270 matches
-
tradiția vie, orală, transmisă de la Hristos, absentă din textele canonice datorită caracterului lor inițiatic. Gnosticii se considerau urmași și păstrători ai acestei tradiții orale și postulau că revelația este stratificată, conținând mai multe niveluri de înțelegere, în acord cu puterea intelectivă a fiecărui om. Valentin, de exemplu, considera că oamenii se împart în hylici (materialiștii sortiți pierzaniei), psihici (oameni dominați de activitate sufletească și care se vor mântui prin fapte bune), respectiv pneumatici sau gnostici (singurii capabili să ajungă la adevărata
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
altor subiecți, independent de conștiința sa, fiecare având propria personalitate reflectantă de proprie realitate, dar realitatea continuă sa fie o construcție personală, o creație individuală. ul este dificil de susținut din diferite motive: 1-Dacă realitatea este o construcție senzorială și intelectivă, ar trebui să depindă de subiect în sensul că individul și-ar putea construi mental ce lume vrea, ce obiect, calitate, situație sau partener dorește la un moment dat, fapt evident imposibil, nefiind cunoscuți indivizi care își comandă mental ambientul
Solipsism () [Corola-website/Science/308690_a_310019]
-
de acțiunea utilizantă de soluție. Întrebările autentice apar numai în bio sistemul informațional om, dotat cu proprietatea conștienței, cu un limbaj natural și eventual limbaje specializate, metabolism generator de stări problematizante transformabile în întrebări, potențial interactiv cu ambientul și potențial intelectiv, formulant explicit de întrebări, furnizor de răspunsuri și satisfiant de nevoi. Se pot realiza schimburi de informații de tip întrebare-răspuns și în sistemele informaționale create de om, unde se pot simula stări interogante și stări furnizante de informații specifice, dar
Interogație () [Corola-website/Science/308514_a_309843]
-
formele de toate felurile pe care le distinge spontan în jurul sau îi sunt în totalitate comunicate prin canale specializate dar se înșală. Se știe din experiență că fiecare om își perfecționează capabilitatea de a discrimina obiecte pe măsură ce se maturizează și intelectiv și lingvistic, căpătând experiență în a individualiza prin nume-sensuri, frontierele și mișcările externe. Dacă suntem puși în fața unei unelte foarte complicate structural și functional, alcătuită din mii de componente cu forme străine, care se mișcă imprevizibil și aparent haotic, demonstrăm
Obiect (filozofie) () [Corola-website/Science/308388_a_309717]
-
conceptuală, religioasă sau afectiva, în raport cu un ansamblu de obiecte, situații sau persoane, trecute, prezente, sau viitoare. În sens rațional 'a crede' înseamnă a face o estimare de probabilitate sau plauzibilitate a realizării sau nerealizarii unui eveniment determinat. Credință conceptuală sau intelectiva, definește relația individului cu un obiect, o proprietate, un fenomen natural sau social care posedă o anume însemnătate pentru cel care crede sau nu în posibilitatea apariției lui și îl angajează în argumentarea, realizarea sau împiedecarea apariției și desfășurării evenimentului
Credință religioasă () [Corola-website/Science/308199_a_309528]
-
faptelor. De regulă, minciună se consideră o acțiune intenționala de declarare a unei stări modale necomfirmabile sau imediat (ori ușor) confirmabilă, pentru a produce confuzie, a oferi false speranțe, a determina o anume acțiune sau a crea o anume stare intelectiva, socială ori afectiva care servește într-un fel sau altul mincinosului. Deși minciunile premeditate sunt cele care sunt considerate a fi mult mai devastatoare și de neiertat, se pot totuși identifica și minciuni spontane, nepremeditate, posibil determinate de lipsă de
Minciună () [Corola-website/Science/308541_a_309870]
-
și dinamică, stabilitate și independență de subiect. Imaginea mentală este de regulă mult mai estompată, mai imprecisă, atât ca distribuție de nuanțe cromatice cât și ca precizie a conturului frontierelor obiectelor sau ca mișcare. Există oameni cu dotări perceptuale și intelectiv interpretante adecvate care au posibilitatea să construiască imagini mentale foarte vii și precise, anume pictorii. Unii pictori au o asemenea capacitate de rememorare video încât pot picta un portret sau peisaj, numai folosind imaginea mentală a acestora. Același lucru e
Imagine mentală () [Corola-website/Science/308096_a_309425]
-
această capacitate servindu-le pentru a construi scenarii literare, picturi, sculpturi, opere muzicale, sau pentru a face diferite evaluări asupra aspectelor realității. Astfel putem generaliza conceptul de imagine mentală, ca produsul activării unei zone din memoria noastră și pătrunderea subtil intelectivă și afectivă într-un fragment din trecutul nostru. Diferiți oameni au diferite performanțe în a construi imagini mentale, spre exemplu pictorii se spune că pot reconstitui ulterior, cu o acuitate, precizie și intensitate uimitoare, peisaje, chipuri sau forme naturale, trecându
Imagine mentală () [Corola-website/Science/308096_a_309425]
-
(din psūchê) este un termen cu origine greacă, care localizează sufletul uman sau mintea sa ca totalitate intelectivă și afectivă. ul definește personalitatea ca unitate comportamentală dotată cu percepție, intelectivitate și afectivitate. Caracteristica fundamentală a psihicului este conștiența, cel mai complex operant și cea greu de înțeles funcție. Conștiența este proprietatea subiectului de a se identifica modal pe
Psihic () [Corola-website/Science/309600_a_310929]
-
complex operant și cea greu de înțeles funcție. Conștiența este proprietatea subiectului de a se identifica modal pe sine ca entitate distinctă de ambient și a identifica toate identificările de sine. Prin conștiență omul se poate reprezenta și modela dinamic, intelectiv și afectiv, adică își poate construi descrieri lingvistice de stare. Conștiența asigură cuplajul permanent al omului cu realitatea, dar tot ea permite desprinderea subiectului de realitate și interacțiunea transformantă a realității. O trăsătură importantă a individualității conștiente este intenționalitatea, definită
Psihic () [Corola-website/Science/309600_a_310929]
-
în diferite feluri prin diferiți factori cooperanți sau agresanți, reali sau sociali. Științele psihologiei și psihiatriei se ocupă de procesele psihice, de mecanismele mentale obscure care pot personaliza, afectiviza și socializa, dar uneori și depersonaliza, sau rupe echilibrul unitar perceptual, intelectiv și afectiv, al personalității. Psihologia cercetează funcțiile psihice, încearcă să le explice proveniența, mecanismele generative, acțiunile specifice și consecințele. Psihiatria investighează diversitatea disfuncțiilor psihicului, analizează acele perturbări comportamentale de diferite feluri care degradează în diferite proporții și la diferite niveluri
Psihic () [Corola-website/Science/309600_a_310929]
-
sine. Psihicul pare a avea și puteri nefirești, greu de explicat în perspectiva științei actuale, numite proprietăți sau puteri paranormale. Există oameni care par a putea acționa asupra realității, asupra diferitelor forme și mișcări numai prin acțiune mentală, prin concentrare intelectivă, care pare a putea schimba pozițiile, mișcările sau însușirile obiectelor. Psihicul este fundamentul personalității, este încă marea necunoscută care ne creează ca indivizi distincți, ne pune în contact unii cu alții și realizează socializarea, dar prin stări informaționale încă neînțelese
Psihic () [Corola-website/Science/309600_a_310929]
-
independent de toate stările mentale pe care le parcurge subiectul. Primirea și interpretarea mesajului fenomenal ipotetic furnizat de realitatea obiectivă, generează realitatea subiectivă, adică lumea așa cum o vedem, auzim, etc, lumea alcătuită din imagini, sunete și alte aspecte senzorial și intelectiv modalizante. Se pot ridica obiecții de coerență la afirmația metafizicianului că lumea obiectivă rămâne incognoscibilă, chiar dacă ne trimite informații pe care noi le interpretăm ca lume fenomenală, lume reflectată modal în subiect, ca lume subiectivă, și este necesar să subliniem
Obiectivitate (filozofie) () [Corola-website/Science/309127_a_310456]
-
ul este un concept cu multe semnificații. Din perspectiva filozofică relativismul este acea atitudine intelectivă care declară că nicio percepție, nicio reprezentare, nicio descriere lingvistică de realitate, nicio interpretare de descriere, nicio măsurătoare, de stare, nicio modelare fenomenală, nicio evaluare de caracteristică structurală sau procesuală a realității, nu este unică și absolută, că există o
Relativism () [Corola-website/Science/309152_a_310481]
-
persoana umană extinde relativismul fizic, introducând sisteme referențiale individualizante, distinct primitoare și interpretante de mesaj, adică subiecți. Există atâtea perspective constructive, descriptive și evaluante de realitate câți indivizi sunt, acționează și atribuie valori. Fiecare individ este un sistem referențial activ, intelectiv și afectiv cu propriile coordonate ale implicării, realizării și valorizării faptelor. Pentru referențialii umani, pentru subiecți, nu există o unică caracterizare modală, o unică descriere sau unică interpretare de descriere la indiferent ce observație, acțiune sau situație, nu există o
Relativism () [Corola-website/Science/309152_a_310481]
-
de sisteme morale, curente artistice și de metode creative în artă. Fiecare ansamblu închegat și individualizant de acțiuni creative, de teorii asupra realității sau societății și moduri de viață distincte, definește o macrocultură, un ansamblu unitar de criterii observante, interactive, intelective, metafizice, etice și valorizante. Indivizii din interiorul fiecărei culturi au tendința să își considere propria cultură ca prioritară creativ, etic și valoric, ca superioară celorlalte, ca o cultură exemplară, capabilă să dea lecții și să încerce să schimbe alte culturi
Relativism () [Corola-website/Science/309152_a_310481]
-
fie o lipsă de dorință sau chiar de posibilitate de a acționa într-un anume fel, pentru a rezolva o situație dată. Dispoziția înțeleasă ca potențial implicant sau operant caracterizează atât starea afectivă momentană a subiectului cât și starea sa intelectivă, posibillitatea de a primi, analiza, evalua și răspunde corect la informațiile pe care le primește. Spre deosebire de sistemele informaționale create de om, care își desfășoară procesele algoritmice conform instrucțiunilor de procedură și intră în funcțiune la comenzile de declanșare a acțiunii
Dispoziție () [Corola-website/Science/309521_a_310850]
-
naturale, sau a părților corpului subiectului. 3-Idei relație, separând și particularizând condiționări poziționale, multi situante sau dinamice, între forme sau între mulțimi de predicate. 4-Idei proprietate particularizând o anume calitate a formei, relației sau mișcării, proprietatea fiind separabilă senzorial sau intelectiv și cumva utilizabilă de subiect. 5-Idei acțiune, definind o schimbare de stare, de formă, de mișcare, de relație sau mixtă, în realitatea observată și reprezentată. 6-Idei interacțiune implicând distingerea agenților care acționează cuplat și alocând fiecăruia particularitatea modală a implicării
Idee () [Corola-website/Science/306184_a_307513]
-
eficienței, devin stabile, si se manifestă prin comportamente sistematic repetate, exersate și perfecționate, generând strategii operante sau evaluante, prin care individul își rezolva din ce in ce mai bine nevoile de supraviețuire. le pot prelua și transmite între generații anumite caracteristici observaționale, gestual interactive, intelective, emotive, sau mixte, ele reflectând modul în care subiectul în evoluție a creat și dezvoltat anumite raporturi cu realitatea, cu sine și cu semenii. Memele evoluează în timp, sunt perfecționate sistematic prin efortul dinamic și cognitiv individual și colectiv, ele
Meme () [Corola-website/Science/308697_a_310026]
-
se transmit între generațiile succesive de indivizi, ele putând particulariza informațional și afectiv personalitățile, le pot dărui diferite tendințe implicante și diferite posibilități de a pune și rezolva probleme fundamentale. Spre exemplu religiozitatea se poate trata că tendința sufletească și intelectiva creată de meme specifice, religia cuprinzând un ansamblu complex de raportări ale individului la o realitate personalizată, tratată fie că o supra-individualitate atotputernica, sau ca o creație a unei supraconștiențe divine, atotcunoscătoare. Limbajul este și el privit ca efect al
Meme () [Corola-website/Science/308697_a_310026]
-
experiență veritabilă a ființei noastre, este tocmai apropierea ezitantă, bîjbîită și asimptotică, de miezul cel mai profund al creierului nostru? Această „sfântă a sfintelor” iradiantă și indicibilă din centrul minții noastre, unde se concentrează totalitatea arborescențelor neuronale, deci perceptive și intelective, unde se sublimează toate pragurile de senzitivitate existente și toate nivelurile de înțelegere precedente, unde se cuibărește, încă înfășurat în sine însuși, întregul potențial al gîndirii noastre totale - o gîndire dezlimitată, orbitoare, aptă să ne conecteze cu iuțimea fulgerului la
Scrisoare deschisă Domnului Gérard Pfister, Editions Arfuyen, Paris by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/4604_a_5929]
-
p. 5). Notele publicate, purtând numere în locul datei precise, reprezintă "un scurt popas în labirinticul traseu al existenței": popas de lectură, de reflecție pe marginea ei, de clarificare a unei etape, de punere în lumină a alteia. Flexibilitatea psihică și intelectivă, ca și efortul volițional transpar din cele peste 300 de pagini ale volumului și amintesc de un alt cărturar ambițios, pentru care, de altfel, Theodor Codreanu manifestă simpatie și dreaptă măsură, Titu Maiorescu. Din portretul criticului de la Huși lipsesc încrâncenarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
concluzii pozitive, favorabile cunoașterii, arătând că, de exemplu, chiar și În timpul somnului, cu toate că putem respinge toate senzațiile și reprezentările pe care le avem ca fiind false, ceva tot rămâne ca reprezentând o certitudine, iar această certitudine este una de natură intelectivă: știm că acele senzații sau reprezentări există Într-adevăr. Că ele pot fi eronate, este o altă chestiune, dar pentru a fi depistate și categorisite astfel ele trebuie să existe pentru intelect. În afară de asta, tocmai pentru că falsul sau adevărul sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
necondiționată, nelimitată, este conceptul perfect și cel mai simplu, fiind În același timp ideea cea mai Înaltă, pe care spiritul nostru și-o poate face despre esența divină, chiar dacă nu Într-o stare actuală, fiind ceva ce depășește puterea noastră intelectivă. Prin această demonstrare, care pleacă În principal de la stabilirea infinității ca nucleu al conceptului de Dumnezeu, Duns Scot Încerca să suplinească neajunsurile demonstrative ale argumentului anselmian, care lăsa să se creadă că existența lui Dumnezeu poate fi un adevăr nemijlocit
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
abstractiza), imaginația, orizontul general de cunoștințe, modul în care toate acestea capătă expresie verbală vocabular, construcție sintactică, ortografie, punctuație, nota personală prezentă în toate acestea; d) ținând seama că nu există un algoritm universal al compoziției, evaluarea presupune plasticitate afectiv intelectivă din partea învățătorului, pentru a surprinde coeficientul personal implicat în compozițiile cercetate; e) deși nu este posibilă o măsurare riguroasă a exercițiilor de compozitie, evaluarea lor impune multă atenție, efort de concentrare, obiectivitate și, nu în ultimul rând, experiență în critica
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]