244 matches
-
în același loc și pe durata unei singure zile. Acest curent se confundă practic cu clasicismul francez, și asta deoarece Franța a fost țara care a oferit climatul cel mai favorabil pentru dezvoltarea clasicismului european. Clasicismul este un curent eminamente intelectualist, deoarece tipul uman clasic se caracterizează prin predominarea generalului asupra particularului și prin supremația rațiunii asupra pasiunilor, fapt care conferă personajelor mult voluntarism. Teatrul a fost genul literar prin excelență cultivat de scriitorii francezi din secolul al XVII-lea: Pe
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_yasunari_kawabata_si_george_petrovai_1353829803.html [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]
-
Ghidirmic, care spune: „Doina Drăguț este o poetă cerebral, la care rigoarea se împletește, în chip admirabil, cu lirismul, într-o poezie, de cunoaștere, densă și substanțială, de o maximă concentrare a limbajului, pe care nu ezităm să o numim intelectualistă, în sensul cel mai bun al termenului“. Doina Drăguț fiind de formație științifică, precizia sensului, (de fapt interpretativ al mesajului din consistentele poeme), uneori, devine cerebral.Imaginea e de ficțiune lirică prin care circulă un sânge rece, încărcat de „globule
AL FLORIN ŢENE DOINA DRĂGUŢ – TIMPUL DINTRE VALURI DE LUMINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1415513145.html [Corola-blog/BlogPost/371590_a_372919]
-
această "simțire a minții" și "vedere" sau "înțelegere". Această înțelegere nu este una prin cugetare discursivă, ci o înțelegere care vine din contactul direct cu Dumnezeu, din sesizarea nemijlocită a prezenței "Altcuiva". Întrucât astăzi "înțelegerea" are o conotație mai degrabă intelectualistă, poate ar fi mai potrivită în contextul de față folosirea termenilor de "simțire, vedere a minții" sau "simțire, vedere duhovnicească", ce se asociază mai propriu sensului de prezență, apropiere nemijlocită (pentru "simțire") și contemplație, părtășie-dialog (pentru "vedere"). Odată dovedită existența
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
lipim o etichetă - simplificatoare ca orice etichetă - s-ar putea spune că Saul Bellow - cel licențiat în sociologie și antropologie, profesor la diverse universități americane, printre care, cea din urmă și cea mai durabilă, Universitatea din Chicago - este un scriitor intelectualist. Datorită grandioasei erudiții în care-și prezintă romanele, cu o acută luciditate cu care sesizează și anatomizează faptele de viață, introduce în roman eseul, de-sine-stătător (vezi eseul despre plictis din Humboldt), intelectualizează și cerebralizează experiența imediată, tema de bază, recurentă
Saul Bellow: Darul lui Humboldt, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/saul-bellow-darul-lui-humboldt-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339539_a_340868]
-
în literatura suedeză. După o călătorie la Paris (1913), unde studiază expresionismul și cubismul prin prisma picturii franceze, Lagerkvist vrea să treacă la o totală reînnoire. Cubismul i-a sugerat o artă pură, în tensiune totală și o compoziție calculat intelectualistă. Artistul trebuie să tindă către o simplitate monumentală și să frământe în mâini marile probleme vitale ale omenirii. Lagerkvist, prin scriieri programatice și prin experimente literare, încearcă să regenereze lirica, proza și dramaturgia. În opera lui Lagerkvist, revin mereu niște
Pär Lagerkvist () [Corola-website/Science/297873_a_299202]
-
contextul grupurilor de „trezire a conștiinței”. Femeile au experiențe de gen care le conferă o „privatitate colectivă”, cum ar fi cele ale gravidității și nașterii (Alcoff și Dalmya, 1995). Empatia este revalorizată în contextul criticilor exceselor raționalismului și ale mitului intelectualist al cunoașterii. Eticile „feminine” (ale grijii, relațiilor, eticile materne) valorifică potențialul empatiei în fundamentarea moralei. În alte contexte, empatia este extinsă dincolo de comunitatea umană, anume spre comunitatea biotică, drept bază pentru eco-etici. Oamenii au experiențe comune cu alte vietăți: setea
Etici feministe () [Corola-website/Science/325278_a_326607]
-
archétypales". întregul paragraf, magistral în formularea ideilor, nu este decît interpretarea unei mari inteligențe, exercitată în direcția "nevăzutului" din om și din marele Cosmos. Mircea Eliade n-ar fi de acord dacă aș spune că măestria sa e de natură intelectualistă și mi-ar răspunde că în această afirmație, în loc de a-l defini pe dînsul, l-aș trage spre mine, autodefinindu-mă încă o dată, ca atunci, în 1928, cînd i-am interpretat Itinerariul spiritual, nu de mult publicat în foiletonul ziarului
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
Eliade, înseamnă, la polul pozitiv al inteligenței sale electrice, a resimți o foarte mare admirație, iar la cel negativ, a fi uluit de ceea ce consideră cu totul repulsiv și reprobabil. Poate că nu e de prisos să revin asupra calificării intelectualiste a cercetărilor lui Mircea Eliade. La sfârșitul paginii ce o consacră, la 24 septembrie 1963, studiului lui C. Brăiloiu despre Miorița, găsim însă această reflecție edificatoare: "Mioritza est surtout importante par ce qu'y ont vu les intellectuels roumains depuis
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
C. Brăiloiu despre Miorița, găsim însă această reflecție edificatoare: "Mioritza est surtout importante par ce qu'y ont vu les intellectuels roumains depuis un sičcle." 10) A pune impresiile intelectualității noastre mai presus de semnificațiile unei capodopere trădează structura intim intelectualistă a savantului. Scriu rînduile ce urmează cu un sentiment de jenă a celui ce-și dă seama că într-o operă prin excelență "deschisă", cum este Miorița, totuși e foarte greu să spui ceva nou, referitor la geneza sau la
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
contextul grupurilor de „trezire a conștiinței”. Femeile au experiențe de gen care le conferă o „privatitate colectivă”, cum ar fi cele ale gravidității și nașterii (Alcoff și Dalmya, 1995). Empatia este revalorizata în contextul criticilor exceselor raționalismului și ale mitului intelectualist al cunoașterii. Eticile „feminine” (ale grijii, relațiilor, eticile materne) valorifica potențialul empatiei în fundamentarea moralei. În alte contexte, empatia este extinsă dincolo de comunitatea umană, anume spre comunitatea biotica, drept bază pentru eco-etici. Oamenii au experiențe comune cu alte vietăți: setea
Empatie () [Corola-website/Science/322168_a_323497]
-
mai ales Rousseau, care, după propriile-i cuvinte, îl aduc pe "drumul drept" și îi provoacă o "revoluție în reflecție". Kant crezuse până atunci că sursele cunoașterii nu se află în experiență ci în spirit, în rațiune. Aceasta era teoria intelectualistă sau dogmatismul. Pentru Hume, dimpotrivă, toate cunoștințele noastre sunt ivite din experiență. Originalitatea filozofiei kantiene, sprijinită pe progresul fizicii de la Galilei la Newton, va consta în încercarea unei sinteze a amândurora, ideea că experiența și judecata permit deopotrivă cunoașterea. Așa cum
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
banalitatea ecranizării, considerând că valoarea filmului este mult scăzută de neînțelegerea spiritului cărții. Printre aceștia este și criticul Florian Potra care a făcut filmului o recenzie acidă: "„Vrând nevrând, regizorul face să se coaguleze un climat de banalitate cu pretenții intelectualiste, pe o structură povestitoare de Love story, sesizabilă și în roman, dar simțitor fortificată în film. Produsul finit, filmul văzut în întregime dă până la urmă senzația unui hibrid, senzația unui amestec ambițios de literatură și film, în care motivele și
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
original de calibru, un creator de viziuni, dar are abilitatea discursivizării atractive a unor conjugări plauzibile de idei și, uneori, pe aceea de a avansa ipoteze și concluzii îndrăznețe, spectaculoase, greu „demonstrabile”, deseori inflaționiste. Ca ideolog al unui autohtonism modern, „intelectualist” cu „față mondială”, ca polemist viguros și susținător al protocronismului în epoca ceaușistă, își va păstra un loc de cert relief în istoria ideologiilor culturale românești. La sfârșitul anilor ’70 și în anii ’80, A. s-a impus atenției printr-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
numește perfecțiune formală. Sunt posibile, în aceste condiții, studiul evoluției și expertiza stilistică, domenii în care C. este neîntrecut. El și-a conturat de la început o metodă cu care apoi a întâmpinat producția literară a momentului. Metoda derivă din poziția intelectualistă a criticului. O atitudine, mai întâi, obiectivă în analiză, ceea ce presupune frânarea și, de este posibil, eliminarea subiectivității. O altă idee privește limitele actului critic: analiza nu epuizează niciodată frumosul. Acest relativism asigură, de altfel, viabilitatea unei discipline care, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
căutarea unor arhipelaguri spirituale noi, fiind atras de culorile stinse, de lumina difuză din ochii peștilor, de zăpezile imaculate. El pendulează între „sloboda interpretare” a realității și încifrarea versului, fără a obtura complet canalele comunicării. Accesibilitatea poeziei sale, altfel constant intelectualistă, poate fi explicată prin reperele esențiale ale lirismului, prin multitudinea sentimentelor pe care le etalează, când cu discreție și rafinament, când cu deznădejde și sarcasm. În versurile din Insula verde, autorul pătrunde, ezitant ca un puritan, pe cărările înșelătoare ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287507_a_288836]
-
morale pe care tinerimea de astăzi o poartă în sînul său ca pe un vierme. Elementele acestei crize sînt cunoscute. Ea constă în acea evidentă slăbiciune organică, pe care o imprimă tinerimii noastre culte o prea exclusivă și exotică deprindere intelectualistă; în acea insuficientă pregătire sau prea timpurie lasitudine, pe care această tinerime le manifestă în fața Vieții". Sau: "După secoli de orgie intelectualistă, spiritul omenesc pierdu farmecul, nevinovăția și toate darurile Instinctului cel drept și sigur; și, cu capul greoi, el
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
în acea evidentă slăbiciune organică, pe care o imprimă tinerimii noastre culte o prea exclusivă și exotică deprindere intelectualistă; în acea insuficientă pregătire sau prea timpurie lasitudine, pe care această tinerime le manifestă în fața Vieții". Sau: "După secoli de orgie intelectualistă, spiritul omenesc pierdu farmecul, nevinovăția și toate darurile Instinctului cel drept și sigur; și, cu capul greoi, el se împleticește încă pe ultimele cărări ale unui Labirint, ce singur și-a creat". C. Beldie a fost și un traducător, în
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
derivă continuă spre superficial, spre abisul negru al unui obscurantism ilogic? La toate aceste întrebări (la care nu cred că voi avea vreodată un răspuns) se adaugă decepția pe care o resimt față de Ortodoxia plasată la polul opus: Ortodoxia artificială, intelectualistă, de "coloviu" pe care o practică o parte a elitei și diasporei românești și care se găsește și ea la sute de ani lumină de ceea ce ne imaginăm noi că ar fi ortodoxia... Pasaj adăugat ulterior, iarna 2008: lectura cărții
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de a restaura capitalismul cu ajutorul forței armate”, Ungaria urmând a fi transformată „întro colonie americană dată în arendă lui Tito și condusă de spionii acestuia - alde Rajk, Rob, Palffy”. Peste hotare era răspândit zvonul că disidenta reprezenta linia națională și intelectualista împotriva aripii proletare a Partidului Comunist, liderul fiind prezentat că un „luptător național”. Principala concluzie ce ar trebui trasă după procesul de la Budapesta ar fi cea legată de necesitatea sporirii „vigilentei revoluționare”. Inițial se credea că acțiunile comuniștilor iugoslavi nu
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Ibidem, p. 14. realism social: „Toată grija noastră trebuie să se îndrepte asupra activității pastorale a preoților noștri, activitate care să se desfășoare după metodele cele mai potrivite și mai apropiate de înțelegerea poporului. Cursurile nu vor avea un caracter intelectualist decât în măsura în care preoții vor avea nevoie în activitatea lor pastorală. Aceste cursuri vor trebui transformate în consfătuiri între preoții profesori și cursiștii care vin cu o experiență pastorală și cu o cunoaștere a realităților religioase și sociale din lumea satelor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
constatarea că există elevi care Învață mai repede și elevi care Învață mai lent, consideră că o cale prin care cei “lenți”pot Învăța tot atât de bine ca cei rapizi, este timpul de Învățare ce se acordă fiecărei categorii. Reprezentanții teoriei intelectualiste a Învățării, J.Bruner, P.I.Golperin, promovează o concepție asemănătoare, care apreciază că orice elev poate asimilă un conținut dacă sunt folosite căi adecvate de activitate. Majoritatea elevilor pot ajunge la performanțe apropiate dacă se creează condiții favorabile de Învățare
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
manifestării scria: „Dacă dorim cu adevărat să ne cunoaștem mai bine ca neam, vom găsi argumente suficiente în cultura noastră populară. Acest „credo” ar trebui să ne însoțească mai pregnant în acest început de mileniu când anumite atitudini politice ori intelectualiste încearcă să veștejească ideile existenței naționale și specificul său cu totul deosebit în peisajul cultural și spiritual al Europei.” Toate cele 15 ediții au fost vernisate de criticul de artă prof. univ. dr. Gheorghe Arion. care preciza în prefața albumului
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
teoria simptomatologică - definește deficiența mintală prin raportare doar la anumite procese și fenomene psihice: gândire, inteligență, afectivitate, voință etc.; în cadrul acestei teorii au existat mai multe curente: Ed. Seguin caracteriza deficientul mintal ca fiind un subiect lipsit de voință, curentul intelectualist accentua insuficiența mintală, nivelul mintal redus în definirea deficienței mintale, iar K. Lewin și L.S. Vîgotski formulează teoria dinamică a debilității mintale, integrând deficiența mintală în sistemul complex al proceselor și fenomenelor psihice, cu toate consecințele asupra dezvoltării și evoluției
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
uman. „Ideea social-humanistă” pe care o urmărește Seminarul este nouă („prin lecțiile de toate zilele și orele, influența sentimentului”) și deosebește activitatea acestei instituții de alte experiențe de acest tip1. Preocuparea pentru „dezvoltarea voinței” propune o delimitare de sistemul herbartian, intelectualist și reductivist, practicat de Rein la Jena, model care influențase formal organizarea Seminarului. Un alt principiu urmărit cu perseverență la Seminar era acela al dezvoltării simțului practic, legarea cunoștințelor teoretice de realitățile vieții: „apropierea între școală și casă, între știință
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
o invocă toți cei care au lucrat și s-au format la Seminarul Pedagogic, a izvorât, se pare, din polemica cu „herbartienii” și „metoda treptelor formale” ale lecției. Aceste „trepte formale”, scria Găvănescul, „considerau că pot închide, în îngustul cerc intelectualist, orizontul larg al educației omenești, atât de complexe”. Și diagnosticul său: „Noi considerăm azi pedagogia herbartiană ca un sistem lipsit de bază științifică... de mult așezat în ruină”. Alternativa la acest sistem osificat e deschiderea cultural-umanistă, sensibilizarea elevilor pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]