52,225 matches
-
a comemorarii.Umberto Eco sugera că la capătul fiecărei interpretări pindeste “sensul literal”.Ori sensul literal al”fraierilor” lui Bucurenci nu diferă prea mult de cel al”viermilor” lui Vadim Tudor”. Dacă-i intitulezi cu obstinație,fraieri,chiar minat de intenții bune,eroii din dec’89 vor sfirsi,într-o bună zi,prin a trece,cu adevarat,drept fraieri...
Requiem pentru fraieri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83024_a_84349]
-
cititorii rezonabili, ci Autorul (punind gumă pe Fane). Scriitura lui Fane e pentru gardurile stadioanelor. Codruț și Andrei sunteți recuperabili, daca renunțați la etichetele adresate autorului blogului și puneți în opera ceea ce ei voi numiți argumente, adică veți veni cu intenția de a dezbate o idee. Dacă în ce scrie Dragoș recunoașteți ideea. Dacă nu, nu are rost. Alegeti-va un adversar pe măsură. Nu unul pe care voi îl etichetați idiot, ignorant, infantil, marxist. Contează și cu cine lupți. Apropos
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
urmă. Scuze! abia așteptăm să îl pui și pe blog că să pot să ți-l comentez. să zicem doar că am râs la el într-un asemenea hal că se întrebau ai mei ce am luat nu știu dacă intenția era să stârnească râsul, dar atâta timp cât știu că blogurile sunt (și) pentru feedback, spun exact ce m-a făcut pe mine să simt. a fost un articol foarte amuzant, si a urmat după el înregistrarea emisiunii, la care am zâmbit
N-am nici o scuza by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83034_a_84359]
-
să se înțeleagă că o fac cu vreo urma de simpatie. În traduceri, păcatul mi se pare capital. Un bun traducător știe foarte bine cât de dur sună un cuvant sau altul în limba originală și firesc este să traducă intenția scriitorului, folosind un cuvânt de o duritate similară. Cand «cunt» sau «Schotze» sau «chatte» sunt traduse prin «fofoloanca», pe mine mă umflă râsul, chiar dacă, să zicem, contextul se dorește melodramatic. Pe undeva, îi bănuiesc pe traducători că folosesc aceste cuvinte
Obscenitati absorbante by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83064_a_84389]
-
să-i spunem Robin), căruia România nu i-a atrofiat încă simțul igienei, a avut ideea nefericită de a-i cere unui bodyguard să-i permită ieșirea din incinta pentru a folosi o toaletă publică. Și mai dubioasă a fost intenția lui Robin de a se plânge cu privire la calitatea toaletelor. Bodyguardul a reacționat scurt și pavlovian, iar străinul cel mofturos s-a trezit luat pe sus și aruncat afară. După ce, la intervenția unui prieten pe langă staff-ul evenimentului, Robin a
Igrasia noii Ibize a Europei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83078_a_84403]
-
părul din nas”, n-ar fi reușit să conceapă un “silogism” atît de napraznic, dar că, totuși, ar putea să-l folosească cu succes, odată ce Bucurenci li-l pune, cu atîta amabilitate la dispoziție. Vînjosul anti-“Gheorghe” nu înțelege că intențiile bune nu țin loc de formule inspirate. I-am spus de mai multe ori că un neadevăr poate trece drept adevăr prin consecințele pe care le produce credință că ar fi un adevăr. Și el ce face!? Se apucă să
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
Maynard Keynes (1883-1946), întotdeauna ideile practice din economie și societate trebuie să se bazeze pe sprijinul intelectual al unui doctrinar ori al unui filosof. Definiția pentru dezvoltarea durabilă pe care o propune raportul comisiei Brundtland era inspirată, cel puțin în intenție, de principiul echitații intergeneraționale, un principiu de justiție distributiva care a fost enunțat de filosoful american John Rawls (1921-2002). Dar, mai mult decât atât, comisia coordonată de Gro Harlem Brundtland a definit dezvoltarea durabilă drept o problemă cu obiective multiple
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
aici despre tranziția de la Capitalismul-r (malthusian), la Capitalismul-K (logistic). Parcurile industriale pentru dezvoltarea durabilă aparțin conceptual Capitalismului-K, și ele sunt o componentă importantă a strategiei dezvoltării în Noua Economie. În general, ‘parcurile industriale’ reprezintă proiecte ale dezvoltării regionale realizate cu intenția atragerii de activități industriale ori servicii caracterizate printr-o valoare adăugată mare, si am folosit aici termenul cu semnificația lui riguroasă din economie. Ecologia Industrială aduce o dimensiune nouă în dezvoltarea industriilor și serviciilor, chiar când acestea adaugă valoare prin
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
cheamă Abel. Înseamnă că Portia nu este numai un obiect al căutării; că ea cucerește în aceeași măsură în care se lasă cucerită. Și că înrudirea-i minimă - și mai mult convențională - cu împăratul are o funcție care generează, cu intenție, paradoxuri. Desigur, mai întîi, e vorba de o adecvare la scenariul de basm. Făt-Frumos nu s-ar putea însura cu altcineva decît Ileana Cosînzeana, iar aceasta trebuie să fie fată de împărat. Dar nu cred că e o întîmplare faptul
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
cheamă Abel. Înseamnă că Portia nu este numai un obiect al căutării; că ea cucerește în aceeași măsură în care se lasă cucerită. Și că înrudirea-i minimă - și mai mult convențională - cu împăratul are o funcție care generează, cu intenție, paradoxuri. Desigur, mai întîi, e vorba de o adecvare la scenariul de basm. Făt-Frumos nu s-ar putea însura cu altcineva decît Ileana Cosînzeana, iar aceasta trebuie să fie fată de împărat. Dar nu cred că e o întîmplare faptul
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
are nici în clin, nici în mânecă cu utopia, se referă (foarte sumar) la un segment precis din cyborg fiction (cel feminist) și ca atare afirmația din citatul respectiv e departe de a circumscrie tendințele acestei specii literare. De altfel, intenția explicită a autoarei și miza textului e de a demonstra că cyborg gender e o întrupare/imagine (embodiment) care ar putea fi - dacă femeile ar lua decizia politică de a și-o asuma - o posibilitate locală pentru o răzbunare globală
Utopia/distopia bibliografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14691_a_16016]
-
liceu, și multe altele. O dezordine greu de stăpînit. Ce a rezultat e o arhivă a memoriei, dispusă să salveze cam tot ce noi, ceilalți, am lăsa în urmă. Dezordinea de pe arcă are totuși o ramă. Autorii își deconspiră sumar intențiile. Irina Nicolau: "Destabilizăm, dar cu folos! Cine va lua în glumă această carte rău va face. ș...ț În absența oricărei metode, fiecare a urcat pe arcă ce a poftit. Așa a rezultat o arhivă în care prezentul este asumat
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
scoase capul din apă, replicând: "da' ce, eu n-am plătit?" Cam la fel a fost reacția când, la un post de televiziune cu multă audiență, bărbatul politic român cu cea mai sclipitoare dantură din Sud-Estul Europei și-a manifestat intenția de a-i expulza din țară pe toți proștii. De a doua zi chiar postului de televiziune în chestiune i s-a suspendat licența. Adevărul cere să nu trecem cu vederea că intervievatul mai făgăduise, la câștigarea de alegeri, și
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
Jung-Freud, dă în vileag registrul în care este scris romanul Balamucul, dragostea mea...: (tragi)comicul absurd. S-ar putea spune și că trăsătura definitorie a acestei scrieri este fără îndoială sarcasmul. Pentru a-și pune și mai mult în evidență intenția, autorul face următoarea precizare superfluă: Orice asemănare cu realitatea economiei de piață din România, este pur și simplu aiurea. Scrierea acestei cărți are la bază exclusiv realități din lumea bună a occidentului..., semnat Haralampy Vreischte, muncitor sezonier. Și totuși... acțiunea
Satir dansând by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14717_a_16042]
-
și un capitol despre cuvintele și expresiile care sînt simțite de vorbitori ca aparținînd limbajului infantil (baby talk): folosite de copii, de maturi pentru a le vorbi copiilor, sau - tot de maturi - în diverse scopuri stilistice, în primul rînd cu intenție ironică, ludică. Nucleul stabil al categoriei e format din termeni ca papa, nani, buba, cîh, gigea, cuțu, nenea, tanti, hipocoristice ale unor termeni de rudenie (mămică, tătic, mamaie, tataie), sintagme tipice (papa bun, face nani, are buba), eufemisme pentru organele
"Ata ete" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14723_a_16048]
-
de mișcare ostentative, care să pună în scenă o dezinvoltură a feminității în floare. Masculinul și femininul nu mai alcătuiesc reperele unei relații sentimentale, ci ale uneia meditate "la rece". Postura cogitabundă înlocuiește fiorul idilic, banalul suspin obștesc, în favoarea unei intenții de afirmare personală, pe "un drum scris cu majuscule". E la mijloc aspirația de emanciapre a eului feminin care abandonează alcovul convențiilor, gineceul clișeelor, dorindu-se conectat la perspectiva unei înțelegeri speculative a Erosului, a unei intelectualizări a acestuia. Sau
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
ca presa să-i ridice statuie fiindcă în România se trăiește atît de prost, încît s-a găsit soluția hrănirii copiilor la școală. Presa l-a scutit pe dl Năstase de asemenea concluzii. Nu i-a făcut nici proces de intenție pentru acest gest de mărinimie bugetară care a fost motivat de premierul însuși considerînd sărăcia un viciu al părinților, nu o problemă a guvernului. Dar dacă, potrivit primului ministru, presa caută pete în soare, fiindcă monitorizează aplicarea unui program de
Statuie din bani publici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14737_a_16062]
-
de acest gen, ci de istorie a receptării operei. Mariana Vida, cea care a construit în anasmblu și în detaliu această carte, chiar își intitulează studiul introductiv ,,...fragmente dintr-un parcurs al receptării critice", fapt care deconspiră de la bun început intențiile de cercetare și forma de așezare într-o anumită perspectivă culturală. Conform acestor intenții, cartea se structurează riguros și simplu: studiului introductiv, dens în informație și extreme de nuanțat în interpretare, îi urmează o bogată antologie de texte despre..., după
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
construit în anasmblu și în detaliu această carte, chiar își intitulează studiul introductiv ,,...fragmente dintr-un parcurs al receptării critice", fapt care deconspiră de la bun început intențiile de cercetare și forma de așezare într-o anumită perspectivă culturală. Conform acestor intenții, cartea se structurează riguros și simplu: studiului introductiv, dens în informație și extreme de nuanțat în interpretare, îi urmează o bogată antologie de texte despre..., după care vin la rînd fișa bio-bibliografică și reproducerile. Deși par episoade oarecum izolate și
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
și schițează analogii fără a le preciza rolul în derularea demersului critic. O obstinație - tot de factură pedagogica - de a recontextualiza evenimente ale istoriei culturii, marchează primul eseu (Istoria unei întâlniri: C.G. Jung - K. Kerényi), iar efortul de a populariza, intenția de a face cunoscuți publicului mai larg scriitori că Konrad György sau Danilo Ki se manifestă în câteva dintre ultimele eseuri. Tot în perimetrul acestei fațete a cărții se incadreza eseurile dedicate dandysmului ori lui Cantemir, subiecte mai vechi de
Eseul cu ochelarii by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14764_a_16089]
-
și cu majoritatea foștilor săi colegi de partid de la PNȚCD. Cum autorul nu e la vîrsta memoriilor și nu s-a retras din politică, graba de a scrie și mai ales publica această carte nu mi-o explic decît prin intenții pamfletare și, de ce nu, prin calcule de oportunitate politică. Țintele predilecte ale fostului premier sînt țărăniștii, fostul președinte Constantinescu și o parte a presei. De prezentări favorabile se bucură membrii Partidului Democrat - cu care dl Vasile e coleg, în treacăt
Precipitata memorialistică a lui Radu Vasile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14809_a_16134]
-
Uneori acestea îi vizează pe redactorii sau pe colaboratorii noștri apropiați. Nu protejăm și nu persecutăm pe nimeni, oferind oricui posibilitatea de a lămuri o eventuală neînțelegere în ce-l privește, de a corecta o inexactitate, o atribuire falsă de intenții. Acordarea dreptului la replică nu se justifică totuși în orice împrejurare. Cuiva îi apare o carte, este recenzată critic și respectivul autor sare ca ars, trimite proteste, cere drept la replică. Nu vedem pentru ce i l-am acorda. Ce
Drept la replică? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14827_a_16152]
-
același timp, cel de-al paisprezecelea pictor care provoacă și, implicit, participă la ampla discuție despre ucenicie. Pentru o mai bună înțelegere a naturii și a scopului acestei cărți, unică pînă acum în literatura noastră de specialitate, unică atît prin intenția de a smulge mărturisiri directe unor personalități pentru care, cu vreo cîteva excepții, nu exprimarea narativă constituie partea lor tare, cît și prin consecința acestei provocări, adică prin profunzimea și acuratețea evocărilor, concepțiilor artistice și judecăților proprii, trebuie amintit faptul
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
Litere". Grupare ce stă sub egida, azi de-atîtea ori detestată, a "impresionismului", id est a esteticului. Mărturisim a nu fi deloc convinși de perenitatea "noii critici", a teoriilor literare și metodologiilor antitradiționale, adesea exclusiviste, călcîndu-se pe picioare nu o dată din intenția expresă de-a pune în paranteză sensibilitatea, gustul, stilul și, implicit, valoarea estetică, dar sîntem încredințați că "empiria" abordării operei sub chipul "trăirii" sale imanente va supraviețui. E în chestiune o rădăcină a comentariului literaturii, prin tăierea căreia acesta se
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
printr-un fel de avanpremieră orală, calomnia intra tot prin pavilionul urechii, manipularea se făcea pe invizibile canale auditive, iar timpanul, ciocănelul și scărița erau mijloace de constrîngere. Astăzi dezinformarea e depolitizată și îndeobște involuntară. Uneori e făcută cu bune intenții. După ce au cîștigat teren la televiziune, radio și în pagina de ziar, unde se vehiculează cele mai fioroase elucubrații și se afișează cele mai năucitoare goluri de cultură, cîrciuma, cafeneaua și urechiștii au devenit categorii importante și în critica literară
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]