500 matches
-
de monitorizare simplificată detectează cazurile de neconformitate cu un subset al cerințelor prevăzute în standardele și specificațiile tehnice menționate la art. 5 din OUG nr. 112/2018. (2) Metoda de monitorizare simplificată cuprinde teste pentru fiecare dintre cerințele de perceptibilitate, operabilitate, inteligibilitate și robustețe menționate la art. 3 din OUG nr. 112/2018. Cu ajutorul testelor se inspectează site-urile web pentru a detecta neconformități. (3) Metoda de monitorizare simplificată urmărește să acopere, în mod rezonabil, cu ajutorul testelor automate, următoarele nevoi de
NORME din 6 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263193]
-
fi trebuit să conducă la cel puțin 4 senatori care să facă parte din comisie. ... 9. O altă critică de neconstituționalitate vizează încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, cu referire la exigențele de calitate, claritate, precizie, fluență și inteligibilitate necesar a fi îndeplinite conform Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Autorul sesizării observă că, referitor la constituirea comisiilor permanente comune la nivelul Parlamentului, sunt incidente dispozițiile art. 4 și 7 din Regulament, care
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
de a fi știut, atunci, să se bucure de el. Nu o să comentez, mai mult, o bucată critică intrată de bună vreme în cărțile de școală și devenită, cumva, nefrecventabilă, complicată. Nu aș putea să-i redau, probabil, acuratețea și inteligibilitatea cu care a fost scrisă. Anii care au trecut peste ea, și obișnuința, poate, a unor luări de poziție mai scurte și mai france, fără documentatele nuanțe ale lui Maiorescu, vor fi obosit-o, în urechile contemporanilor. Să recitim, însă
O viziune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4969_a_6294]
-
Iubirea poetului, față de aproapele său, față de spațiul în care trăiește și de universal limbii în care s-a născut, al pasiunii în sensul teologal,toate izvorăsc din expresia culturală; universalitatea iubirii unui eu exponențial crește datorită trăirilor poetului, catalizate de inteligibilitatea exemplelor culturale. Parodiile după Blaga, Radu Stancu și alți poeți, ne descoperă în Gavril Moisa un bun mânuitor al științei versificației, care nu afirmă un versificator, dar confirmă echilibrul și maturitatea unui poet. Al Florin ȚENE Cluj-Napoca 12 ianuarie 2016
CRONICĂ DE CARTE – GAVRIL MOISA: “ARHIPELAGUL IUBIRII” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383187_a_384516]
-
care nu le pot susține cu argumente pe măsură, plauzibile, greu atacabile, acestea fiind cum se observă (de la o poștă) copilărești, improvizate sau probate de o experiență de suprafață, șubredă, nerelevantă. Lipsa exercițiului intelectual, retoric, de un anumit nivel de inteligibilitate, într-un cadru organizat și nu doar autodidact cum am făcut eu, poate fi și el motivul renunțării mele. Să „atacăm” mai bine probleme mici și simple(de-astea de-ale noastre, vorba cântecului!), ce mai este pe colo pe
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366805_a_368134]
-
unui Dumnezeu, fie el creștin, iudaic sau islamic. Din punct de vedere istoric, tradiția intelectuală creștină și-a exprimat credința (cu rare excepții) că universul, aflat sub conducerea unei ființe supreme, este inteligibil. Totuși, începând cu Renașterea, această încredere în inteligibilitatea lumii a fost erodată în cultura europeană. Postmodernismul, prin negarea oricărui adevăr absolut sau oricărei structuri ultime inteligibile a realității, continuă această erodare. Despre postmodernism și valori Deoarece postmodernismul neagă existența adevărului obiectiv, prima preocupare „științifică” a teoreticienilor postmodernismului a
DESPRE SFÂNTA SCRIPTURĂ ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355573_a_356902]
-
ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu filosofemul mesajului și cu cel al comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate (Vlăduțescu, 2006). Faptul fundamental al lumii moderne este faptul pluralității inteligibilității, derivată indirectă a identității în diferențe. Comunicarea reprezintă locul identității ca diferență și al diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca punct de echilibru-tensiune între unicitate și pluralitate. Semnificanța pe care o înmagazinăm în mesaj și comunicare are
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Faptul fundamental al lumii moderne este faptul pluralității inteligibilității, derivată indirectă a identității în diferențe. Comunicarea reprezintă locul identității ca diferență și al diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca punct de echilibru-tensiune între unicitate și pluralitate. Semnificanța pe care o înmagazinăm în mesaj și comunicare are
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Faptul fundamental al lumii moderne este faptul pluralității inteligibilității, derivată indirectă a identității în diferențe. Comunicarea reprezintă locul identității ca diferență și al diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca punct de echilibru-tensiune între unicitate și pluralitate. Semnificanța pe care o înmagazinăm în mesaj și comunicare are
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
ce trec ușor în poezie. Eul poetic are o propensiune de neeradicat către vis. Marele său vis este „o carte sau mai multe nepieritoare”. Calitatea principală a spiritului este a realiza înțelegerea, lămurirea, dumirirea. El face ca ființa să dovedească inteligibilitate, să „înțeleagă că totul în jur are un sens”, cu timpul să se dumirească (p. 13), „să se lămurească”. Sunt calități secundare imaginația, visul, închipuirea și rătăcirea: „imaginându-mă vizitiu”, „vise și închipuri”, „mi s-a întâmplat de multe ori
GABRIEL CHIFU: Sensul vieţii şi spectrul morţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339569_a_340898]
-
Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Faptul fundamental al lumii moderne este faptul pluralității inteligibilității, derivată indirectă a identității în diferențe. Comunicarea reprezintă locul identității ca diferență și al diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca punct de echilibru-tensiune între unicitate și pluralitate. Semnificanța pe care o înmagazinăm în mesaj și comunicare are
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
proprietății și al individului. Ideile de patrie și patriotism s-au născut tot în Antichitatea greacă. Punctând câteva idei ale unor gânditori greci, amintesc de filosoful grec Empedocle (490 - 430 î. H.) care a considerat principiul primordial al lumii fiind inteligibilitatea ei; el vorbea despre principiile care pun în mișcare elementele vieții: Philia (iubirea) și Neikos (ura). Socrate (469 - 399 î. H.) spunea că „Nimeni nu face rău de bună voie, cu intenție, ci numai fiindcă nu se cunoaște pe sine
CE ALEGEM PENTRU VIAŢA NOASTRĂ? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344307_a_345636]
-
în scopul unei evaluări a adecvării, firmele trebuie să cunoască și să ia în considerare cele mai frecvente motive pentru care investitorii ar putea să nu răspundă corect la chestionare. În special: – trebuie să se acorde atenție clarității, exhaustivității și inteligibilității chestionarului, evitând limbajul înșelător, confuz, imprecis și excesiv de tehnic; ... – formatul trebuie elaborat cu atenție și trebuie să evite orientarea opțiunilor investitorilor (font, spațiere ...); ... – prezentarea întrebărilor în baterii (colectarea informațiilor privind o serie de elemente printr-o singură întrebare, în
REGULAMENT nr. 12 din 20 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275971]
-
scopul unei evaluări a caracterului corespunzător, firmele trebuie să cunoască și să ia în considerare cele mai frecvente motive pentru care investitorii ar putea să nu răspundă corect la chestionare. În special: – trebuie să se acorde atenție clarității, exhaustivității și inteligibilității chestionarului, evitând limbajul înșelător, confuz, imprecis și excesiv de tehnic (de exemplu, abrevieri); ... – firmele trebuie să acorde o atenție deosebită modelului și formatului chestionarelor și să evite orientarea alegerilor investitorilor (de exemplu, font, spațiere ...); ... – trebuie să se evite colectarea de
REGULAMENT nr. 12 din 20 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275971]
-
simulanţi, etc.), procese litigioase privind asigurări, daune post accidente sau agresiuni). În cazul protezării neconvenţionale prin proteze implantabile, urmată de reeducare auditiv- verbală, deficienţa funcţională se apreciază ca fiind severă în primul an după protezare şi ulterior dacă procentul de inteligibilitate a cuvintelor este sub 50%, (deficienţă funcţională accentuată), între 50-70% (deficienţă funcţională medie). FUNCŢIILE VESTIBULARE Tulburările funcţiei vestibulare survin atunci când există o diferenţă de cel puţin 20% între cele două vestibule, în contextul unor afecţiuni cronice vestibulare, precum şi
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
nu se pot realiza. Restricţii de participare : necesită asistenţă de specialitate. Capitolul 3 Vocea şi funcţiile vorbirii Tulburări fonatorii determinate de afectarea laringelui şi stucturilor adiacente Elementele funcţionale care definesc funcţia de comunicare sunt: Cuantificarea tulburărilor fonatorii în raport de inteligibilitatea vocii de la uşoară şi până la accentuată, când este vorba de afonie. Funcţiile vorbirii şi vocea pot fi afectate începând cu cavitatea bucală (stomatolalie) şi până la organul fonator principal, laringele. Afectarea funcţiei vorbirii la nivelul cavităţii bucale se
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
o definească și a folosit, în acest scop, mai multe cuvinte. Totuși, ideea era înțeleasă ca provenind dintr-o cauză, ceva ce se distinge de altceva și care își are stabilitatea sa, separată fiind de lucrurile sensibile: „Orice idee comportă inteligibilitate și este neapărat inteligibilă”. Filozoful atenian a fost prima persoană din Occident care a susținut că sufletul este o parte esențială a noastră - adevăratul sine - care face parte din tărâmul divin, ca atare prin natura sa e nemuritor, trupul fiind
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]
-
operat o distincție influentă între subiect (sjuzet) și FABULĂ (sau materialul de bază al POVESTIRII). 3. Organizarea globală dinamică (direcționată către un scop și deplasîndu-se pe direcția înainte) de constituenți narativi care este responsabilă de interesul tematic (într-adevăr, însăși inteligibilitatea) al unei narațiuni și de efectul său emoțional. 4. O narațiune de evenimente cu accent pe cauzalitate, în opoziție cu ISTORIA, care este o narațiune de evenimente cu accent pe cronologie (Forster). "Regele a murit, și apoi a murit regina
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
unității care persistă prin mijlocul tuturor schimbărilor cărora le este subiect, el (omul n. C.) este o singură și aceeași persoană"66. Dubla condiționare a unității de existență a omului reprezintă o ipostză a temeiului unității înseși. În plus, chiar inteligibilitatea acesteia este condiționată de gândul despre dubla determinare a sa și despre ierarhia celor două "elemente" ale sale. Elementul de deasupra, personalitatea, constituie prezența omului în "imperiul scopurilor": este vorba despre o prezență "noumenală", cu un termen kantian; din această
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
criterii și de comparare a acestora în raport cu misiunea organizației, satisfacerea umană și eficacitatea organizației. Tipuri de strategii în managementul resurselor umane. Conceptul de „tipologie” desemnează o „schemă”, o „construcție”, oferind o caracterizare ce „reduce diversitatea” și oferă un „câștig” în „inteligibilitate” asupra unei realități<footnote Cadin, Loϊc, Guérin, Francis, Pigeyre, Frédérique, op. cit., p. 17. footnote>. Conceptul de „tip ideal” a fost elaborat de Max Weber (1864-1920). Mai recent, sociologul american Daniel Bell a dezvoltat teza „schemelor con ceptuale”. Ele sunt „o
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
raționale” decât discursul teoretic și raționat. Ele sunt doar mai puțin formale și probabil orientate mai mult În direcția practicii. Departe de a opune mitul rațiunii, folosirea retorică a narativelor ficționale despre palaia ne arată existența unor regimuri diferite de inteligibilitate sau a unor practici diferite ale inteligibilității. Dialectica diferenței, care va conduce la valorizarea În plan intelectual a cuvântului logos și la marginalizarea, În anumite tipuri de discurs, a termenului mythos, este legată, așa cum am spus anterior, de un proces
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sunt doar mai puțin formale și probabil orientate mai mult În direcția practicii. Departe de a opune mitul rațiunii, folosirea retorică a narativelor ficționale despre palaia ne arată existența unor regimuri diferite de inteligibilitate sau a unor practici diferite ale inteligibilității. Dialectica diferenței, care va conduce la valorizarea În plan intelectual a cuvântului logos și la marginalizarea, În anumite tipuri de discurs, a termenului mythos, este legată, așa cum am spus anterior, de un proces (istoric, social, economic, cultural) lent și sinuos
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fi un punct aproape de centrul cercului unde se intersectează axele celor trei determinanți ai procesului narativ, adică persoană, perspectivă și mod. Textele narative care trebuie localizate aproape de acest punct zero al tipologiei noastre reflectă în general un grad redus de inteligibilitate. "Ping" al lui Beckett a fost introdus la sfîrșitul descrierii cercului tipologic pentru a finaliza continuum-ul de forme prezentate pe cercul tipologic, și prin urmare pentru a închide cercul, însă în același timp pentru a-l deschide și pentru
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
lor mai puțin importante, cele pe care le numim cu dispreț "tehnici" sau "practici". Intendența pusă cap de afiș și la loc de cinste, dacă preferați. A demonstra din mers curentul de opinie, iată miza acestui efort din ce în ce mai mult vizînd inteligibilitatea (mediologia este un sport de echipă). Din mers, deci considerîndu-l valabil, presărînd cîteva ironii și numeroase quiproquo-uri, care se impun în toate etapele gîndirii. Nu s-a dorit o comparație cu sociologia, maiestuoasă centenară, cît amintirea disprețului al cărui
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
dobândit o foarte mare autoritate, mai întâi în mediile protestante, iar mai apoi și în unele medii catolice, mai ales în rândul bibliștilor care monitorizează realizarea traducerilor interconfesionale ale Bibliei 56. Noutatea o constituie, pe de o parte, preocuparea pentru inteligibilitate, chiar și în cazul unor receptori foarte putin pregătiți pentru a înțelege mesajul biblic, iar, pe de altă parte, afirmarea egalității de statut a tuturor limbilor, inclusiv a celor biblice. Ebraica și greacă din Biblie sunt „limbi că oricare altele
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]