dintr-o leafă de biată institutoare, care n-avea cum să-i ajungă pentru taxe, școli, lux! — Greșeala mamei lui a fost că a refuzat să-și refacă viața! El, la prima ocazie, a abandonat-o! — Mama lui a murit la naștere. — Mama lui a murit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
descrierea unei poziții de neînțeles; bețivanca de alături emise un prim râgâit. — Ești obosită, Jacqueline..., comentă yogina; renunță la exercițiu, dacă nu-ți vine. Întinde-te, o să te alături grupului puțin mai târziu. Trebui, Într-adevăr, să se Întindă, În timp ce institutoarea karmică debita un discurs moleșitor și găunos, gen reclamă de apă minerală: — Intrați Într-o apă minunată și pură. Apa vă scaldă membrele, pântecul. Îi mulțumiți mumei voastre, Țărâna. Vă lipiți Încrezători de muma voastră, Țărâna. Simțiți-vă dorința. Vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Însă, nu era o tragedie. Ar fi putut ajunge În timp util la bătălie, dacă n-ar fi trebuit să aștepte douăzeci de minute, Într-un defileu, trecerea unei turme de capre. Armata franceză călătorea incognito (Napoleon era deghizat În institutoare, iar soldații, În copii aflați În excursie), Întrucât, În acele vremuri, zona era plină de pictori flamanzi care-ar fi putut da de gol iscusitele manevre ale oștii imperiale. Își amintea cum Îndurase așteptarea chinuitoare sub soarele puternic, răstimp În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
corpului didactic de toate gradele din România. Întrucît aceasta nu reușește să cuprindă toate problemele învățămîntului, mai ales ale celui primar, s-a destrămat (1898). Învățătorii din mediul urban s-au organizat în 1899 într-o Asociație a institutorilor și institutoarelor din România; atît timp cît învățătorii rurali au conceput organizația lor ca un organ de luptă, ca nu s-a putut constitui (Cf. C. IONESCU-LUNGU, Spovedanie, Ploiești, 1932). Îndată ce s-a conturat ideea unei asociații care-și propunea să sprijine
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
j. Teleorman - 8.II.1964, București), prozatoare, autoare de piese de teatru și traducătoare. Soție a medicului și publicistului Melchior Hârsu, Rozalia Măgură va semna Lia Măgură, Lia Măgură Hârsu, Lizzi Hârsu și Lia Hârsu. A funcționat, din 1911, ca institutoare de limba română în învățământul primar. Debutează cu proză în ultimii ani ai secolului al XIX-lea la „Familia” lui Iosif Vulcan, continuând să trimită colaborări și la „Dimineața”, „Dimineața copiilor”, „Helios”, „Adevărul”, „Literatorul”, „Noi pagini literare”, „Viața literară”, „Revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
VII 703, Paloda XX6 și Paloda literară I nr.9), C. Pasăre, Profir, Senin (P.Pogonatu, magistrat), Silvia Slăvescu, Stella (pseudonim),N. Stoleriu (învățător Zorleni), Tonegaru. Unii din cei enumerați publicau și versuri. Publicau numai versuri următorii 16: Maria Artenie (institutoare Bârlad, traducea din Horace), Const. Cantili, Clement Bacău (medicinist evreu), Hildebrand Frolla, Al. Gherghel, Isis -München (Isidor Budu), N. L(upu), K(ostache, Bârlad, folclor), Ofelia (pseudonim), G.G. Orleanu, Cincinat Pavelescu, I. Petrovici (în 1909 profesor de filozofie la Universitatea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ROSETTI, Maria (1820, Guernsey, Anglia - 13.II.1893, București), publicistă. Maria Grant, fiica unui ofițer scoțian și a unei franțuzoaice, era prin 1846 institutoarea copiilor fratelui Catincăi Odobescu. În casa Odobeștilor îl cunoaște pe C. A. Rosetti, cu care se căsătorește în 1847, la Plymouth, în Anglia, unde își avea familia. A împărtășit cu sentimentalism, dar cu același devotament ca și soțul său, ideea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289376_a_290705]
-
Viena, fiind botezat cu numele Carolus Borronaeus. Tatăl său a fost Johann Nepomuk Auner, de profesie croitor, iar mama sa se numea Francisca Weidmann 483. Carol a avut și o soră, Ana, care s-a călugărit și a lucrat ca institutoare la Mănăstirea Doamnelor Engleze din București. În 1870, după moartea mamei, familia Auner a emigrat în România, unde trăiau la acea dată părinții lui Johann Auner. Clasele primare și cele gimnaziale le-a urmat la școala din Calea Călărașilor nr.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
, Adelina (20.V.1920, Brăila - 17.VIII.2006, București), clasicistă. Este fiica Elenei Grecea (n. Manoliu), institutoare, și a lui Constantin Grecea, procuror militar. Urmează cursurile Liceului de Fete din Brăila și ale Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, specialitatea limbi clasice, luându-și licența în 1942. Funcționează ca profesoară de limba și literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]