215 matches
-
Antrenând participarea aproape integrală a psihicului, fenomenul frustrării influențează, la rândul său, în mod dinamic, cea mai mare parte a personalității omului: gândirea se angajează pe o linie strategică, algoritmică și euristică specifică; afectivitatea parcurge un proces de nuanțare și intelectualizare; personalitatea ajunge să traducă și să rezolve, în mod obiectiv, contradicțiile ivite, ridicându-se astfel la instanța superioară a decentrării, a capacității de a se substitui altuia, de a se transpune și a înțelege în mod adecvat trăirile și motivațiile
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
Filosoful, chiar în cazul lui Kant, este un creator. El își are personajele, simbolurile și acțiunea sa secretă. El își are deznodămintele sale. Dimpotrivă, întâietatea căpătată de roman față de poezie și de eseu reprezintă, în ciuda aparențelor, doar o mai mare intelectualizare a artei. Să fim bine înțeleși: e vorba în primul rând de romanele cele mai de seamă. "Fecunditatea și măreția unui gen se măsoară adesea în raport cu eșecurile sale. Numărul covârșitor de romane proaste nu trebuie să ne facă să uităm
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Lovinescu (Cine era?, comedie într-un act), Emil Isac, Radu D. Rosetti, Mihail Săulescu (Săptămâna luminată). Sub semnătura lui E. Lovinescu se publică, de asemenea, un articol comemorativ despre St.O. Iosif, precum și pagini reprezentative pentru concepția sa estetică: Latinitate, Intelectualizarea literaturii și Înnoiri, o pledoarie pentru „rodirea, fertilizarea propriei noastre individualități prin înrâuriri culturale ce pornesc din îndelungata dezvoltare și înflorire a unor individualități apropiate, peste care s-au așternut vremuri de civilizație”, Răscoala robilor, în care îi acuză pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
popor”, opusă celei menite să piară odată cu clipa. În acest sens, vreme de aprope un deceniu, T. lansează numeroase atacuri contra „moderniștilor”, contra celor de la „Vieața nouă”, contra lui Duiliu Zamfirescu, a lui E. Lovinescu (mai ales când acesta reclamă „intelectualizarea” producției literare românești), a lui Al. Macedonski (Se mișcă fosila!), împotriva „minulescianismului” ori a susținătorilor legitimității, la noi, a curentului simbolist etc. Sunt atacuri cărora li s-a reproșat, chiar în epocă, caracterul „rudimentar”, forța lor, asigurată de vehemență, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
Epoca actuală cunoaște o puternică și multiplică implicare a aspectelor general-culturale În viața socială corelată direct „economiei”. Se vorbește de „dematerializarea” sau „subiectivizarea” produselor prin prevalarea tot mai mare a aspectelor de „soft” (programe de calculator) asupra celor de „hard”, „intelectualizarea” tehnologiilor (tehnologiile informatico-cognitive), trecerea spre modelele „postmoderne” ce pun pe prim-plan „valorile spirituale”, față de cele „materiale” (mai corect, a cerințelor spirituale de viață față de cele materiale), „spiritualizarea economiilor” etc. „Ceea ce s-a petrecut În viața modernă nu este doar
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
un registru realist (când "fatalitatea" acționează ca o forță exterioară), fie într-unul romantic (când sufletul expansiv al omului devine, prin același gen de "fatalitate", peisaj), rien que nuances. De asemeni, trecerea de la un presupus subiectivism romantic la obiectivitate și intelectualizare nu probează "deromanticizarea și citadinizarea" literaturii lui Lovinescu (Comedia dragostei e la fel de "citadin" și de puțin "romantic" ca și Lulù), după cum spiritualizarea durerii 187 nu explică motivul pentru care "fatalitatea" devine o funcție a discursului. Abia Ligia Tudurachi 188, într-
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
185 Ioan Holban, op. cit., p. 65. 186 Idem, p. 68: "[...] înainte de a-l iubi pe Andrei, Lulù se îndrăgostește de imaginea acestuia reflectată în ochii celorlalți". 187 Ioan Holban vorbește de "deromanticizare" și "citadinizare", gândindu-se probabil la procesul de intelectualizare a sentimentelor. De aceea, poate, "durerea devine subiect al literaturii, în timp ce plăcerea nu poate fi decât unul din obiectele sale; personajul masculin constituie subiectul prozei lovinesciene tocmai pentru că suferă" (op. cit., p. 64). Criticul ieșean e îndreptățit, de asemeni, să constate
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Passage to India (1924), combină aceste teme, oferind un studiu atent al distanțelor sociale ce despart englezii asupritori de nativii indieni, dovedind astfel imposibilitatea continuării conducerii britanice. În mod similar, D. H. Lawrence dorea să se îndepărteze de complexitate, supra intelectualizare și materialismul rece al vieții moderne, fapt exprimat în numeroasele sale romane și nuvele, printre care dintre cele mai cunoscute sunt The Plumed Serpent (1926), Women in Love (1921) și Lady Chatterley's Lover (1928). Simbolismul evident al subiectelor lui
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
în linii parnasiene pe un fond general de tristețe romantică. În formula personalității sale intră deopotrivă emoție și metodă. Adversar al inspirației necontrolate, definește poezia deliberată a artistului în procesul de creație. Fără a fi un impasibil, poetul contribuie la intelectualizarea emoției estetice în situări teoretice apropiate de ale lui Baudelaire sau Mallarme. Deși de la argument la act, de la doctrină la poezie distanța a fost mare, se cuvine a le aminti ca o ilustrare în plus a preocupărilor Parnasului pentru modernizarea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mai este dispusă la sacrificium intellectus și devine refractară oricărei credințe. Iar plata pentru cuceririle sale va fi incapacitatea de a fonda în mod rațional valori ultime și alegeri ale vieții. Este destinul epocii noastre scria Weber cu raționalizarea și intelectualizarea care-i sunt proprii, și mai ales cu a sa dezvrăjire a lumii, că tocmai valorile ultime și sublime s-au retras din sfera publică pentru a se refugia în împărăția extramundană a vieții mistice sau a fraternității de raporturi
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
spunea că "procesul civilizațional și mișcarea culturii sînt intrinsec diferite; ele au forme divergente și legi diferite de dezvoltare și ne apar, în cursul istoriei, ca fenomenologii mutual exclusive". Procesul civilizațional (lumea cunoașterii practice) este un proces de raționalizare și intelectualizare, cu trei componente: iluminarea intelectuală interioară (raționalizarea eului), corpurile cunoașterii intelectuale (științele) și aparatul extern intelectualizat (uneltele, echipamentele). Elementele civilizației nu sînt disparate, ci integrate într-un cosmos de cunoștințe, care sînt acceptate social doar atunci cînd cultura se actualizează
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
astfel. f) Răspunzând cererilor clasei, facilitatorul trebuie să accepte atât forma intelectuală, cât și atitudinile afective, încercând să acorde fiecărui aspect gradul aproximativ de importanță, corespunzător fiecărui individ sau grupului. Atât timp cât el poate fi deschis acestor acțiuni, acceptă raționalizări și intelectualizări, precum și sentimente personale, reale și puternice. g) Pe măsură ce se stabilește climatul acceptat de clasă, facilitatorul trebuie să fie capabil în aceeași măsură să învețe participativ, ca membru al grupului, exprimându-și părerile proprii. h) Facilitatorul trebuie să ia inițiativa de
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
muncă; înlocuirea raționamentului individual prin algoritmi sau reguli de luare a deciziilor; sporirea solicitării funcțiilor intelectuale superioare (raționament, deducție, analiză, capacitate de anticipare, capacitate de a lua decizii); sporirea considerabilă a volumului de informații relevante emise, recepționate, prelucrate și evaluate; intelectualizarea muncii, creșterea cantității și calității cunoștințelor profesionale; accentuarea tendinței de formare a echipelor de muncă, cu un grad mărit de autonomie, a căror funcție este de a realiza un ansamblu de sarcini interdependente, care, luate împreună, formează un întreg care
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
sub formă de neliniști, insomnii, somnambulism, sau se vede obligat să caute repere în fantezie. "Unitatea compromisă a eu-lui sau, care a fost ruptă, se realizează în planul fantasticului și dă naștere creației artistice sau, în planul cunoașterii, generând o intelectualizare foarte bogată. În orice caz, asistăm la o încercare de a controla o situatie traumatica."113 Ernesto este un copil dependent de mama sa. Venirea pe lume, când nimeni nu se mai aștepta, a ultimului copil al familiei, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
este subliniată și nuanțată cu virtuozitate de Nathan MacDonald în excelenta lucrare Deuteronomy and the Meaning of ‘Monotheism’: „Deși constituie un element central pentru portretul deuteronomic al unicității lui YHWH, iubirea, devotament necondiționat față de YHWH, nu își găsește loc în intelectualizarea modernă a «monoteismului». «Monoteismul» este un adevăr care se cere pătruns, nu o relație în care să fii angajat.“ Cu alte cuvinte, „idolatria“ s-ar cuveni să indice devierile din cadrul „monoteismelor“, aplicarea descriptivă cu privire la alte tradiții fiind oarbă și neîntemeiată
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
contribuția aparte a lucrării lui Nathan MacDonald Deuteronomy and the Meaning of „Monotheism“, care își propune să reconsidere și să revigoreze, din această perspectivă, semnificațiile monoteismului biblic. Dimensiunea monoteistă este instituită în virtutea unei relații unice (și imprevizibile) de „iubire devotată“. „[...] intelectualizarea implicită în utilizarea «monoteismului» nu se regăsește în Deuteronom. «Monoteismul» modern reprezintă o chemare pentru a recunoaște un deziderat obiectiv din punct de vedere metafizic. [...] în Deuteronom însă, recunoașterea unicității lui YHWH este o chemare spre a-L iubi pe
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
are un "sens predominant estetic", având trăsături particulare: "cultul formei", "rafinamentul limbajului și al construcției textului", "fundalul urban", "interiorizarea personajului în roman", "credința că percepția este plurală, viața, multiplă, realitatea, insubstanțială" (Sorin Alexandrescu). E. Lovinescu aprecia că "înnoirea limbajului" și "intelectualizarea emoției" sunt particularități ale poeziei moderne. În Istoria literaturii române contemporane, criticul afirmă: "am definit mișcarea modernistă, ca o mișcare literară ieșită din contactul viu cu literatura occidentală și îndeosebi cu literatura franceză". Inițial, revista Sburătorul se anunța ca o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
integrarea literaturii într-o formulă estetică viabilă depășirea "spiritului provincial", mutațiile esențiale în plan tematic și estetic, trecerea de la o literatură cu o tematică rurală, la o literatură de inspirație citadină, cultivarea prozei obiective, evoluția poeziei de la epic la liric, intelectualizarea creației literare, dezvoltarea romanului autentic, aplicarea criteriului estetic în judecarea operelor de artă, integrarea tradițiilor și a specificului național într-o formulă estetică europeană. Criticul de la Sburătorul a promovat o serie de scriitori, în creația cărora modernismul nu este un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sincronizării literaturii române cu cea europeană; tolerează modernismul de avangardă și experimentul, dar preferințele sale se îndreaptă spre un modernism moderat; luptă împotriva amestecului valorilor și a confuziei etnic-estetic; încurajează poezia nouă (simbolismul, expresionismul), expresie a unei noi sensibilități; apreciază intelectualizarea lirismului, rafinarea sensibilității și a expresiei, integrarea inconștientului în artă, poezia de notație și atmosferă; în proză a susținut trecerea de la subiectiv la obiectiv, de la rural la urban; a apreciat proza obiectivă (L. Rebreanu) și a contestat narațiunile lirice; preferă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
zărăndean mai extins decât cel podgorean are vigoare, consistență și cauzalitate narativă. Cercetătorii consideră că reușita își găsește motivație "în amprenta pe care vârsta copilăriei și adolescenței o exercită asupra afectivității și capacității intuitive a adultului ispitit mai apoi spre intelectualizarea problematicii exterioare"181. Spațiul în creația lui Ioan Slavici nu cunoaște nici poezia explicită (în sine, de la Sadoveanu), nici magia cosmică (de la Eminescu), nici habitatul nostalgic (de la Creangă). El are o singură funcție, aceea de a fi reazem pentru construcția
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
faptul nu e incriminant, chiar dacă, detectat la alți scriitori, îl mână pe criticul de azi la ample tirade demascatoare. Depășindu-și (și uitându-și) începuturile, poetul își caută identitatea într-o lirică puternic cerebralizată, fără a ajunge la o superioară intelectualizare a emoției. Deși în multe versuri vorbește despre poezie, poet, cuvânt, o „artă poetică” e greu de reconstituit din expozeurile lirice reduse deseori la ipostaza decorativității. Poetul e „atent la ultima scânteie a pasiunii pe-o perdea neagră” și țintește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
descripții marine, dinamizate de jocul savant al luminii și culorii. Din nefericire, metaforismul baroc, limbajul crud (ce i-a șocat pe contemporani), digresiunea filosofică au trecut Thalassa (pe care autorul a dorit-o operă de complexă sinestezie) în uitare. Dar intelectualizarea emoției, lucrătura artistă și analiza de senzații vor face o lungă și rafinată carieră la D. Anghel, Mateiu I. Caragiale, Tudor Arghezi. În teatrul lui M. doar interesul pentru mutațiile imaginii interioare a persoanei umane, răsfrântă în ceilalți, adevărat motiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
Mihail Sorbul, Bujoreștii de Caton Theodorian ș.a.). În aceeași rubrică apar cu titlu excepțional și note sau replici polemice, fie imprecându-i pe literații filogermani, fie demontând șicanele publicațiilor care, așa cum proceda revista „Însemnări ieșene”, „puneau în contradicție” exigența lovinesciană de „intelectualizare” a literaturii și estetismul antitezist, cu militantismul programatic al L. pentru t., care însă „nu e o revistă, ci un «magazin» literar. Teoriile mele literare n-au deci ce căuta în paginile ei.[...] Să nu ni se ceară ceea ce nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
și entuziaste articole despre scrierile lui D. Anghel, Mihai Codreanu, Gala Galaction, Panait Cerna și, în special, despre profesorul său Ovid Densusianu. Promovând spiritul modernist, el crede că „poezia nouă”, simbolistă, aduce un plus de cunoaștere, printr-o mai profundă intelectualizare (lirica e „tăiată în cristalele fine ale gândirei”) și o maximă energizare a creativității, aptă să facă din vers „o apoteoză a vieții” (Reflexii în fața poeziei nouă, „Vieața nouă”, 1922). Din 1913 își începuse și cariera ostășească, urmând cursurile Școlii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
pagini memorialistice de Titu Popescu. Se alătură câteva tălmăciri din creația poetei americane Judith Viorst (în românește de D. Ciocoi-Pop), dar și versiuni în engleză din Mihai Eminescu. În deschiderea numărului următor Ion Dur semnează articolul Rezistența la cultură sau Intelectualizarea kitschului, în care stabilește o diferență între „rezistența prin cultură”, manifestată înainte de 1989, și „rezistența la cultură”, instaurată în prezent. Prin ștergerea sau mai degrabă prin „ambiguizarea” graniței dintre cultură și divertisment, societatea se complace într-un „trăirism” sui-generis, atâta timp cât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]