273 matches
-
puțin, “ sunt pline de adevăr. Fiindcă “sita “ memoriei devine mai “deasă “, adică exigentă, dar nu atât de exigentă de a se îndepărta de artă. O racilă în acest sens l-a avut postmodernismul unde s-a făcut exces de elemente intelective, îndepărtându-se, astfel, de elemental afectiv. (Se plimbă prin încăpere. Privește prin hublou cu mâna strașină la ochi.). Nu se vede, încă, Tărâmul Făgăduinței. Întindere de apă nesfârșită. Nesfârștă ca înaltul cerului. În această imensitate, ce este omul? De unde vine
O STAFIE TULBURĂ SPERANŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351370_a_352699]
-
Sau: Cu vârfuri spre cer - câte case tot atâtea troițe. În fine, ca o iluminare: După mine - numai cuvintele. Aș vrea să fiu ceea ce sunt. La al treilea palier, eul singur și contemplativ, desfăcut de cunoașterea sensibilă și de cea intelectiva, îmbogățit prin traversarea lor, se descoperă în pragul revelației, pregătit, parcă, a lua contact, atât cât e îngăduit omului de pământ, cu misterul însuși. Iată cum e notat acest moment de elevație spirituală: Toamnă orice sunet de frunză devine muzică
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354360_a_355689]
-
puțin” sunt pline de adevăr. Fiindcă „sita” memoriei devine mai „deasa”, adică exigenta, dar nu atât de exigenta de a se îndepărta de artă. O racila în acest sens l-a avut postmodernismul unde s-a făcut exces de elemente intelective, indepărtandu-se, astfel, de elementul afectiv... (Se plimba prin încăpere. Privește prin hublou cu mâna strașina la ochi) ... Nu se vede încă Tărâmul Făgăduinței. Întindere de apă nesfârșita. Nesfarștă că înaltul cerului. În această imensitate, ce este omul? De unde vine? Care
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
armăturii sunt comunicarea și curajul. Atitudinea promovată este una de sinceritate, onestitate, în linia generică a „comunicării nelimitate” promovată de Karl-Otto Apel. În plan limbajual, volumul probează o capacitate extinsă de a pune în discurs idei de o mare concentrare intelectivă. Urmând spontaneitatea inspirației, formularea literară nu rămâne o simplă transcriere de experiențe, ci accede în spațiul elevat al literaturii reflexive. Per ansamblu, cartea este o lectură provocatoare. Valoric, volumul este notabil. El arată un eseist promițător, cu idei clare și
Flaviu George Predescu: Nu există libertate de unul singur, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339528_a_340857]
-
să explicăm temeinic o inferență, o punem într-o schemă, într-o figură geometrică. Florentin Smarandache brevetează bancul hipertextual. El aduce în același cadru de gândire atât contextul de descoperire a ideii cât și contextul de justificare a bancului. Esența intelectivă a bancului este o idee. Nuanța sa estetică stă în expresivitate și umor. O axiomă paradoxistă formulată de Mircea Manu într-un dialog pe chat cu remarcabilul scriitor și critic literar Janet Nică și cu Florentin Smarandache spune că „un
FLORENTIN SMARANDACHE: „Cine râde…” – bancul ca specie paradoxistă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339529_a_340858]
-
să explicăm temeinic o inferență, o punem într-o schemă, într-o figură geometrică. Florentin Smarandache brevetează bancul hipertextual. El aduce în același cadru de gândire atât contextul de descoperire a ideii cât și contextul de justificare a bancului. Esența intelectivă a bancului este o idee. Nuanța sa estetică stă în expresivitate și umor. O axiomă paradoxistă formulată de Mircea Monu într-un dialog pe chat cu remarcabilul scriitor și critic literar Jeanet Nică și cu Florentin Smarandache spune că „un
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Cine râde …”, bancul ca specie paradoxistă, de Ștefan Vlăduțescu.UCV () [Corola-blog/BlogPost/339557_a_340886]
-
Fănică cu coana Joițica mai stau să-mi numere steagurile... ” De regulă, se spune că „minciuna se consideră o acțiune intenționată pentru a produce confuzie, a oferi false speranțe, a determina o anume acțiune sau a crea o anume stare intelectivă, socială ori afectivă care servește într-un fel sau altul mincinosului”. Sunt minciuni spontane și minciuni premeditate. Despre minciunile premeditate se spune ca sunt cele care sunt considerate a fi mult mai devastatoare și de neiertat. Capacitatea de a minți
ÎNCURCAŢI ÎN SOCOTELI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340863_a_342192]
-
puțin” sunt pline de adevăr. Fiindcă „sita” memoriei devine mai „deasă”, adică exigentă, dar nu atât de exigentă de a se îndepărta de artă. O racilă în acest sens l-a avut postmodernismul unde s-a făcut exces de elemente intelective, îndepărtându-se, astfel, de elemental afectiv. (Se plimbă prin încăpere. Privește prin hublou cu mâna strașină la ochi.) - Nu se vede, încă, Tărâmul Făgăduinței. Întindere de apă nesfârșită. Nesfârștă ca înaltul cerului. În această imensitate, ce este omul? De unde vine
PIESĂ DE TEATRU ÎNTR-UN ACT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340580_a_341909]
-
Care este înțelesul noțiunii de «constrângere», în accepțiunea art. 246 din Codul penal, dacă participantul este un agent economic.“, în informațiile transmise s-a susținut că noțiunea de constrângere vizează orice acțiune prin care s-ar suprima factorul volitiv sau intelectiv al participantului, indiferent dacă constrângerile sunt realizate în mod direct asupra participantului sau a unei persoane apropiate de acesta, care dacă ar fi supusă unui pericol iminent i-ar putea deturna libertatea de a alege sau de a decide, în
DECIZIA nr. 56 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296449]
-
verificării legalității și temeiniciei unor măsuri preventive, se ajunge la o poziționare a judecătorului de partea acuzării, obligându-l, astfel, să nu mai fie imparțial la momentul soluționării fondului cauzei. De asemenea, susține că evaluarea gravității faptei este un proces intelectiv ce trebuie să aibă loc la momentul individualizării pedepsei, nicidecum la momentul prelungirii unei măsuri preventive. ... 6. Tribunalul Galați - Secția penală apreciază că cele două criterii indicate în cuprinsul dispozițiilor art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală, în
DECIZIA nr. 615 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281945]
-
creative. Delimitări conceptuale în asimilarea gramaticii limbajului vizual. ● concepte esențiale: capacitate, abilitate, pricepere, deprindere, cunoștință procedurală, competență și relațiile dintre ele - definiții, exemple; ● spontaneitate și algoritm (convenții) în asimilarea gramaticii vizualului; ● exprimarea plastică și cele trei câmpuri: gestic, vizual, mental (intelectiv); ● inteligența emoțională și activitățile vizual - plastice. Conceptul de alfabetizare vizuală și probleme metodice specifice asimilării limbajului vizual. ● culoarea, limbaj prioritar în creația copilului și în educația plastică; ● evoluția figurii umane în creația copiilor; ● particularități de viziune și limbaj plastic în
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
puțin” sunt pline de adevăr. Fiindcă „sita” memoriei devine mai „deasă”, adică exigentă, dar nu atât de exigentă de a se îndepărta de artă. O racilă în acest sens l-a avut postmodernismul unde s-a făcut exces de elemente intelective, îndepărtându-se, astfel, de elemental afectiv. (Se plimbă prin încăpere. Privește prin hublou cu mâna strașină la ochi.) - Nu se vede, încă, Tărâmul Făgăduinței. Întindere de apă nesfârșită. Nesfârștă ca înaltul cerului. În această imensitate, ce este omul? De unde vine
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
alte țări) față de acest element fundamental al democrației noastre încă îngrijorător de originală, deosebim următoarele patru tipuri de vot, mai exact ceea ce s-ar putea numi tipuri de temperament cetățenesc: 1.Votul rațional sau votul omului de caracter (emotiv, volitiv, intelectiv), un vot al judecății profunde și al discernământului atent, altfel spus votul oamenilor cu capul pe umeri, care știu și înțeleg să și-l exercite fără ezitare și, pe cât posibil, cu foarte puține ingerințe politico-propagandistice (aici intră în primul rând
VOTUL RAŢIONAL ÎMPOTRIVA VOTULUI INERŢIAL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376845_a_378174]
-
și urmările acesteia, deci cu elementul obiectiv 4. Săvârșirea unei fapte ilicite presupune ca antecedent un proces psihic complex, de conștiință și de voință, ce are baze neurologice și psihologice. În cadrul acestui proces psihic pot fi identificați doi factorii: factorul intelectiv și cel volitiv. Din punct de vedere intelectiv, actul voluntar al omului conține un proces cognitiv complex, ce presupune cunoașterea obiectului și a realității, conștientizarea trebuințelor și dorințelor, medierea și reglarea modelului informațional al individului cu cel al lumii exterioare
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Săvârșirea unei fapte ilicite presupune ca antecedent un proces psihic complex, de conștiință și de voință, ce are baze neurologice și psihologice. În cadrul acestui proces psihic pot fi identificați doi factorii: factorul intelectiv și cel volitiv. Din punct de vedere intelectiv, actul voluntar al omului conține un proces cognitiv complex, ce presupune cunoașterea obiectului și a realității, conștientizarea trebuințelor și dorințelor, medierea și reglarea modelului informațional al individului cu cel al lumii exterioare, valorizarea motivelor, scopurilor, mijloacelor și corelarea lor prin
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sale. Factorul volitiv reprezintă o activitate psihică îndreptată spre atingerea unor scopuri, care presupune deliberarea și decizia pentru un anumit comportament de urmat 6. Această componentă a vinovăției presupune întotdeauna libertatea de deliberare și de decizie din partea autorului faptei. Factorul intelectiv constituie premisa factorului volitiv, aflându-se într-o strânsă unitate. Astfel, factorul intelectiv, de conștiință, nu produce vinovăție prin el însuși câtă vreme nu a fost urmat de o hotărâre contrară ordinii de drept. Factorul volitiv nu poate exista în afara
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
presupune deliberarea și decizia pentru un anumit comportament de urmat 6. Această componentă a vinovăției presupune întotdeauna libertatea de deliberare și de decizie din partea autorului faptei. Factorul intelectiv constituie premisa factorului volitiv, aflându-se într-o strânsă unitate. Astfel, factorul intelectiv, de conștiință, nu produce vinovăție prin el însuși câtă vreme nu a fost urmat de o hotărâre contrară ordinii de drept. Factorul volitiv nu poate exista în afara factorului intelectiv, care îl precedă în mod necesar. Cei doi factori alcătuiesc, în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
premisa factorului volitiv, aflându-se într-o strânsă unitate. Astfel, factorul intelectiv, de conștiință, nu produce vinovăție prin el însuși câtă vreme nu a fost urmat de o hotărâre contrară ordinii de drept. Factorul volitiv nu poate exista în afara factorului intelectiv, care îl precedă în mod necesar. Cei doi factori alcătuiesc, în unitatea lor, elementul vinovăție 7. Fiind de neconceput o acțiune umană voluntară fără procese psihice, fără motive și scopuri, vinovăția nu poate fi înțeleasă în afara existenței acestor motive și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
lor, elementul vinovăție 7. Fiind de neconceput o acțiune umană voluntară fără procese psihice, fără motive și scopuri, vinovăția nu poate fi înțeleasă în afara existenței acestor motive și scopuri. Prin urmare, în conținutul vinovăției se concentrează o totalitate de procese intelective, volitive și motivaționale, într-o continuă legătură de condiționare și influențare reciprocă 8. Dreptul pozitiv nu este interesat de componenta afectivă a atitudinii, ci doar de celelalte două componente conștiința și voința exprimate în conduita exterioară a individului. Sub aspect
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
vinovăția. Astfel, minoritatea presupune insuficiența discernământului și o experiență de viață precară, iar alienația mintală este o împrejurare care exclude vinovăția ca urmare a iresponsabilității persoanei în cauză. Atât minorii, cât și o categorie largă de bolnavi psihici au activitate intelectivă și volitivă, dar nu suficient de matură pentru a înțelege semnificația socială a faptelor lor și pentru a fi stăpâni pe ele, distingând între ceea ce este permis și ceea ce este interzis. "Astfel, minorul, alienatul și debilul mintal lipsiți de discernământ
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este un produs mediatic, fiind asociat cu valorizarea excesivă a notorietății devenită un apanaj al accesului la micul ecran și al formării percepției publice, exercită o puternică influență asupra modului în care copiii și adolescenții își structurează categoriile perceptive și intelective asupra actorilor sociali și a raportului dintre diferite domenii ale experienței sociale și culturale. Structurile de construire și de difuzare a sistemelor de semnificare a faptelor, realităților, actorilor, evenimentelor, personajelor publice, nu mai sunt dominate de școală și familie și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
din relația sa cu mediile utile. Economia imaterialului Într-o mondializare În creștere antrenează o ștergere a barierelor geografice. În cadrul mediului informatic al rețelelor (digital surround), viteza și ritmul schimbărilor provoacă mutații În administrarea Întreprinderilor. În trecut, cunoștințele și capacitățile intelective erau apanajul unui număr redus de persoane, care se sprijineau pe ele pentru a conduce, pentru a educa și adapta comportamentele salariaților. Exercitat În manieră centralizată, managementul controla sarcinile fiecăruia, iar instrucțiunile consecutive se difuzau de la vârful spre baza unei
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
se cer a fi actualizate. CÎnd Însă nu ne limităm să actualizăm doar aceste energii sau potențialități virtuale, ci căutăm, În plus, să le supunem unei continue transformări, unei neîncetate primeniri, pentru a le face capabile de a crea structuri intelective și afective surprinzătoare prin frumusețea și eficiența lor, atunci putem spune că nu ne trăim doar destinul, ci ni-l și creăm. * „Singura ofensă pe care n-o poți pedepsi, e discursul funebru.” (N. Iorga) Momentul Înmormîntării este, cu adevărat
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
propriu-zisă, la colaborarea eficientă cu viața) - „Drumul spre centru”, p. 64. Reflecțiunea lui L. Blaga este fidelă, de fapt, concepției lui despre „cunoaștere”, dezvoltată În „Trilogia cunoașterii”: „cunoașterea paradisiacă, prin care misterul este parțial relevat cu sprijinul rațiunii, al facultății intelective, și cunoașterea luciferică, prin care tainele realității Înconjurătoare sînt intensificate cu ajutorul imaginației poetice. Rațiunea umană nu poate, așadar, cunoaște totul, pentru că lumea În Întregul ei rămîne o uimitoare „corolă de minuni”, ce Închide semnificații neștiute sau neînțelese Încă. Intuiție, fler
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
abia apoi prin idei și raționamente. Recunoașterea acestui adevăr poate schimba multe lucruri În cele mai neașteptate domenii, spre exemplu În sociologie sau politologie. Desigur, nu vreau să se Înțeleagă de aici că trebuie să nesocotim sau să disprețuim funcțiile intelective. Rațiunea a fost pe bună dreptate considerată o facultate specific umană; ea constituie un aparat de cunoaștere secund, folosind un limbaj paralel cu cel al imaginilor, ce face posibile analize și sinteze inaccesibile altfel. Noțiunile și conceptele dublează imaginile și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]