255 matches
-
Capii ghaznilor au răspuns la împărtășirile ce le-a făcut Mustafi-Habi-Bullah în mod safisfăcător. D. F. Roberts a primit o epistolă scrisă de copilărosul prinț Movsa-Khan și subscrisă de toți capii ghaznilor, în care se zice că ei, convinși de intențiunile binevoitoare ale Engliterei, sânt hotărâți a se supune și a veni cu toți la Maidan (25 mile de Cabul) spre a negocia cu noi. Diferiții șefi locali din Loghaz, Kohistan etc. au fost invitați a veni acolo spre același scop
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Coroana în Austria nu poate fi de acord cu politica nihilismului. Din "Fr [emden] Blatt". [ 18 martie 1880] {EminescuOpXI 83} ["O LITERATURĂ ÎNTREAGĂ... "] O literatură întreagă de articole, notițe și telegrame roiește prin jurnalele engleze, franceze și germane asupra presupuselor intențiuni ale misiunii diplomatice a ilustrului cancelar de la Măgura, fără ca să ne lămurească acest mister ostentativ, căci nu e îndoială că ostentațiune se face multă. Locul întîi îl dăm primului Viena al unui ziar austriac recunoscut că stă în oaricari relațiuni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de toate evenimentile petrecute și în străinătate", devenind din ce în ce mai clar, anume: În Spania tot este crize ministerială. În Italia o dezbatere violentă în Adunare a demonstrat că cabinetul Cairoli stă în foarte bune relațiuni cu Austria, care nu are nici o intențiune răzbelnică contra Italiei. În timpul acesta opiniunea publică din Anglia susține că Italia ar fi priimit de la Rusia în secret propuneri de alianțe în contra Germaniei, care putere pare a fi nemulțumită cu politica cabinetului Cairoli. Guvernul italian dezminte aceasta foarte energic
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
CEA MAI SLABĂ DINTRE APUCĂTURILE SOFISTICE... "] Cea mai slabă dintre apucăturile sofistice e înjurătura. Când argumentele adversarului sânt prea tari încît nu poți întîmpina nimic la ele, lași obiectul în discuție cu totul de o parte și, atribuindu-i adversarului intențiuni și vederi cu totul străine obiectului, {EminescuOpXI 100} îl numește când trădător, când calomniator, cu un cuvânt tot ce-ți vine la-ndemînă. Se-nțelege că, prin o asemenea manieră de a discuta, înlocuindu-se argumentele prin aserțiuni gratuite, numai scopul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai vechi nu s-ar fi prefăcut {EminescuOpXI 111} în unealtă a guvernului roșu, s-au luat niște tineri fără esperiență și fără sângele rece trebuitor unui judecător. Ce le pasă roșiilor dacă acești tineri, având chiar cele mai bune intențiuni, vor fi compromiși și făcuți imposibili prin procederi nechibzuite? Scopul guvernului, șicanarea opoziției, s-ar ajunge. E evident că tribunalul de Iași, considerând "trista întrebuințare" pe care d. Stolojan o face din ministeriul său, nu voiește a se face complicele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
astfel comitetul delegaților a căutat să vadă ce alte lucrări mai sânt de efectuat pentru orașul Iași și la cari s-ar putea întrebuința acești bani conform cu spiritul votului Constituantei din 1866 și în vederea discuțiunilor urmate atunci cu această ocaziune. Intențiunea principală a Constituantei a fost a se da Iașului o compensațiune pentru ca acel oraș să se poată ridica din starea de decadență materială și morală în care căzuse în urma evenimentelor politice ce au luat din sânul său centrul guvernului. Spre
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ajută părtinirea teoretică a Scaunului roman în contra socialiștilor daca fracțiunea catolică din țară, mărturisind cu tărie supunerea ei la voința papei la toate votările, le dă concurs public atât socialiștilor cât și oricărei alte tendințe subversive? Centrul protestează că are intențiuni bune cari nu se execută nicicând, căci, sub pretextul că tocmai așa precum o face guvernul n-ar lupta el contra socialiștilor, dar încolo-i condamnă, Centrul votează cu socialiștii; și daca guvernul ar lua alte căi atunci acele n-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
îmbulzi în aceea a serviciului public, a adus concurența ce-și fac cetățenii în această carieră la un grad funest moravurilor noastre publice, astfel încît ea ar putea zădărnici orice încercare de serioasă îmbunătățire din partea unui guvern luminat și cu intențiuni sincere. Totuși Adunarea deplânge că guvernul Măriei Tale, nu mai puțin decât acelea ale predecesorilor Măriei Tale, departe de-a cerca a combate acest defect al moravurilor noastre, care este una din cauzele principale a paraliziei societăței noastre, nu a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
făcut această cercetare mai dinainte, fiecare pentru sine și din punctul de vedere al intereselor sale particulare. Aci stă defectul, trebuie s-o spunem, al concepțiunii guvernului englez, la care celelalte puteri s-au alipit cu graba datorită unor escelente intențiuni. În încrederea cu care lordul Granville a făcut apel la concertul european este o parte de iluziuni; sau poate Foreignoficiul și-a închipuit că odată legate printr-un prim pas, odată de acord asupra, unei prime deciziuni, puterile nu s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în care se află pusă prin invitațiunea ce i s-a adresat. Înalta Poartă nu se îndoiește câtuși de puțin că puterile, al căror sentiment de dreptate îl cunoaște bine și despre care niciodată nu poate bănui că ar avea intențiunea să aducă vrun prejudiciu suveranității sale, vor primi cu bunăvoință observațiunile pe cari subsemnatul este însărcinat a le da Exelențelor lor, drept răspuns la menționata notă. Semnând Tratatul de la Berlin, Înalta Poartă nu se aștepta, din cauza dorinței pentru o rectificare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dunărean, apoi nu este numai o simplă curtenire care-i dirige pașii, ci, fără îndoială, un scop precis pe care dorește să-l ajungă. Nici nu este tocmai greu să ghicim acest scop. Principele Carol al României dorește să sondeze intențiunile Austro-Ungariei și ale Germaniei față cu el și cu țara lui, spre a-și aranja în conformitate atitudinea sa față cu Rusia. Tendența Rusiei de a înlătura icul român, ce o împiedecă a întinde mâna slavilor din Balcani, nu este
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în timpul călătoriei sale la Viena, d-lui Teisserenc de Bort, ambasadorul Franței, vorbele ce adresă acestui diplomat și prin cari aproape invita pe Franța să încheie o întreită alianță cu Germania și Austria, nu permit să se îndoiască cineva de intențiunile prințului de Bismarck sub acest punt de privire. Declarațiuni oficioase făcute din deosebite părți au adus aminte din când în când aceste dispoziții ale guvernului german. Ele au fost reamintite, de exemplu, în "Wiener Allgemeine Zeittung", sânt câteva săptămâni, când
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
A. Rosetti și Costinescu la 5 octomvrie 1874: Tocmai politica de interese, tocmai politica curat și esclusiv românească ne oprește a considera pe Austro-Ungaria altfel decât ca pe inamica noastră naturală pe tărâmul național și economic. Faptul istoric constant al intențiunilor sale răpitoare asupră-ne, Banatul Craiovei luat de dânsa la 1718 și ținut până la 1835, Bucovina răpită, românii de peste Carpați nedreptățiți în modul cel mai inic, totdeuna amăgiți și trădați, în disprețul admirabilului lor devotament, opunerea sa înverșunată, din 1856
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
compunerea comisiunilor mai nicăiri contribuabilii n-au fost reprezentați prin cei mai impuși dintre ei, ci prin cei mai neimpuși, luați într-un mod arbitrar; căci agenții fiscali, luați și ei după modul cum s-a spus, consultau mai mult intențiunea lor de a spori impozitul cu orice preț decât de-a face o lucrare de justiție și în adevăr producătoare pentru finanțele publice. La comisiunile de apel, reclamațiuni au fost pretutindeni cu miile. Și cine au fost prin orașele din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
M.H. Simionescu, Costache Olăreanu sau, și mai și, Alexandru George, de cîte ori au fost plasați în umbra... ruinurilor Tîrgoviștei. Nu cred să fi obținut, prin sumara demonstrație de pînă acum, și deplina persuasiune. Nici nu mi-a stat în intențiune. Unde însă nu mă îndoiesc de șansa de a persuada, ar fi numirea altor două "școli" care, cu adevărat, își binemerită faima: Școala de literatură de al începuturile comunismului (maculînd prin firmă numele lui Eminescu), debușeu de nulități egale, pacoste
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
confruntă o acțiune cu alta, provenind de la subiecte diferite"96. În aprecierea acțiunilor, dreptul pornește de la aspectul exterior, în timp ce morala pornește de la considerarea elementului interior. Și reputatul jurist român M. Djuvara susținea că "morala are de obiect regulamentarea faptelor interne, intențiunea noastră; dreptul are de obiect regulamentarea faptelor externe ale noastre, la lumina intențiunilor, ceea ce este cu totul altceva. Când regula morală comandă cuiva să fie bun, îi comandă o atitudine sufletească, o inențiune sinceră. Îndată ce această intențiune s-a manifestat
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dreptul pornește de la aspectul exterior, în timp ce morala pornește de la considerarea elementului interior. Și reputatul jurist român M. Djuvara susținea că "morala are de obiect regulamentarea faptelor interne, intențiunea noastră; dreptul are de obiect regulamentarea faptelor externe ale noastre, la lumina intențiunilor, ceea ce este cu totul altceva. Când regula morală comandă cuiva să fie bun, îi comandă o atitudine sufletească, o inențiune sinceră. Îndată ce această intențiune s-a manifestat în afară, printr-un fapt în legătură cu o altă persoană, îndată apare fenomenul de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
regulamentarea faptelor interne, intențiunea noastră; dreptul are de obiect regulamentarea faptelor externe ale noastre, la lumina intențiunilor, ceea ce este cu totul altceva. Când regula morală comandă cuiva să fie bun, îi comandă o atitudine sufletească, o inențiune sinceră. Îndată ce această intențiune s-a manifestat în afară, printr-un fapt în legătură cu o altă persoană, îndată apare fenomenul de drept"97. Pentru a observa deosebirea dintre normele morale și normele de drept, putem compara o realitate juridică cu una morală. Dacă un trecător
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
militantă, incită la emancipare. Iată-l deci pe micul Oscar, cu o ereditate grea, prins Între un „Don Juan neobosit” și o „Iunonă teatrală, curajoasă”. „Nu ne trăim propria viață, ci pe cea a morților”, va scrie chiar el În Intențiuni. Una dintre primele fotografii ni-l restituie Îmbrăcat În fetiță. Modă a epocii, reverie maternă, plăcere a deghizamentului? Cu siguranță, câte ceva din toate acestea. Pentru ca o poză târzie, datorată lui Roger Viollet, să ni-l Înfățișeze În chip de Salomee
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Notes sur Paris, Paris, 1867. Thackeray, William, The Book of Snobes, Londra, 1848. Toma, Dolores, Formele pasiunii, București, Editura Meridiane, 1992. Ungureanu, Cornel, Mitteleuropa periferiilor, Iași, Editura Polirom, 2002. Vartic, Ion, Clanul Caragiale, Cluj-Napoca, Editura Biblioteca Apostrof, 2002. Wilde, Oscar, Intențiuni, București, Editura Univers, 1972, În românește de Mihai Rădulescu, prefață de Mihai Miroiu. Woolf, Virginia, Beau Brummell, În The Common Reader (Second Series), Londra, Hogarth Press, 1932. Xenofon, Amintiri despre Socrate, București, Editura Univers, 1987, traducere, note, postfață de Grigore
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
trebui ca apoi să mân astfel, spre pedeapsă, ca blestem otrăvit, ființa mea din eternitate în eternitate. 2254 Popa nu știe că obiectul nebuniei lui Ștefan e Mira și că Mira e lunatecă și la începutul actului are în adevăr intențiunea s-o otrăvească pe Mira cu desăvârșire, promițîndu-i Adinei că-i va [da] spre Vorgeschmack al omorului pe Ștefan, să-i aducă otrava, dar văzând la urmă că Mira e nebunia fiului său - văzând că împrejurarea îi vine în ajutor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
depărtă de la noi. - Domnia-voastră, domnule conte, sunteți, judecând după aceea ce pot vedea, cel mai fericit consoarte din Suedia rece, îmi pare bine de-a fi făcut cunoștință cu d-voastră, zise don Caldero. V-am observat demult și aveam intențiunea de-a vă afla numele, fiindcă păreți, ca și mine, a nu lua seama numai la esteriorul, ci și la interiorul unui om, mă bucur de-a fi găsit o rudă spirituală. În astfeli se începu cunoștința mea cu un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
are de-a reprezinta un caracter în cari se pătrund reciproc idealitatea și viața individuală, atunci are de-a renaște acest tip creatorice în spiritul său astfel precum a fost conceput. Tema sa este atuncea de-a căuta să ajungă intențiunile poetului în tot coprinsul lor și de-a deveni interpretul său fidel. În preajma acestor tipuri actorul se ridică la înălțimea poetului daca concepe liber în sine imagina creată de poet și o încorporează în sensul său. Daca întruparea lui acopere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a artei sale. Cultura retorică și mimică e numai condițiunea negativă pentru nașterea reprezintațiunii (Darstellung) dramatice. Obiectul ei este individualitatea poetică: caracterul. Pătrunderea lui e lucru principal și esențial. Prin tecnică câștigăm numai libertatea de-a realiza caracterul intuit conform intențiunilor. Aici e locul propriu al (lucrărei) creării (Schaffen) artistice. Astfel rezultă ca o a doua activitate mai înaltă al stadiului nostru pătrunderea operei de arte poetică până-n fibrele sale cele mai secrete, spre-a pricepe caracterul ce-avem a-l
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
operă de artă în antiteză (Gegensatz) c-o opera a naturei numai. Artistul pe treapta aceasta s-arată așadar însuflețit de cugetarea de-a nu lăsa să domnească nimica nemijlocit în întrul său, ci de-a-și da socoteală de toate intențiunile poetului și de-a nu se abandona în neci un moment al reprezentațiunei sale momentului nepăzit, afectului și inspirațiunei nemijlocite, ci de-a (acorda) da ascultare Cu totul în sensul acesta zice Cicero în Brutu[s], cap. 29, despre necesitatea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]