848 matches
-
fără retușuri. Dacă ținem să descoperim undeva vîrsta autoarei, ea se ascunde în asemenea atitudini, ca și într-un deficit de subiectivitate care, chiar dacă vine dintr-o teamă de gafe, e suficient de constant spre a putea fi creditat cu intenționalitate artistică. Zvera Ion nu este o "promisiune" - în sensul că următorul ei volum nu va mai semăna, e de crezut, cu acesta. Este o voce prezentă, originală, și oferă un volum de poezie care merită să fie luat în serios
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
s-ar putea atribui, un mijloc de cunoaștere a Chinei - sau mai bine zis, a Chinelor - profunde. Cum e posibil acest lucru, ne vom strădui să arătăm pe scurt și parțial (cum altfel?) în ceea ce urmează. Pare a fi în intenționalitatea auctorială ca Muntele din suflet să nu se poată povesti, deși există. E un Bildungsroman contemporan, care evocă o călătorie spre un țel - un munte întrezărit, știut, însă necunoscut, mereu aproape și mereu îndepărtat, părînd tangibil, dar, de fapt, de
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
plin de talent, afirmat ca interpret al unui personaj din chiar epoca fascismului - Un erou foarte discret (1996), un cineast care avea să șocheze apoi regizînd două pelicule înrudite ca factură - Ura și Asasin(i)(1997), dar mai ales prin intenționalitatea declarată: "semnale de alarmă". Concepție consecventă care face inoperantă compararea Rîurilor cu Twin Peaks ori Tăcerea mieilor. Astfel se justifică și generozitatea scriitorului Jean-Christophe Grangé care a acceptat să i se folosească romanul de mare succes apărut în 1998 drept
"Contaminări" transoceanice by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16104_a_17429]
-
-și strice profilul matricial. Cine se va aștepta să găsească în Istoria secretă a literaturii române parcelate date biografice și tăieturi de comentarii pentru opere, sau pentru anume opere, va fi decepționat, deoarece textele propuse de Cornel Ungureanu au altă intenționalitate și, normal, o altă scriitură. Adesea, se operează, pe spații mici cu formula de exprimare a eseului. Alteori, citatele, de ordinul zecilor, sprijină o formulare anterioară. Alteori, negarea unei informații se face și prin aducerea altor texte critice de dată
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
Brentano, care a demonstrat, cu o mare risipă de fapte și argumente, că orice act uman conștient exprimă o intenție. În aceeași ordine de idei, este deosebit de important să reamintim faptul că părintele Dumitru Stăniloae a vorbit de intenție și intenționalitate în opera sa fundamentală Iisus Hristos sau restaurarea omului. Găsim aici demonstrațiile părintelui Stăniloae despre „prezența intențională”, „intenționalitatea conștientă”, „intenționalitatea deplină prin comuniune”, „intenționalitatea ultimă care este divină și umană”, „intenționalitatea nereținută”, despre Hristos care „este prezent într-un mod
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
o intenție. În aceeași ordine de idei, este deosebit de important să reamintim faptul că părintele Dumitru Stăniloae a vorbit de intenție și intenționalitate în opera sa fundamentală Iisus Hristos sau restaurarea omului. Găsim aici demonstrațiile părintelui Stăniloae despre „prezența intențională”, „intenționalitatea conștientă”, „intenționalitatea deplină prin comuniune”, „intenționalitatea ultimă care este divină și umană”, „intenționalitatea nereținută”, despre Hristos care „este prezent într-un mod mai mult decât intențional” lângă acela care nu îl ignoră. De fapt, în opera vastă a părintelui Dumitru
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
În aceeași ordine de idei, este deosebit de important să reamintim faptul că părintele Dumitru Stăniloae a vorbit de intenție și intenționalitate în opera sa fundamentală Iisus Hristos sau restaurarea omului. Găsim aici demonstrațiile părintelui Stăniloae despre „prezența intențională”, „intenționalitatea conștientă”, „intenționalitatea deplină prin comuniune”, „intenționalitatea ultimă care este divină și umană”, „intenționalitatea nereținută”, despre Hristos care „este prezent într-un mod mai mult decât intențional” lângă acela care nu îl ignoră. De fapt, în opera vastă a părintelui Dumitru Stăniloae, aflată
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
idei, este deosebit de important să reamintim faptul că părintele Dumitru Stăniloae a vorbit de intenție și intenționalitate în opera sa fundamentală Iisus Hristos sau restaurarea omului. Găsim aici demonstrațiile părintelui Stăniloae despre „prezența intențională”, „intenționalitatea conștientă”, „intenționalitatea deplină prin comuniune”, „intenționalitatea ultimă care este divină și umană”, „intenționalitatea nereținută”, despre Hristos care „este prezent într-un mod mai mult decât intențional” lângă acela care nu îl ignoră. De fapt, în opera vastă a părintelui Dumitru Stăniloae, aflată într-un dialog permanent
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
că părintele Dumitru Stăniloae a vorbit de intenție și intenționalitate în opera sa fundamentală Iisus Hristos sau restaurarea omului. Găsim aici demonstrațiile părintelui Stăniloae despre „prezența intențională”, „intenționalitatea conștientă”, „intenționalitatea deplină prin comuniune”, „intenționalitatea ultimă care este divină și umană”, „intenționalitatea nereținută”, despre Hristos care „este prezent într-un mod mai mult decât intențional” lângă acela care nu îl ignoră. De fapt, în opera vastă a părintelui Dumitru Stăniloae, aflată într-un dialog permanent și deosebit de activ cu scrierile unor mari
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
dialog permanent și deosebit de activ cu scrierile unor mari teologi, dar și cu cele mai importante tendințe din filosofia secolelor al XIX-lea și al XX-lea, găsim cea mai cuprinzătoare și mai profundă prezentare a omului ca subiect de intenționalitate din câte au fost realizate până acum în cultura universală. În acest sens, Iisus Hristos sau restaurarea omului este una dintre marile cărți ale umanității. Recunosc faptul că ideile care fundamentează, tutelează și orientează „fenomenologia epică a spiritualității române” au
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
diversele ipostaze ale artelor remarcă și subliniază acest sens, într-o mare varietate de forme. Este ceea ce Domnul Mihail Diaconescu dovedește și demonstrează pe larg, mai ales în volumul al doilea Ipostazele artei, ale acestui tratat. Concepția despre relația dintre intenționalitatea creatoare în artă și sensul spiritual al lumii orientează numeroase demonstrații din acest al doilea volum. Pe un plan mai larg este foarte important modul cum Domnul Profesor Mihail Diaconescu organizează în mod logic și epistemologic demonstrațiile în care s-
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
sau pe ecranul televizorului, în luptă cu politicienii corupți. Finalul tragic aduce și o semnificație de ”love story”, pe lângă anumite implică ri sociale și o anume aluzivitate politică. Autorul nu a rămas insensibil la reflecțiile autoreflexivitate și chiar ”independență” față de intenționalitatea auctorială, aducând vorba despre teoriile lui Borges, despre atitudinea intertextuală. Alter-ego-ul ”scriptorului” nu este ziaristul Gabriel Dunea, cum ar părea la prima vedere, ci un povestitor poate convențional, aproape absent din narațiune, Mihail Manea, care își apără fantasmele născute în
RECENZIE: ION MARIN, ”Vremea șacalilor” – Romanul vieții gazetărești [Corola-blog/BlogPost/94221_a_95513]
-
evidențaite, cele importante sunt puse într-un context nou, obiectele majore omaginate prin expunere centrală. Caracteristicile viziunii se revendică de la o juxtapunere a imaginilor/obiectelor, dar și de la o contrapunere a lor, în unele dintre încăperi. Legitimarea profilului și a intenționalității de ansamblu a muzeului se justifică în fiecare sală prin prezența exponatului ce invocă universul culturii tradiționale, care nu intră în contradicție cu modernitatea viziunii, ci dimpotrivă, o implică, rezolvând parodoxul artificial întreținut al disputei tradițional/modern. Textul muzeal propune
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
care ideile spontane ale cărturarului au fost valorificate tendențios: Cert este că Papu nu a fost un intelectual favorizat de către regim, cel mult unul tolerat și cultivat de anumite grupuri, pentru că prin răstălmăcirea teoriilor sale se puteau obține beneficii ideologice. Intenționalitatea polemicii stârnite de el pe marginea dialecticii conceptelor protocronism-sincronism nu fusese una subversivă. Inconsistența capetelor de acuzare la adresa lui Edgar Papu va fi demascată de Mircea Zaciu, care sesiza, la doar un an de la apariția volumui Din clasicii noștri, conotațiile politice
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
care sesiza, la doar un an de la apariția volumui Din clasicii noștri, conotațiile politice, naționaliste pe care unii încercau să le lege de teoria strict literară elaborată în manieră comparatistă." Lăsând la o parte unele stângăcii în materie de exprimare ("intenționalitatea polemicii", "inconsistența... demascată"), textul dovedește capacitatea tânărului autor de a reconstitui "trecute vieți". El ar putea scrie, printre altele, biografii cum nu s-au scris la noi, în stil americănesc, folosind eficient și cu fantezie informațiile din arhive și creând
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
a transmis atât studenților cât și membrilor Catedrei de Dirijat, generând o nouă orientare în metodica predării la nivel universitar în Conservatorul bucureștean. Pornind de la semiotica saussuriană, lingvistica lui L. Hjelmslev și R. Jakobson, fenomenologia husserliană, adâncind mecanismul conștiinței, al intenționalității, a noesei și noemei, maestrul Crăciun s-a angajat în cercetările sale de tip semiotic, semantic și hermeneutic cu scopul definirii unor realități - cum sunt cele ale „limbajului verbo-muzical”, „limbajul dirijoral”, „gestul dirijoral cu funcție de semn”, „analiza morfo-sintactică a partiturii
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
a fost, fără îndoială, și ideologică, dar, așa cum vom arăta în continuare, scriitorul a făcut eforturi ca, în primele două volume, arta să depășească teza. Cronica de familie rezistă ca și cronică a monstruozităților, iar bestiarul ia proporțiile bâlciului manierist. Intenționalitatea este depășită de reușita estetică, și se poate chiar afirma că prozatorul posedă una dintre cele mai puternice imaginații caricaturale din literatura română. Deformarea tendențioasă a schemei istoriei este - așa cum vom demonstra - reglată în jurul unor momente neesențiale ale firului epic
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
dedurându-se în tăcere (după cum s-a arătat și în fig. 1). Totuși, raportat aspectelor form-temporale de înfășurare/desfășurare, Mins comportă o expresie de continuitate prin discursivitate, aceasta din urmă ținând de natura gândirii asociată limbajului. Prin urmare, continuitatea ține de intenționalitate (conștiința Mins), iar discursivitatea, de modul gândirii (corespondent instrumentării Mins), inclusiv muzicale. Din perspectiva modului Mins deci, Fmz este o discursivitate orientată într-un interval de continuitate, respectiv o desfășurare temporală orientată narativ, între două pozițiți funcții (dev) pe care
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
un proces de reevaluare interioară efectuat de autor în momentul descrierii lor, nu poate avansa decât pe tărîmul unei subiectivități extreme. Dar a cuprinde în cuvinte o ardentă, pasională trăire interioară,oricât de filtrată ar fi ea prin grila unei intenționalități epice, înseamnă să forțezi,dincolo de limitele „naturale”, capacitatea de semnificare a imperialului limbaj literar. Iată de ce scriitorul Mihail Diaconescu apelează din nou în Nopți și neliniști (<footnote Diaconescu, Mihail, Nopți și neliniști. Pseudojurnal metafizic. Onești. Editura Magic Print.2008 footnote
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
în fond, din nota asupra ediției și din anexele pe care le întocmește, transpare convingerea că ne aflăm în fața celei de-a treia versiuni a Jurnalului... Ipoteză, desigur, susceptibilă să deschidă o nouă pistă de cercetare cu privire la geneza și la intenționalitatea textului. Așadar, a redactat N. Steinhardt o a treia versiune a acestei cărți de referință pentru literatura interzisă în România comunistă? Cum spuneam, George Ardeleanu nu se grăbește să dea un răspuns afirmativ. Însă ediția sa avansează suficiente argumente pentru
O versiune inedită a Jurnalului fericirii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4323_a_5648]
-
pleacă de la experiența misticilor medievali (precum Meister Eckhart) și se folosește de limbajul psihologizant al teozofiei contemporane: „nașterea în conștiință a sinelui mai profund, spiritual al omului“ este „regenerarea“ sau „re nașterea“. Profesorul bucureștean pornește de la ideea preexistenței oamenilor în intenționalitatea divină. Nașterea omului e și ea o întrupare, o trecere în trup. Omul ajunge astfel în domeniul materiei și al durerii. Întruparea lui Dumnezeu (în Hristos) îi dă omului putința de a reface drumul înapoi, spre starea divină prenatală. Cum
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
nu-l numim dintr-un respect de principiu datorat oricărei persoane. Acest lucru e vizibil și în alte părți ale studiului ei și credem că nu greșim afirmând că e prezent în însuși impulsul de a-l scrie și în intenționalitatea lui. În rezumat, putem afirma următoarele: 1. Nae Ionescu a cunoscut cartea lui Evelyn Underhill. 2. În prelegerile XV-XXII el tratează patru teme corespunzătoare capitolelor III-VII ale primei părți a cărții acesteia: mistică și psihologie, mistică și magie, mistică și
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
vom putea recurge așadar decât tot la analiza textelor. Marta Petreu nu se mulțumește să supradimensioneze inspirația lui Nae Ionescu din prima parte a volumului Mysticism astfel încât să devină un plagiat ordinar, ci se străduiește să localizeze vinovăția în planul intenționalității. Astfel, ea încearcă să demonstreze că acesta ar fi plagiat cu bună intenție, că ar fi ascuns în mod conștient numele autoarei pe care o folosea atribuindu-și în mod explicit ideile ei. Pentru a ajunge la aceste concluzii Marta
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
o expunere filozofic superioară a ideilor și tipologiilor preluate din cartea autoarei engleze. În această din urmă privință o exegeză mai poetică ar putea vorbi chiar de un „plagiat prin anticipare“ comis de Evelyn Underhill. În operația de a dovedi intenționalitatea plagiatului Marta Petreu a fost ulterior depășită de un precursor al ei, istoriograf didactic și critic marxist al filozofiei românești. Acesta s-a ostenit nu doar să extragă din cursul de metafizică toate cuvintele sau propozițiile în care i s-
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
din miasmele otrăvite din spațiul teluric prin zborul către "purele tării", fapt care ne face să înțelegem "le langage des fleurs et des choses muettes". Dar mai sus încă, iată viziunea poetico-filozofică a lui Giordano Bruno, care se afla în intenționalitatea lui Eminescu privind modificarea Luceafărului. În cartea sa fundamentală, De gli eroici furori despre entuziasmele eroice filozoful italian afirmă că zborul intelectului celor rari nu sfârșește niciodată; Puterea intelectuală nu se află niciodată în repaus, nu este nicicând satisfăcută cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]