89 matches
-
orice ne leagă, constrânge și îngrădește. Patima banilor, la fel ca afectarea sărăciei, ocupă mintea cu treburi inutile. Aceste preocupări vane consumă o energie utilă pentru înfăptuirea altor țeluri. Aristip îndepărtează tot ce nu duce la acest proiect: ca etician integrist, el nu se încurcă cu activități inutile pentru a ajunge la binele suveran, la plăcere. Astfel, el renunță bucuros la matematică, fizică, astronomie și la toate activitățile științifice cu care pierzi un timp enorm. Nihilist în materie de epistemologie, el
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Nu ne-a rămas nimic despre aceste chestiuni totuși esențiale... Săpăturile arheologice arată incontestabil o suprafață foarte importantă, un cost ridicat și o vedere superbă înspre golful orașului Neapole. Dovadă că epicurismul nu este echivalent în mod obligatoriu cu sobrietatea integristă a cinicilor, de exemplu. De la amfora diogeniană până la vila lui Piso este o distanță considerabilă. Aceeași distanță ca între viața solitară a lui Diogene și exercițiul colectiv al lui Epicur... Grădina a fost amenajată grație unor donatori bogați câștigați de
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
vatră originară este deșertul Nejd. A rezultat dintr o alianță politică și doctrinară între creatorul său - Muhammad ibn Abd al-Wahhab și fondatorul dinastiei saudite - Muhammad ibn Saud. Wahhabismul reprezintă o veritabilă ideologie oficial-religioasă în Arabia Saudită și alimentează doctrinar majoritatea mișcărilor integriste de nuanță sunnită. Islamul șiit este o confesiune minoritară în spațiul arabofon, cu aproximativ 49 milioane credincioși (14% din populație). Deține ponderi mai însemnate în Irak (62,5% din populație - țara arabă cu cea mai numeroasă populație șiită), Bahrain (60
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
practic orice punct al Planetei. Organizat în rețele trans-naționale, greu de supravegheat chiar și pentru cele mai sofisticate servicii de informații, terorismul internațional este favorizat de climatul politic tensionat al unor regiuni precum aceea a Orientului Apropiat și Mijlociu. Orientarea integristă a unor mișcări musulmane, cotată în mod generalizat drept sursă principală a terorismului, ar trebui să fie încadrată în contextul social-politic mai larg al regiunii menționate. Ca disfuncție, tragismul atentatelor de la 11 septembrie 2001 este la fel de percutant ca și efectele
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
președintelui George W. Bush, cu un rol esențial în conceperea politicii fostei administrații americane, sunt neoconservatorii (intelectuali de pe Coasta de Est sau din California, evrei), care au început ca troțkiști, pentru a termina la cealaltă extremă a spectrului politic, și integriștii protestanți din sud, fundamentaliști creștini de dincolo de așa-numita "centură biblică" (Bible Belt), aceștia din urmă cu o influență tot mai mare în cadrul Partidului Republican, iar originalitatea provine tocmai din această asociere oarecum inedită a celor două curente ideologice într-
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
un fiat. Revelația trebuie îmbrățișată, cunoscută și asumată, dar nu transformată într-un vehicul ideologic de obsesii private: „unii vestesc pe Hristos din invidie și duh de ceartă” (Flp. 1,15). Mărturisirea apostolică n-a substituit discursul apologetic cu psihologia integristă și defensivă a celor care, la limită, se tem că Dumnezeu ar putea fi înfrânt. Ancorat în tradiția Bisericii și locuind în spațiul liturgic de expresie a Scripturilor, teologul nu își constituie niciodată obiectul de discurs; în cuvintele sale este
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
o excelentă caracterizare sub pana lui E. Gilson: „raportul dintre filozofie și teologie este acela dintre stat și Biserică, respectiv natură și har”2. În tradiția romano-catolică, gânditorii captivați de mitul teocrației au reformulat acest principiu în termenii unei teologii integriste, care insistă asupra prezenței Bisericii în societate prin implicarea partinică a clerului în deciziile guvernamentale. Ca replică adusă acestei teologii de dreapta, mai mulți gânditori catolici au reformulat principiile unui integralism teologic. Ei au afirmat incapacitatea departajării analitice a domeniului
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
pogorându-se din cer; orașul paradisiac însemna pentru Augustin o pace substanțială; dar această pace poate fi totodată imperfect prezentă în lumea căzută, în curgerea timpului.”4 În spațiul Bisericii, diferența individuală sau culturală nu este cenzurată de un colectivism integrist, dar nici escaladată printr-un individualism segregaționist. Acolo unde sunt „doi sau trei” în numele Domnului, criteriile catolicității sunt deja împlinite. Biserica nu este niciodată o aventură imperială, ci o experiență esențialmente parohială. Comuniunea se întrupează oriunde prin iubirea concretă a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Protestant, Iudaismul sau al Islamismul. Aceste mișcări sunt foarte vizibile în plan social, mai cu seamă din cauza acțiunilor publice pe care le desfășoară. Fundamentalismul apare practic în multe religii, însă cu intensități diferite (Gellner, 1992). Conform lui Schlegel (2005) mișcările integriste sau fundamentaliste reprezintă o reacție față de modernitate, o încercare de distanțare față de indiferența religioasă a lumii moderne. Adepții fundamentalismului sau integrismului își manifestă radicalismul împotriva Occidentului, a stilului de viață occidental, a comportamentului de consum sau a individualismului modern. Cu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
un marxism "cald", manifestîndu-se prin atentate, la un marxism "rece", cel al comunismului de tip sovietic și libian care se prezintă în acest caz, drept singurul capabil să asigure un regim de ordine; marxismul și o anumită viziune așa-zis "integristă a islamului" confirmîndu-se, la capătul unei îndoctrinări constante, rezultate ineluctabile ale procesului politic evolutiv. Ar fi foarte simplu însă să limităm orice agitație subversivă doar la peripețiile unei noi forme de război. Alte imperii cu frontiere invizibile se înfruntă, profitînd
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
de "Brigăzile" sale, el riscă să compromită înaintarea comunismului și influența Imperiului rus asupra Occidentului. Din culise ies alți figuranți al căror joc distrage atenția spectatorului: neonaziști antrenați în taberele palestiniene susținînd dorința de reunificare a Germaniei sub care stăpîn? -; integriști îmbătați de visul de a duce războiul sfînt în inima Occidentului; armeni care hotărăsc brusc în 1985 să răzbune genocidul comis de către turci în 1915; pacifiști convinși să protejeze Europa de "amenințarea americană"; oameni ai Bisericii convinși că este necesară
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
la Paris se găsea învelit într-un ziar arab care a putut fi identificat: Al Cabas, un cotidian din Kuweit. Iranul dă un avertisment regimurilor, favorabile Irakului lui Saddam Hussein, lansat de către refugiați irakieni, membri ai unui partid de opoziție integrist. Există la bază două surse de tensiune: condamnarea la moarte a 6 teroriști șiiți arestați în Kuweit, considerată ca o sfidare de Jihadul islamic și afacerea ostatecilor francezi și americani în Liban. Mișcarea s-a întins puțin cîte puțin în
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
Banda lui Bonnot" este confundată cu cei "Trei Mușchetari", ba chiar s-a încercat prezentarea lui Baader și ai săi drept martiri ai unei cauze drepte. În aprilie 1987, serviciile franceze dovedesc alianța dintre Fracțiunile armate revoluționare libaneze creștine și "integriștii" musulmani; sînt posibile și alte legături cu grupări ale "Armatei secrete pentru eliberarea Armeniei". Asemenea fapte ne determină să căutăm motivele acțiunii acestui terorism venit din Orientul Apropiat: distrugerea Occidentului prin orice mijloace, destabilizarea Franței prin pregătirea unei acțiuni subversive
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
de aviație, Licio Giorgeri, este asasinat la 20 martie, la Roma, de către membrii "Uniunii Comuniștilor luptători". Apartenența la un anumit comunism este întotdeauna avansată de către teroriștii europeni sau de religie creștină, ca grupările libaneze, în timp ce alți ucigași revendică un islam "integrist" și Războiul sfînt. Fapt ce duce la stabilirea unei egalități între cele două cauze: creștinism marxist, sau Islam socialist. Fără îndoială, crearea unui "spațiu judiciar european" ar constitui un obstacol serios în calea viitoarelor amenințări teroriste. Pe moment, circulația informațiilor
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
din statele arabe și modul în care factorul religios influențează procesele geopolitice din regiune, aspecte sintetizate în studiul “The Oxford encyclopedia of the modern Islamic world” (1995). John Ruedy a sintetizat fenomenul fundamentalismului islamic într-o veritabilă enciclopedie a mișcării integriste din Africa de nord în lucrarea “Islamism and Secularism in North Africa” (1996) și a editat enciclopedia “Encyclopedia of Modern Middle East&North Africa” (2004). Mamoun Fandy a analizat premisele tensiunilor din Golful Persic în lucrările “Saudi Arabia and the
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
mai avizați analiști ai problematicii islamice contemporane referitoare la situația din Orientul Mijlociu. În nuneroasele sale studii și articole, între care „Islam, Globalization and Postmodernity” (1994) și „Islam Today: a Short Introduction to the Muslim World” (2001), autorul analizează efectele mișcărilor integriste din statele arabe și din statele islamice nearabe, în planul relațiilor regionale. Mehtab Ali Shah, de formație diplomat, tratează raporturile arabo-pakistaneze pe parcursul a două decenii în cadrul unui capitol dedicat politicii externe a Pakistanului - „The Foreign Policy of Pakistan: Ethnic Impacts
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
scepticism, ironia paulină și mai ales umorul sfinților nebuni întru Hristos. De aici succesul unor „lideri” ai tineretului ortodox care propovăduiesc fuga de realitate, explicația paranoică a eșecului (mereu alții ne vor răul), supunerea oarbă (Mohamed vs Hristos) și aplicarea integristă a poruncilor rupte aleatoriu din Scripturi. Vrei să fii un tânăr ortodox după vajnicul model utecist de odinioară? Atunci sfatul este: „Taci, conformează-te, stai în banca ta și mai ales nu citi prea mult, ca să nu te trufești!”. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cea a lui Marx și Engels, punînd bazele ideologiei partidelor comuniste. Conflagrația care a provocat implozia lumii comuniste și a URSS a obligat partidele comuniste să se redefinească în raport cu trei criterii de bază. Aici vom găsi precursorii, novatorii, ortodocșii și integriștii, în funcție de răspunsurile date. A) Precursorii. Înflorirea partidelor socialiste de stînga în Scandinavia ("titoiștii" danezi) se explică prin abandonarea socialismului de către anumite partide muncitorești. Întrebarea majoră nu este oare: de ce aceste dizidențe au cunoscut succesul în anumite țări? Răspunsul este simplu
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a avut succes în rîndul electoratului. Partidul comunist fiind interzis în Elveția încă din anii '30, militanții săi au putut să ascundă problema de fond pentru a păstra forma: Partidul Elvețian al Muncii care se menține în Consiliul Național. D) Integriștii. Este vorba de formațiunile rămase fidele dogmei comuniste împotriva tuturor și a orice. În viziunea lor, Mihail Gorbaciov este singurul răspunzător pentru destrămarea URSS iar evoluția din Rusia îi îndreptățește să creadă că lucrurile mergeau bine în această țară pe timpul
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
fidele dogmei comuniste împotriva tuturor și a orice. În viziunea lor, Mihail Gorbaciov este singurul răspunzător pentru destrămarea URSS iar evoluția din Rusia îi îndreptățește să creadă că lucrurile mergeau bine în această țară pe timpul comunismului. Doar două partide comuniste integriste au putut avea deputați naționali și chiar europeni. Este vorba de Partidul Comunist Portughez care a rămas de neclintit și Rifondazione Comunista creată de minoritățile care au refuzat transformarea PCI în PDS. La Strasbourg deputații lor stau alături de celelalte două
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
catolicismului francez: integrismul, democrația creștină și progresismul de fapt o dreaptă, un centru și o stîngă. Aceste ideologii diferite care pot fi denumite prin diferiți termeni se regăsesc, în grade diferite, în partidele creștin-democrate din Europa. Practic, cu excepția cîtorva elemente integriste, dreapta creștin-democrată este pragmatică și puțin ideologică; nimic nu o deosebește de liberalism. În mod paradoxal, elementele stîngii democrat-creștine se regăsesc în Evanghelie; foarte ideologică, această orientare intelectuală este cunoscută sub numele de progresism sau de radicalism creștin în Țările
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
creștine, Christliche Gewerkschaften. În 1912, Pius al X-lea a acceptat participarea muncitorilor catolici (enciclica Singulari quadam, 24 septembrie 1912), cu condiția să aibă alături o asociație muncitorească catolică, Arbeitervereine, însărcinată cu atragerea membrilor, ceea ce nu i-a împiedicat pe integriști să protesteze. Acest partid catolic, puțin ultramontan, era un partid german. Integrînd mai mult sau mai puțin ușor diferitele partide catolice ale vechilor state germane, el dorea să-și afirme germanitatea cu atît mai mult cu cît reprezenta o confesiune
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Catolic al lui Alejandro Pidal y Mon între 1881-1882, catolicismul a rămas dominat de un tradiționalism autoritar, o nostalgie vie a carlismului, ce caracteriza majoritatea episcopilor și preoților fideli legitimității dinastice. Totuși, un puternic curent intransigent, ultramontan, care se proclama "integrist", se detașa de revendicările carliste. Acesta era reprezentat de un preot catalan, Felix Sardá y Salvany, autorul în 1884 al unei cărți care avea ca principal merit claritatea, El liberalismo es pecado; traducerea sa în plan politic a fost făcută
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
es pecado; traducerea sa în plan politic a fost făcută de Candido Nocedal și apoi de fiul său Ramón, prin intermediul ziarului lor El Siglo Futuro. Ei visau la o "republică" catolică peste care să domnească Regele Cristos, simbol al Partido Integrista care a atras pe urmele sale cea mai mare parte a carlismului. Era un catolicism întors spre sine însuși, refuzînd categoric lumea modernă, și a cărui forță împiedica nașterea unui partid conservator care să accepte jocul electoral, votul universal fiind
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
principiului creștin al milei, reiterat în 1920 în enciclica Pacem Dei munus. Personalitatea papilor a fost astfel determinantă în evoluția democrației creștine. Atenția deosebită acordată de papa Pius al X-lea riscurilor reale sau presupuse ale descătușării creștin-democraților și deviațiile integriste ale pontificatului său nu se mai regăsesc la Benedict al XV-lea. Acesta, care l-a primit cu simpatie în audiență pe Marc Sangnier, i-a lăsat pe creștini-democrați să ia inițiativele. În Italia el a renunțat la Non expedit
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]