343 matches
-
tub acustic ce duce până la poarta Domeniului, îndemnându-i să plece. Uneori, folosește o portavoce: în câteva rânduri, chiar și o pușcă de vânătoare, a descărcat-o în aer... Nici Magistratul nu a izbutit încă să-l vadă pe Castelan; Intendentul i-a comunicat, prin tub, că, poate, nici nu se va întâmpla, vreodată, așa ceva. A explicat că stăpânul său este retras într-o meditație adâncă. Câteodată, luni de zile, nu scoate o vorbă; și ani, alteori; comunică, deja, cu alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
sau scârnav, își prinde nasul cu un clește; răsuflă pe gură printr-un tifon, să nu inspire vreo insectă. Castelanul a atins o stare de spiritualizare greu de închipuit; deranjat, s-ar putea să moară subit. Cam așa a zis Intendentul că stau lucrurile cu stăpânul său. „Insistența dumneavoastră, domnule, e aproape un atentat!” a țipat, în final. Un pumn vârât pe gâtul Magistratului! A înghițit povestea fără să zică pâs! Tocmai îi ajunsese la urechi - cu o zi înainte - că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
o mână și cu sabia în cealaltă. Un ambidextru care să le mânuiască pe amândouă cu aceeași pricepere: cu pana va reteza capetele imbecililor, cu sabia va rescrie istoria. Va pieri asasinat. ROMANCIERUL. Sunt sigur că Masca era Castelanul. Sau Intendentul; pun rămășag că e vorba de una și aceeași persoană. La Domeniu se petrec lucruri ciudate: nimeni nu l-a văzut, încă, pe stăpân - în afara Pădurarului - și nici în fereastra donjonului, noaptea, când înăuntru este aprinsă lumina, nu au apărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
alb. Dedesubt, ca semnătură, Kikau Khasut. Nimeni nu știe despre ce e vorba, dar înscrisul are destinație precisă. Romancierul a mirosit ceva, a fost zărit, furișându-se, noaptea, în preajma Domeniului. Peste tot își vâră nasul. Poate îi găurește și lui Intendentul pielea; în urmă cu trei zile, a tras asupra unui pădurar, alt curios. Ancheta a stabilit că se urcase pe gardul Domeniului. Dacă va scăpa cu zile, va fi judecat. Inspectorul venit din Capitală a stabilit că Șeful Gărzilor Reunite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
furia mulțimii... FILOZOFUL. Povestea cu Castelanul-alchimist este născocită de către cine știe cine. Poate chiar de către Magistrat, pentru a asmuți lumea asupra musafirului din donjon. Musafir, pentru că noul venit precis că nu este Castelanul. Niciodată nu a fost văzut, de când a sosit. Numai Intendentul, de la distanță. E un joc încurcat acolo; Magistratul e cel mai interesat să circule o astfel de istorie. Dacă prinde - și va prinde! -, castanele vor fi scoase din foc cu mâna dușmanilor săi; totodată, aceștia vor deveni mai înțelegători, cerând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Stațiunea, dacă vrei, poți să-l căsătorești pe Actor cu Darling, să-l pui pe Filozof să-l ucidă pe Romancier sau viceversa. Poți să-l mai învii o dată pe Astrolog: să reiasă că, de fapt, el este Castelanul. Și Intendentul, totodată. Poți să trimiți ploi cu broaște sau cu pești, un uragan devastator, o molimă necunoscută de care să nu mai scape nimeni, nu o rabie oarecare. Poți să aduni simultan, în Piață, pe Isus, pe Mahomed și pe Buda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
câte una pentru fiecare familie. Se vorbea de o împărțeală, în donjon erau câteva mii. Nici un Eldorado nu se putea compara cu revărsarea de aur ce urma să facă din Stațiune cel mai prosper loc de pe planetă. Castelanul dispăruse - nici Intendentul nu fusese găsit, semn că era vorba de una și aceeași persoană. Câțiva inși s-au repezit într-un tunel care ieșea nimeni nu știe unde. Nu s-a mai întors nici unul. „E un fum otrăvit acolo!” au zis unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
să apară, iarăși, Castelanul, poate veni oricine în locul lui; în afara unui vilegiaturist plecat nu de mult - așa a răspândit cineva vorba -, nimeni nu știe cum arată. Poate acela a fost chiar Mesagerul, care mi-a trimis avertismentul său. Chestia cu Intendentul încurcă și mai mult lucrurile... Sfânta Treime! Pătrime; nu știu câți într-Unul! Astrologul e mort, iese din calcul; Romancierul e viu, uneltește zi și noapte. A luat pulsul plebei, îl accelerează sau îl încetinește după cum vrea. A hotărât îndepărtarea mea, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Încă nu. Sunt pământuri ce aparțin familiei Cavalcanti, ți-am mai spus, necultivate de mult, fără intrări la cadastrul recoltei și nici măcar impozitate. Există doar o moșioară prin părțile astea, dar e la mai mult de două leghe de aici. Intendentul e cel care a anunțat că este incendiu, la corpul de gardă de la poartă. - Și altceva nu știa? Cine a lucrat aici? Bargello ridică din umeri. -Pe aici oamenii sunt neciopliți și Înapoiați. Niște animale get-beget, abia În stare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Și altceva nu știa? Cine a lucrat aici? Bargello ridică din umeri. -Pe aici oamenii sunt neciopliți și Înapoiați. Niște animale get-beget, abia În stare să se exprime; nu ca noi, cei de la oraș. Tot ce-a știut să spună intendentul e că aici erau diavolii și că lucrau să construiască inelul lui Satan. Pesemne s-a apropiat să tragă cu ochiul, dar ceva l-a speriat și, din clipa aceea, s-a ținut departe, până În noaptea incendiului. Dante era perplex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pentru mortiere tuturor regimentelor ce treceau pe acolo. Cei mai buni ani din viața lui Bassepin au fost în timpul războiului! Vindea la cele mai mari prețuri lucruri cumpărate de la mare depărtare, își umplea buzunarele, muncea zi și noapte, le procura intendenților militari care erau în trecere și ce le trebuia, și ce nu, lua înapoi de la regimentele care se retrăgeau lucrurile pe care le vânduse pentru a face din nou negoț cu ele, vânzâdu-le regimentelor care le luau locul și tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
anunțat c-am reușit! Amintiri... dar, frumoase! O nouă șansă mare pe care am avut-o, a fost că am ajuns în clasa doamnei Sanda Manu. Un rafinat pedagog și regizor, d-na Manu îndruma studentul în aria concretului, motiva 'intendentul’ de teatru să se ancoreze în momentul clipei în care se afla concret. Acest lucru manifesta o prezența bogată în momentul scenic, determinand conexiunea studentului cu realitatea situației scenice în ansamblul ei. Pasiunea dumneaei pentru teatru, intensitatea cu care participa
INTERVIU CU UCENICUL MARILOR MAEŞTRII AI TEATRULUI, ACTORUL RICHARD BOVNOCZKI! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350692_a_352021]
-
având acces la o sursă de apă potabilă și stocuri de produse alimentare arborate de-a lungul unei galerii de 30 de metri adâncime. Scripetele era pus în mișcare de către soldații care învârteau ca un fel de carusel din lemn. Intendentul castelului exercita o funcție esențială: el era cel care calcula cantitatea de alimente necesară pentru a putea face față asediului. Originile primelor fortificații datează din secolul al VIII-lea. Deși prima mențiune a Bouillon-ului apare într-un text datând din
CASTELUL BOUILLON de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359632_a_360961]
-
deschide cu un gest afectat portiera de la mașină. - Bine ați venit, sir ! Vreau să-i întind mâna, dar Voquin mă oprește. - Nu se dă niciodată mâna cu un majordom ! Acesta îmi prezintă și restul personalului : bucătăreasa, ospătăresele, șoferul, grădinarul și intendentul, apoi mă invită să intru. Livingul imens, cu pereți de 4-5 metri înălțime și tavanul din grinzi, degajă o senzație ciudată de monumentalitate, de solemnitate, ferestrele decorate cu draperii duble, în diverse culori, sunt de-a freptul încântătoare, covoarele cu
DRUMUL APELOR, 43 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372495_a_373824]
-
putut să le înfrângă, a pierit. Celebrele vorbe: "și mai potoliți-l pe Eminescu" au fost rostite de Petre Carp, unul dintre politicienii influenți aflați la conducerea Partidului Conservator. Eminescu avea să fie implicat în dezvăluirea afacerii Warszawsky, în care intendentul armatei ruse, baronul A.M. Warszawsky, a oferit mită pentru a obține dreptul de a cumpăra la prețuri mici alimente din România și de a le vinde mai departe armatei țariste, la prețuri mult mai mari. Odată cu acest privilegiu a primit
15 IUNIE 2017, 128 DE ANI DE LA MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU. de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376865_a_378194]
-
astfel că nu există riscul să dispară ceva. Menajerele, în număr de trei, au câte cinci camere de întreținut ( se aspiră și se șterge praful zilnic ! ), începând cu locurile funcționale ( livingul, biroul de lucru, biblioteca ), celelalte fiind lăsate pentru după-amiază. Intendentul se trezește zilnic la ora cinci, face piața, preia livrările de la firma de catering și se ocupă de aprovizionările ( cuprinse în meniu ) pentru ziua următore. La șase apare bucătarul, care pregătește micul dejun și ingredientele pentru cină. Grădinarul se scoală
DRUMUL APELOR, 46 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376332_a_377661]
-
și rachiu. Le Cler a întâlnit în Moldova o astfel de făbricuță: „o mașină de vapori trasă de șase perechi de boi”. O asemenea instalație se afla în 1860 pe moșia Zvoriștea „în bună stare”. Pentru perfecționarea procesului de producție, intendentul făbricuței, Ilie Olehanovschi, a adus un specialist englez - August Hamilton. Într-un contract încheiat între Franz Kureck, arhitectul orașului Suceava, neamț ce nu știa romînește, și Botez Forăscu, prin care cel dintâi își lua obligația să construiască pe moșia Preutești
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe cel care locuiește În Marais, pe cel din Saint-Germain, din Cartierul Latin sau pe cel de la Chaussée-d’Antin; să facă distincția Între proletar, proprietar, consumator și producător, Între avocat și militar, Între cel care vorbește și cel care acționează. Intendenții armatelor noastre nu recunosc uniformele regimentelor cu mai mare viteză decât Îi trebuie fiziologului ca să deosebească Însemnele pe care i le lasă omului luxul, munca sau mizeria. Scoate un portmantou și pune pe el niște haine!... Bun! Dacă nu te-
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
impunea tuturor dorințele sale. După ce a analizat cu atenție corespondență dintre cardinal și rege, Tropin concluzionează:"Richelieu, fiind însărcinat cu executarea dorințelor regelui desigur că le a imprimat cu forța să; de aici apare în postura de creator al guvernatorilor, intendenților, generalilor, ambasadorilor,etc, cărora le comunica dorințele regelui. Fără nicio îndoială, trăsăturile politicii regale erau reflectarea dorințelor cardinalului, și aproape întotdeauna geniul sau alegea calea care conducea spre un final fericit. Dar în insistența în a urma un drum, odată
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
aparența puterii, dar, în realitate, aceasta îi scăpase din pricina alianței monarhiei cu burghezia în ascensiune: În secolul al XVIII-lea existau încă mari seniori ce purtau titlul de guvernatori ai unor provincii”, însă partea reală aparținea intendentului. În ochii aristocrației, intendenții erau „reprezentanții unei puteri intruse, niște oameni noi, funcționari ajunși la guvernare din rândurile burgheziei și ai țăraniloră Și totuși, acești oameni guvernau Franța”. Astfel, Tocqueville ne descrie două elite concurente în confruntare, una câștigând progresiv teren fără a beneficia
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care fusese măritată cu Zodic, martirizat și el193; Sabina, o văduvă bogată din Hulin pe care servitoarea ei, Serapia, o siriană, a învățat-o cuvântul lui Hristos 194) și din Bizanțul evocat și mai sus (o diaconiță Olimpiada, măritată cu intendentul lui Theodosie cel Mare pentru o căsnicie care a durat douăzeci de luni; și-a petrecut apoi viața în rugăciune și post, pocăindu-se și făcând acte de generozitate, suferind persecuții și fiind gonită, în cele din urmă din Constantinopol
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ananghie, sărmanul meu băiat. Curaj, însă, Queequeg! Te așteaptă o masă bună. Căci, în vreme ce, cu buzele învinețite și cu ochii injectați, vlăguitul sălbatic se cățăra pe lanțuri și poposea în sfîrșit pe punte, ud leoarcă și dîrdîind fără voia lui, intendentul se apropie de el și-i oferi, cu o privire binevoitoare și consolatoare - ce anume? Un coniac fierbinte? Nu! Ci - o, dumnezeule! - o cană de... ghimber amestecat cu apă călduță! Ă Ghimber? Miroase cumva a ghimber? întrebă Stubb, apropiindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
călduță! Ă Ghimber? Miroase cumva a ghimber? întrebă Stubb, apropiindu-se bănuitor. Da, ghimber trebuie să fie! exclamă el uitîndu-se în cana încă neatinsă. Apoi, rămînînd locului o clipă, ca și cum nu și-ar fi crezut ochilor, se îndreptă calm spre intendentul uimit și-i spuse în șoaptă: Ă Ghimber? Păi, fii bun, domnule Cocuță și spune-mi la ce folosește ghimberul? Este oare ghimberul combustibilul pe care dumneata, Cocuță, îl folosești pentru a aprinde un foc în acest canibal rebegit? Ghimber
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
prova, adăugă brusc: Ă Aici și-a vîrît nasul nu știu ce Societate de temperanță! Vrei să fii așa de amabil și să te uiți în cana asta? Miroase-o te rog, domnule! Apoi, privind mutra secundului, mai spuse: Ă Domnule Starbuck, intendentul are neobrăzarea să-i ofere acest calomel lui Queequeg, care abia a venit de pe balenă! Dar ce, domnule, este oare intendentul spițer? și cu un foaie ea ăsta vrea să sufle viața înapoi în trupul unui om pe jumătate înecat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
te uiți în cana asta? Miroase-o te rog, domnule! Apoi, privind mutra secundului, mai spuse: Ă Domnule Starbuck, intendentul are neobrăzarea să-i ofere acest calomel lui Queequeg, care abia a venit de pe balenă! Dar ce, domnule, este oare intendentul spițer? și cu un foaie ea ăsta vrea să sufle viața înapoi în trupul unui om pe jumătate înecat? Ă Sper că nu, domnule, răspunse Starbuck. E o băutură cam slabă. Ă Da, intendentule! exclamă Stubb. O să te-nvățăm noi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]