56 matches
-
Probleme de studiat: * Definiți teoria, doctrina și paradigma economică. * În ce constă apriorismul și care sînt principalii săi exponenți? * În ce constă raționalismul walrasian? * În ce constă convenționalismul, așa cum apare el la Pareto, Friedman și Machlup? * Ce înseamnă empirismul și instrumentalismul promovate de M. Friedman? * Care sînt criteriile de evaluare a unei teorii științifice după Kuhn? * În ce constă metodologia "programelor de cercetare" a lui Lakatos? * Care sînt trăsăturile particulare ale științei economice rezultate în urma parcurgerii acestui evantai metodologic? Capitolul 2
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
sale prezente și posibilitățile sale neactualizate. Fascinația copilului pentru locurile de construcție reprezintă, în amintirea târzie, o formă paradiziacă de cunoaș tere a acestei origini: „The child participates in neither the self-abasement of human beings (commodity fetishism) nor their domination (instrumentalism), but instead seeks a playful reciprocity.““ Investigarea prin joc a fragmentarului, a ne făcutului, a materialității obiectelor și, deopotrivă, recuperarea obiectelor „depășite“, nefo lositoare fac din figura copilului o anticipare a altor personaje urbane, precum colecționarul sau Lumpensammler-ul. Observând aceasta
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
din jurul lui Macedonski anticipează în literatură schimbarea de paradigmă estetică care va avea loc și în artele plastice cu o întârziere de aproape două decenii. Tatonările macedonskiene, de la decadentismul epigonului Rollinat la modelul prestigios Baudelaire, de la neoromantism la verslibrism și instrumentalism, descriu dinamica simbolismului românesc la finele secolului XIX. Avem o perioadă secesionistă, scizionistă a simbolismului în contextul unei mișcări europene similare, de o anvergură și intensitate fără precedent. Sciziunea are loc în 1898, succesiva apariție a unor societăți artistice efemere
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în vedere era, pur și simplu, să sublinieze aplicațiile surprinzătoare ale ideilor matematice, cum ar fi simetria). Într-adevăr, cum ar putea un joc cu simboluri fără sens să ducă la vreo relație semnificativă sau proprie în procesele lumii fizice? Instrumentalismul și mecanica cuantică O agravare semnificativă a formalismului comun s-a produs ca o consecință a unuia din punctele de cotitură majore din istoria fizicii moderne crearea mecanicii cuantice și transformarea sa în fizică în perioada de sfârșit a anilor
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Capitolul 2 Realismul Jack Donnely 10 Realismul este un termen folosit într-o varietate de moduri în discipline foarte diferite. În filosofie, el denumește o teorie ontologică opusă idealismului și nominalismului. "Realismul științific" este o filosofie a științei opusă empirismului, instrumentalismului, verificaționismului și pozitivismului. "Realismul" în literatură și cinematografie este opus abordărilor romantice și celor care promovează evadarea din realitate. În Relațiile Internaționale, realismul politic este o tradiție de analiză care pune în evidență imperativele cu care statele se confruntă în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
determiniști radicali ar fi întru totul de acord (cf. Skinner, 1971), dar exist] și alții care s-ar opune pasului 5, adic] pretenției c] nihilismul rezult] din adev]rul determinismului. Aceștia din urm] adopt] o form] a utilitarismului de un instrumentalism brut, astfel încât atunci când comportamentul este influențabil prin recompens] sau pedeaps], ajutor pozitiv sau negativ și așa mai departe (cf. Edwards, 1961) îl putem considera bun din punct de vedere moral, dar numai în aceeași manier] în care consider]m c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bine fundamentate sociologic, sprijinite de soluții arhitecturale vizionare pot conduce la construcții care, în ciuda caracterului lor funciar antiuman (blocurile de locuințe, cel puțin așa cum au fost acestea dezvoltate de sovietici), să ofere premisele dezvoltării unor relații umane care se depășească instrumentalismul primar. Dar asta nu se poate decât dacă oamenii vor alege ei unde să locuiască și împreună cu cine (congregarea) și dacă în fiecare dintre acele blocuri vor exista persoane care să catalizeze acțiunea colectivă. Privită astfel, soluția pare teribil de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
sensul că gândirea abstractă se desfășoară într-o formă lingvistică, ca limbaj interior. Devitt spune, în acest sens, că gândurile sunt propoziții mentale iar conceptele sunt cuvinte mentale. Limbajul nu numai că constituie gândirea, ci o și exprimă; potrivit poziției instrumentalismului lingvistic, limbajul exprimă pur și simplu idei preexistente, el neavând al rol decât acesta. Limbajul constituie experiența lumii, cu alte cuvinte limba pe care o vorbesc produce o anumită organizare a experienței; este o viziune kantiană aplicată la nivelul limbajului
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
legate și interdependente. Întâlnim însă, în ce privește raporturile dintre cele două fenomene, două poziții extreme. Pe de o parte, limbajul este văzut doar ca un simplu instrument de care se servește gândirea pentru a se exprima și comunica. Aceasta este poziția „instrumentalismului lingvistic”. În această concepție, limbajul nu are nici o influență asupra gândirii, nu are decât menirea de a întrupa gândirea deja constituită. La extrema cealaltă avem poziția „determinismului lingvistic”, în care limbajul este văzut ca având nu doar influență asupra gândirii
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a impus în psihologie, sub forma „limbajului interior”, ce se desfășoară în sfera mentală și reprezintă arhitectonica acestei lumi subiective. În comparație cu „limbajul extern”, prezintă un maximum de economicitate (prin prescurtări și condensări) și o extraordinară viteză de lucru. Potrivit poziției „instrumentalismului lingvistic”, limbajul exprimă pur și simplu idei preexistente, el neavând alt rol decât acesta. Ideea limbajului ca reflectare, reprezentare sau exprimare a gândirii, e regăsită la Saussure, care va afirma că vorbirea presupune „combinațiile prin care vorbitorul utilizează codul limbii
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
care noi tocmai le-am evocat, conținutul său reprezentațional și liniar. Ea furnizează, de asemenea, dincolo de experiențele pe care le provoacă și care sînt toate utile, elemente pentru argumentarea puterii omului asupra mediului său înconjurător, o filosofie a stăpînirii. Un instrumentalism. Înarmați cu unelte conceptuale, știind să fabrice obiecte tehnice plecînd de la o raționalitate constructivă, tehnicienii și practicienii-ingineri despre care am vorbit se sprijină pe un optimism al națiunii. Rezultatele există. Ele sînt obținute, nu sînt susceptibile nici să fie ignorate
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
țin de apetența și competența criticului, în ceea ce privește criteriile sau regulile, acestea s-au schimbat adeseori de-a lungul istoriei artei. Simplificând tipurile de criterii la patru categorii, dezvoltate sub forma unor teorii ale artei: realismul, expresionismul (sau romantismul), formalismul și instrumentalismul, Barrett consideră că, deși putem asimila realismul, expresionismul și instrumentalismul premodernismului, iar formalismul modernismului, putem încă aplica în zilele noastre aceste criterii, datorită păstrării unor influențe din trecut în practica artei contemporane. Astfel, în cazul aprecierilor în funcție de criterii realiste, lumea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
acestea s-au schimbat adeseori de-a lungul istoriei artei. Simplificând tipurile de criterii la patru categorii, dezvoltate sub forma unor teorii ale artei: realismul, expresionismul (sau romantismul), formalismul și instrumentalismul, Barrett consideră că, deși putem asimila realismul, expresionismul și instrumentalismul premodernismului, iar formalismul modernismului, putem încă aplica în zilele noastre aceste criterii, datorită păstrării unor influențe din trecut în practica artei contemporane. Astfel, în cazul aprecierilor în funcție de criterii realiste, lumea ar fi văzută ca un standard al adevărului și al
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
estetice și independența totală față de valorile morale, religioase, politice, de pildă, artistul detașându-se astfel de societate. În estetică această teorie e cunoscută ca teoria reprezentării formei și, într-unul din cazurile ei particulare, ca teoria formei semnificante. În fine, instrumentalismul presupune o percepere a artei dincolo de valorile sale estetice, luând în considerare efectele etice, sociale, politice etc. pe care le poate propune sau aduce opera de artă. În arta actuală această teorie e aplicată în analiza felului în care receptarea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
than in their aesthetic value, regarding the history of images as social history of art. In the second chapter of the book, there are examined different versions of the theory of art criticism, from realism and expressionism to formalism and instrumentalism, and also a series of tendencies in art criticism that influenced the discourse of the contemporary visual studies. These are the critique of object, originality, difference, language and institution. There are many typologies of criticism, but the emphasis is taking
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
que de réfléchir sur leur valeur esthétique. Elle considère l'histoire des imagine en tant qu'historie sociale de l'art. Le deuxième chapitre examine différentes versions de la théorie de la critique d'art, du réalisme et expressionisme au formalisme et instrumentalisme, autant qu'une série des tendances dans la critique d'art qui ont influencés le discours des études visuales contemporaines, par exemple, la critique de l'objet, de l'originalité, de la différence, du langage et de l'institution. Il y
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
vector propriu al operatorului observabil măsurat. Ca și celelalte interpretări ale teoriei cuantice, interpretarea standard încearcă evitarea anumitor paradoxuri care apar atunci când este luată în considerare lumea particulelor subatomice. Problema este că ea ne pune în brațe legi indeterministe, non-localitatea, instrumentalismul și subiectivismul. Astfel, cineva care vede în fizică o aspirație de a produce o descriere adevărată a unei realități obiective, nu poate decât să fie nemulțumit cu interpretarea de la Copenhaga. Printre nemulțumiți s-a aflat și Einstein, care consideră că
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
în considerare a propriilor interese nu presupune ignorarea altor interese, după cum a avea grijă de tine însuți nu presupune că nu ai grijă de ceilalți. Ideea de prudență nu presupune excluderea celorlalți, prudența nu este echivalentă cu egoismul. Egoismul și instrumentalismul sunt mai puternice decât prudențialismul. În acest sens slab, prudențialismul este compatibil cu o etică deontologică de tip kantian în care omul este scop pentru om341. Principiul subsidiarității Cred că justificarea principiului subsidiarității este asigurată prin consistența următorului argument: 1
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
se realizează schimbările radicale pe termen lung în sistemele sociotehnice? Cum pot fi acestea analizate? Pot fi ele influențate? Dacă da, cum? Majoritatea interpretărilor asupra rolului tehnologiei se înscriu pe două direcții, cunoscute în literatura de specialitate ca "substantivism" și "instrumentalism". Reprezentanții substantivismului (Ellul, Heidegger, Lyotard, Schumacher) apreciază că tehnologia a devenit deja autonomă. Desacralizând valorile umane și sacralizându-le pe cele tehnologice, tirania tehnologică asupra umanului este totală. Încetul cu încetul, "tehnica și-a plăsmuit o lume atotdevastatoare, care își urmează
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
SUA. Primele preocupări se conturează în SUA încă de la sfârșitul secolului XIX, avându-i ca promotori pe Ch, Pierce, W. James și John Dewey (1859-1952). În optica celui din urmă, pragmatismul a dobândit un caracter pronunțat empiric, căpătând denumirea de instrumentalism. Conceptul fundamental era cel de experiență, abordată din perspectiva raportului organism-mediu. Orice experiență umană se întemeiază pe acțiune și cunoaștere. Dacă acțiunea întreprinsă va fi urmată de succes, ipoteza de la care s-a pornit va deveni astfel un adevăr și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
puțin obișnuită (1859-1952), John Dewey a fost o prezență vie în viața școlii americane timp de aproximativ șapte decenii (1). J. Dewey este după cum se știe unul din reprezentanții de frunte ai pragmatismului și fondatorul unei variante a acestei filosofii instrumentalismul. Filosoful american s-a ambiționat să creeze o filosofie care să "depășească" cele două mari sisteme opuse unul altuia: materialismul și idealismul. Cum disputa dintre aceste două sisteme filosofice se purta în jurul conceptului de materie, J. Dewey renunță la el
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o revistă literară, înființată de Alexandru Macedonski. A apărut la București, cu mari intermitențe, între 1880 și 1919. Inițial a teoretizat, prin Macedonski, poezia socială, urmând tradițiile progresiste ale pașoptiștilor. Ulterior a militat în chip confuz și nediferențiat pentru simbolism, instrumentalism, sau neoromantism, precum și pentru parnasianism, adoptând astfel o atitudine eclectică. Printre colaboratorii mai de seamă, permanenți sau incidentali, ai revistei, se numărau și Vasile Alecsandri, Traian Demetrescu, Cincinat Pavelescu, Ștefan Petică, Alexandru T. Stamatiad, Tudor Vianu, Duiliu Zamfirescu, dar și
Literatorul () [Corola-website/Science/308757_a_310086]
-
alternativ, superior. Reprezentanți: Henri Poincaré, Ernst Mach Ernst Mach a fost de părere că teoriile sunt doar un soi de mnemotehnică, care fac obervațiile mai ușor accesibile. Această teză este numită și principiul parcimoniei. Vezi: Convenționalism, Gestaltism. Reprezentanți: Pierre Duhem Instrumentalismul pornește de la premisa că percepțiile, ideile științifice și teoriile noastre nu reflectă cu acuratețe realitatea, ci sunt instrumente utile pentru a explica, prognoza și controla experiențele noastre. Pentru un instrumentalist, electronii și câmpurile magnetice nu există cu certitudine, deși ca
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
instrumente utile pentru a explica, prognoza și controla experiențele noastre. Pentru un instrumentalist, electronii și câmpurile magnetice nu există cu certitudine, deși ca idei ne sunt utile; iar metoda empirică este servește doar pentru a arăta că teoriile corespund obervațiilor. Instrumentalismul se bazează în mare parte pe filozofia lui John Dewey, și, în sens mai larg, pe pragmatism, care a fost introdus de filozofi precum William James și Charles Sanders Peirce. Vezi: Pragmatism (John Dewey, Charles Sanders Peirce Reprezentantul principal al
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
ce nu e logic e absurd, “logica poeziei e, prin urmare, însuși absurdul”. Un adevărat manifest presimbolist, apărut în “Literatorul” din 15 iunie 1892, este "Poezia viitorului", articolul scris de Macedonski. Prin simbolism - se spune în articol - ca și prin instrumentalism, care este “tot un simbolism, cu deosebire că sunetele joacă în instrumentalism locul imaginilor”, poezia “și-a creat un limbaj al ei propriu, limbaj în care se simte în largul ei...”. După părerea poetului, “simbolismul unit cu instrumentalismul” este, ca
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]