43 matches
-
călinesciană, n.n.), întrucât tragedia vieții poetului e pusă în propriul său suflet (s.n.), și nu în accidentul boalei din urmă; în orice condiție ar fi trăit, Eminescu ar fi fost sufletește la fel. Omul s-a născut uriaș și incomplect: intemporal, fără priză în realitate, în actualitate, cu un dezechilibru între materie și spirit, indiferent și absent, abstract, imens abstract, ars de pasiuni substanțiale, pendulând între extreme; sub raport erotic (chestiune importantă nu numai ca amănunt biografic, ci ca una din
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
continuă a unei iubiri agitate, fără ancorare într-o posesiune satisfăcută, căci și legătura cu Veronica Micle, în latura sa esențială, a fost tot de domeniul exaltării sentimentale. Așadar, în fața unui Eminescu material, echilibrat, vital și senzual, un Eminescu dematerializat, intemporal, dezaxat, abulic în ceea ce-l privește, dar voluntar și chiar violent în teorie, și absolut un inhibit sexual (s.n.)" 107. Nu-i greu de sesizat că, atribuind lui Eminescu o personalitate "eleatică" și o psihologie invariabilă, ce exclud din start
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
unui volum: Laus Ptolemaei; un altul se va numi semnificativ: În dulcele stil clasic. Repere universalizante, ideologeme orientând din uman în cosmos devin titluri de poeme-meditații: Inimă, Somn, Vis, Miraj, Contemplare, Cântec, Labirint, Armonizare, Timp; toate invită la ridicare în intemporal. Act de cunoaștere cu virtualități totalizante (asociabile filozofiei și științei), poezia poate întâmpina obstacole, dar poetului, un magician (un microcosm), îi stă în putință explorarea cosmosului mare, inserția în astral și în abisal. Nichita Stănescu era, cu siguranță, un temerar
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ei originală". Dată de "un timp interior" al sistemelor, "structura" acestora "are o tensiune proprie care o face să se reverse peste timpul său, adresând un apel viitorului, după ce a absorbit în sine trecutul. Istoria vizează <<structurile mentale esențiale>>, oarecum <<intemporale>> sau <<permanente>>, a căror reînviere în cursul timpului depinde prea puțin de <<circumstanțe variabile>>". Lăsând la o parte rolul minor conferit de Bréhier "circumstanțelor variabile", credem că Dilthey ar fi putut subscrie peste ani la ideile filozofului francez și mai
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
un "mixt psihologic memorie-imaginație". Din repertoriul căruia face parte și "oniro-patria", patria din vis redobândită, maramureșeană și deopotrivă sibiană, balsam sufletesc generator de reminiscențe livrești dar și de dor de un loc fără nume, de un timp ireversibil, "spre zona intemporală sau imemorială a ființei". (V. P. face trimitere spre Kant, dar mai ales spre Starobinski cu al său "Concept de nostalgie".) Abordând personalitatea marelui său mentor, eseistul reușește să se comporte ca un hermeneut postmodern tip Vattimo sau Rorty ce
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de un muritor, căci fiecare dintre ele scapă, în mod misterios, din spațiul și timpul ei. Există o "istorie a artei", dar "arta" în noi nu are istorie. Imaginea fabricată este datată în fabricarea ei; de asemenea, în receptarea ei. Intemporală este facultatea pe care o are ea de a fi percepută ca expresivă de cei care nu-i știu codul. O imagine a trecutului nu este niciodată depășită, fiindcă moartea este ceea ce nu putem depăși și fiindcă inconștientul religios nu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
prin "documentul senzațional". Miraculosul mașinal este scoop-ul. Nu nevăzutul, ci "nemaivăzutul". Clipa pe care n-o vom revedea. Chipul inaccesibil al vedetei. Gestul de neșters, irecuzabil al sportivului, al politicianului sau al unui om oarecare. Fiorul glisează, în afara atelierelor, din intemporal în actualitate. În afara bisericilor și muzeelor, el a migrat în paginile revistei Life (1936-1972) și, înainte, în cele ale revistei franceze Vu (1928-1940), predecesoarea Paris-Match-ului. Aura se mută de la obiect la subiect. "Regele-cinema", 1895 Fernand Léger: "Cinemaul m-a făcut
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
tensiune insuportabilă. E perfect! Bine că m-am născut într-o altă regiune a globului, unde ordinea și legea domnesc demult și unde forța noastră vitală se poate converti în valori ale spiritului, care ne pot îngădui să privim în intemporal și să sfidăm neliniștea morții, a sfârșitului, trăind cu intensitate sentimentul eternei întoarceri, cum spunea Nietzsche. Încât după vizita Matildei prinsei aversiune împotriva ei și o dorință de astă dată vie se născu în mine să-l scap pe prietenul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
înainte copilăria fără tatăl ei? Dar îmi dădeam seama că, orice-ar fi, trebuia să încerc și s-o aduc din când în când în fața mamei...) VI Uzina nu poate deveni catedrală. Într-o catedrală gândul ni se îndreaptă spre intemporal, loc de reculegere și meditație, în timp ce într-o uzină gândul e țintuit pe filetul piesei pe care trebuie s-o execuți, sau, chiar în viitor, pe panourile fluxurilor tehnologice care nu pot rămâne nesupravegheate. Și măcar dacă totul ar merge
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
chipul mamei redeveni icoană și înrămai o fotografie de-a ei și o pusei pe biroul meu. Ploile toamnei care urmară unor lungi și frumoase zile, apoi ninsorile iernii cu vânturile ei reci nu reușiră să mă smulgă parcă din intemporal. În mod straniu mă făceau să mă simt etern nu numai în ghidul meu, ci în însăși ființa mea vie și intimă... Această stare era tot atât de puternică și totală, cum e aceea a celor care se simt tot timpul muritori
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
poate chiar face să ne credem fericiți... Găsisem nu numai firești și proprii ființei mele bucuriile apropierii de moarte, dar începusem chiar să cred că această apropiere e singura care avea valoare și durată, singura care scoate ființa noastră din intemporal, sporind, prin refuzul corpului nostru de a muri, plenitudinea vieții din noi și a scurgerii armonioase a clipelor... Ar fi trebuit deci să plec, să părăsesc acel trup asemeni omului de odinioară, care, zărind în pădure o femelă, o fugărește
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mine un semn. Ei și? Ar fi putut tot atât de bine să fie și zece! Viața e scurtă, nu și prietenia! În sanscrită se pot găsi texte în care se spune că nici după moarte nu se stinge o prietenie, o intemporală, ne puteam regăsi în cine știe ce parte a lumii și după reîncarnare... "Ziceai că te muți și tu la București..." De! exclamai. Multe zice omul!" (și ei doi ziseseră). Nu mai sta acolo, am auzit că faci pe contabilul! Serios, nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
păduroasă și contradictorie a creației, e o formă de existență mult mai complectă ca existența diurnă. E locul unde rege este Sufletul, căruia, la Edgar Poe, îi corespunde cîmpul strict al poeziei. Își dorește ca stilul poeziei blagiene să fie intemporal și ceresc, ca Ierusalimul ortodoxiei. Răsăritul crailor ("Ultima oră", 1 mai 1929) este o înălțătoare laudă întru marea carte mateină. "Niciodată, spune poetul, piatra nu va da Bucureștiului un sfert din strălucirea marilor cetăți din Apus. Civilizația noastră e sortită
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
la preocupările "fraterne" ale lui Lucian Blaga: Geniul sau liric îl înclină să enunțe raporturile universale"114. Dar, precizează Barbu, câteva rânduri mai jos "stilul poeziei d-lui Blaga nu trebuie să fie universal, în sensul imperial al catolicismului, ci intemporal și ceresc [s.n.] că Ierusalimul ortodoxiei"115. Glosa barbiana pare să sugereze că "universalul" avut în vedere, nu se obține prin cristalizări analitice succesive, ci, direct, din experiența, prin intuiție (i.e., religioasă, în contextul dat), în felul în care Henri
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
this sentiment existing (aș mân could not possibly have conceived it to exist) independently of any succession of events - this idea - this sixth sense, upspringing from the ashes of the rest, was the first obvious and certain step of the intemporal soul upon the threshold of the temporal Eternity". 50 Plato, "Symposium", în Complete Works, 1997, pp. 492-493: "The final and highest mystery; it always is and neither comes nor ages, neither waxes, nor wanes; it is beautiful; în this way
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
omul a făcut un troc ordinar schimbînd veșnicia pe devenire și maltratînd viața, transformîndu-se, finalmente, în "marele transfug al ființei"122. Și fără să realizeze că necontenita preocupare de sine l-a dezechilibrat, în loc să se întîlnească, fecund, cu fondul său intemporal, ființa umană și-a îndreptat facultățile "către exterior, către istorie"123. Citind anamneza pregătită de Cioran personajului în care s-a întrupat urmașul lui Adam, ai impresia că filosoful proiectează asupra acestuia trăsăturile unei biografii de care nu pare atît
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
unui modernism tras în fire prea subțiri, ostenit. Ca și poetul Cîntecelor de pierzanie, Vieru reîmprospătează motive și modalități aparent defazate, le animă printr-o sinceritate părelnic conjuncturală, în fond bizuită pe arhetipuri sufletești. Iată o cantilenă ce captează ecouri intemporale: "Pe drum alb, înzăpezit,/ Pleacă mama./ Pe drum verde înverzit,/ vine draga.// S-o petrec pe cea plecînd/ Pe drum alb?/ S-o-ntîlnesc pe cea venind/ Pe drum verde?// Două drumuri strîns, în tot, / Alb și verde / Umpleți-le-aș și
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
Cojan, Ion Mirea, Ionel Jianu și Jules Perahim s-au stabilit deasemenea la Paris). Pictura ei din tinerețe, apropiată de cercetările primilor membri ai actualului grup artistic "Prolog", a fost câteodată calificată ca "pășunistă": un mod de a evoca valorile intemporale ale românismului, relativ admisibil în contextul în care "realismul socialist" era singurul stil promovat de putere. Câteva tablouri ale sale create în Franța, au intrat în 2009 în colecția ambasadei române din Paris, unul decorând chiar biroul ambasadorului; alte câteva
Ioana Olteș () [Corola-website/Science/311825_a_313154]