124 matches
-
duce la o perspectivă indeterministă asupra cauzalității: „Variabilele care influențează definiția situației și acțiunea unei persoane sunt rezultatul «propriei alegeri» a acesteia și aparent nu reprezintă obiectivul unei analize cauzale clare”. Dacă am utiliza terminologia filosofiei clasice, am putea considera interacționismul simbolic, în această ultimă variantă a sa, ca un idealism sociologic de factură subiectiv colectivă. Societatea reprezintă un complex de roluri, norme, valori, reguli de comportare asupra cărora s-a constituit un ridicat consens colectiv. Acest complex de roluri, norme
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
real, dar ea este produsul exclusiv al interacțiunii simbolice a membrilor colectivității. Sarcina sociologului este să explice cum se constituie această ordine. „De ce”-ul este redus la „cum”-ul ei. Etnometodologia face pe această linie un pas mai înainte față de interacționismul simbolic. Teza ei fundamentală este că presupoziția unei „lumi realmente reale”, a unei societăți care există „acolo în afară” (out there) și așteaptă să fie studiată de către sociolog este nefundamentată. Singurul lucru direct observabil de către sociolog este efortul oamenilor de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
abordare sociologică cu pretenție de globalitate, ea tinzând să se transforme, mai degrabă, într-o ramură a sociologiei. În acest sens este semnificativ că unul dintre întemeietorii etonometodologiei, Aaron Ciccourel (1974) afirmă că aceasta trebuie considerată doar o „sociologie cognitivă”. Interacționismul simbolic și etnometodologia, dincolo de pozițiile lor extremiste, antiobiective, atrag atenția asupra unui aspect important: realitatea socială se constituie prin intermediul unor mecanisme cognitive, atât individuale, cât și colective. A devenit din ce în ce mai clar că aceste mecanisme nu mai pot fi considerate, pe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
colective. A devenit din ce în ce mai clar că aceste mecanisme nu mai pot fi considerate, pe baza unei epistemologii realist-naive, drept promotoare automate ale unui determinism obiectiv, ci ca aducând ele însele o contribuție independentă la determinarea proceselor sociale. Limita fundamentală a interacționismului simbolic și, mai ales, a etnometodologiei îmi pare a fi aceea că ele pornesc în mod absolut de la subiect. Subiectul uman, cu mecanismele sale de cunoaștere și de comunicare, nu este privit ca o parte a realității sociale, ci ca
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
psihologia socială este interacționalism simbolic, iar interacționalismul simbolic este reprezentat de Dewey-Thomas-Cooley-Blumer. În acest caz, Mead nu face parte din lanț! Între Matthews, respectiv Lewis și Smith, se situează Paul Rock, care, În The Making of Symbolic Interactionism (1979), consideră interacționismul simbolic paradigma centrală a Școlii, Îl reașază pe Mead În lanțul interacționalist și insistă asupra a două aspecte particulare: contribuția lui Park la modelarea interacționalismului, În urma căreia formalismul lui Simmel s-a integrat În studii asupra vieții sociale (Simmel a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
and Society in the Late Modern Age, Stanford University Press, Stanford, 1991. Fr. Dubet, Le Declin de l’institution, Seuil, Paris, 2002, p. 340. 1. Cea mai interesantă analiză a acestui proces este prezentată de cercetătorii care continuă, în forma interacționismului simbolic structural, mai vechile abordări ale interacționismului simbolic. Vezi S. Stryker, P.Burke, „The Past, Present and Future of an Identity Theory”, Social Psychology Quaterly, nr. 63, 2000; S. Stryker, T. Owens, R. White (ed.), Identity, Self, and Social Movements
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Stanford University Press, Stanford, 1991. Fr. Dubet, Le Declin de l’institution, Seuil, Paris, 2002, p. 340. 1. Cea mai interesantă analiză a acestui proces este prezentată de cercetătorii care continuă, în forma interacționismului simbolic structural, mai vechile abordări ale interacționismului simbolic. Vezi S. Stryker, P.Burke, „The Past, Present and Future of an Identity Theory”, Social Psychology Quaterly, nr. 63, 2000; S. Stryker, T. Owens, R. White (ed.), Identity, Self, and Social Movements, University of Minnesota Press, Minneapolis, 2000. Este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
singure ori în grup personalitatea de bază PB. 4.6.3. Reprezentările psihopedagogice (RPP)tc "4.6.3. Reprezent\rile psihopedagogice (RPP)" Problematica reprezentărilor psihopedagogice are la bază cercetările și studiile prof. Serge Moscovici, dar este implicit susținută și de „interacționismul simbolic” promovat de Mead, prin maniera simbolico-subiectivă de procesare a raporturilor gândire - conduită. Sistemul de personalitate este un sistem deschis, realizând cu mediul nu numai un schimb substanțial și energetic, ci și unul informațional, prin recunoașterea deschisă a naturii informaționale
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de către ceilalți; altfel spus, o dimensiune se referă la persoană în mod direct, iar cealaltă dimensiune se referă la modul în care acea persoană este reprezentată în mod simbolic în conștiințele celorlalți (se remarcă apelul la conceptele teoriei sociologice a interacționismului simbolică. Reprezentările sunt, în mare parte, influențate de stereotipurile, conceptele, etichetele, percepțiile de rol care vizează o anumită persoană. Wolfensberger a întreprins și o analiză a principalelor roluri atribuite persoanelor deviante de-a lungul istoriei. El afirmă că, atunci când o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de a fi supusă unei serii de critici. Încercările de „sociologizare” s-au asociat cu asumarea unor riscuri pe care diferiți critici nu au ezitat să le evidențieze. Una dintre principalele critici se adresează fundamentului sociologic al principiului normalizării, adică „interacționismului simbolic”, cu diferitele sale derivate (dramaturgia socială”, „teoria etichetării”Ă, căruia îi lipsesc cercetări empirice semnificative prin care să-i fie confirmate ipotezele principale. Mai mult, teoria normalizării nu poate oferi o analiză coerentă a perspectivei istorice privind transformarea reacțiilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
contextualul), după cum în aproape orice rezultat provenit dintr-o abordare idiografică se pot identifica anumite constante și regularități. 4. Există și teorii (modele explicative) cu pretenție de universal, începând de la unele „slabe” sub aspectul axiomatizării și formalizării, cum ar fi interacționismul simbolic, marxismul, și până la altele „tari”, ce utilizează din plin formule și modele matematice, cum ar fi cea a costurilor și beneficiilor, în varianta ei mai „severă” a alegerii raționale. Aceasta din urmă spune că, în mod obișnuit, actorul uman
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai sus, cea privind orientarea epistemologică generală, căreia i se subsumează, în mare parte, și celelalte. Modelul pozitivist, împrumutat din științele naturii, presupune existența unei realități obiective, a unor structuri exterioare actorilor. Cel fenomenologic - operaționalizat în sociologie în principal prin interacționismul simbolic și, în varianta lui mai tare, prin etnometodologie - mizează pe subiectivitatea umană, pe socialul construit și interpretat prin interacțiunea motivațiilor, așteptărilor, simbolurilor etc. individuale și grupale. În primul paragraf al acestui capitol am încercat să arătăm cum, și la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
intervențiile adecvate, prin prisma riscului pentru boală, scopurile familiei, standardele etice și religioase; 5) să se adapteze cât mai bine la boală și/sau la riscul pentru boală. Din această definiție derivă câteva caracteristici ale consilierii genetice. Prima caracteristică este interacționismul dintre consilier și client, proces diferit de simpla sfătuire (advice giving), proprie, după cum vom vedea, paradigmei eugenice. A doua caracteristică este faptul că consilierea genetică este un proces derulat în timp, în funcție de ritmul și necesitățile clientului. A treia caracteristică relevă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ipoteze metodologice. Etnologul e plasat, odată cu întreprinderea, în fața unui spațiu de edificare a raporturilor ierarhice actualizate în personalizarea relațiilor; evacuate din sociologia muncii în favoarea marilor forțe ale conflictului, aceste relații interpersonale au fost înțelese în sociologia organizațiilor în optica unui interacționism individualist. Fixată în trecut între determinismul macrosociologic și individualismul metodologic, întreprinderea poate fi înțeleasă de acum ca o comuniune de interese personale solicitând o participare activă a tuturor. Etnologul e nevoit să ia distanță față de aceste concepții diferite și să
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cu alte "tipuri" de dominare. Capătă alte forme, ca, de exemplu, contractul juridic "de la caz la caz". Se implică în noi domenii, se birocratizează, se extinde la alte figuri dominante, ca, de exemplu, cea a antreprenorului. Și, la fel cum interacționismul a putut arăta importul de "rituri religioase și liturgice" către "riturile profane", care le banalizează și le rutinizează în afara oricărei liturgici sacre (Goffman, 1974, și Rivière, 1995), charisma unui singur om a migrat dinspre puterea religioasă, militară și politică spre
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a actorilor și a bunurilor. Becker a refuzat întotdeauna să folosească definițiile instituționale (produse pentru întocmirea statisticilor), percepute drept convenții dominante. Problema nu este atât să se știe de ce (teoria "câmpului"), cât prin cine și cum apar definițiile (teoria "lumilor"). Interacționismul, care este un constructivism, se înscrie aici în siajul teoriei critice a Școlii de la Frankfurt, contrar a ceea ce se poate afirma ici și colo, prin faptul că refuză să participe la reproducerea unei ordini sociale (cf. Max Horkheimer, Théorie traditionelle
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
p. 16). Influența lui Simmel s-a transmis prin Robert Park (1864-1944), care i-a fost student și care a fondat, împreună cu George Herbert Mead, Școala de la Chicago. Regăsim la Blumer (1900-1987) ideile lui Mead și Simmel când pune bazele interacționismului simbolic (Blumer, 1986), distingând interacțiunile sociale non-simbolice (stimul/răspuns) și cele simbolice. În al doilea caz, există o muncă de interpretare de către actor, în timp ce în primul nu se produce decât un răspuns direct. Definire și identitate Interacționiștii americani descriu activitatea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o suită de probe mai mult sau mai puțin formalizate. În plus, reputația depinde foarte mult de durată. În lumea culturală, fiecare trebuie să-și mențină mult timp o reputație înaltă (ibidem, 1988, p. 361). "Lumile" în dezbatere "Lumile" fagocitate? Interacționismul american este încă prea puțin vizibil în Franța, încât putem să ne întrebăm dacă el constituie cu adevărat o paradigmă autonomă, în aceeași măsură ca și precedentele două. Unul dintre motivele importante ale acestei discreții relative constă în efortul depus
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
nimic nu este mai eficace pentru a specifica un punct de vedere decât să-l confruntăm cu focurile încrucișate ale celor concurente și să rezistăm efortului de eufemizare a divergențelor. Intenabilul antideterminism Cum am văzut, autorii care se grupează în spatele interacționismului refuză să-i "reducă" pe actori la colective (clase, vârste, localitate, etnie, sex), la ceea ce ei numesc data (Becker și McCall, 1990). După ei, socialul este mereu repus pe tapet; regulile sunt informale, renegociate constant. "Ordinea socială" este o "ordine
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
trebuie să se știe de ce. Or, sociologia interacționistă nu cercetează niciodată rațiunile de a acționa, mai ales în ce privește dimensiunile lor cognitive. Contextul este întotdeauna privilegiat, în detrimentul conținutului care stă, fără îndoială, la baza (inter)acțiunilor. • Credințe sau rațiuni? Sub acoperirea interacționismului, sociologia lui Becker ar fi, de fapt, un sociologism, adică un holism: această teorie indică faptul că valorile artistice sunt "iluzii colective generate de forțe sociale anonime [...]. Fie că este vorba de "lumile artei", de clasele sociale, de medii sociale
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
218, 246, 248, 254, 266, 273, 294, 299, 310-311. Instituționalizare, 181, 187-189. Intelectual, 39, 52, 78, 170-173, 254, 274, 283, 289. Intelectualism, 75, 285, 305. Intenție, 10-11, 24-25, 28, 44-45, 81, 106, 126, 138, 141, 225, 237-238, 278, 281, 286. Interacționism / simbolic, 184, 263, 292, 302-303, 306. Intercomunalitate, 208-209. Interes general / (teoria ~), 13, 71, 74, 205, 207, 210, 212, 216, 217, 249. Interpret, 175-177, 179, 298. Interpretare, 21-22, 26-28, 65-66, 88, 103, 117, 137, 143, 145, 147, 157, 161, 176-178, 233
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se cumulează alte probleme, în relațiile parentale sau în relațiile cu colegii și mediul social și școlar. La urma urmei, abordarea tranzacțională a factorilor de risc nu se bazează oare, mutatis mutandis, pe același soclu epistemologic ca și cea a interacționismului simbolic: construcția reciprocă a personalității și a statute sociale? Abordarea prin factori de risc este indispensabilă mai ales în elaborarea de programe preventive adaptate. Această direcție de cercetare este adesea criticată pentru latura ei stigmatizantă, ceea ce poate fi uneori corect
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
formulat întrebările din ghidul de interviu. Alt pas important în ordinea logicii cercetării îl reprezintă identificarea paradigmei teoretice reprezentată de premisele epistemologice, ontologice și metodologice ale cercetătorului. Acesta va fi ghidat în cercetarea sa de perspectiva teoretică la care aderă (interacționism, constructivism, etnometodologie etc.). În același timp, apelul la triangulația paradigmelor teoretice permite interpretarea unui set de date din perspective diferite. Teoria își găsește locul în cercetarea socială în multe feluri. O teorie socială poate fi o sursă a limbajului teoretic
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Susține că puterea este la fel de importantă ca și împărtășirea acelorași valori pentru menținerea societății; conflictul este responsabil de schimbare. Cum puterea afectează distribuția resurselor limitate și cum conflictul schimbă societatea. Studiul politicii, a mișcărilor sociale, și a structurilor puterii organizate. Interacționismul simbolic Studiază cum sunt create structurile sociale în cursul interacțiunilor umane. Cum oamenii se comportă în grupurile mici; cum simbolurile și comunicarea formează percepțiile; cum se învață rolurile sociale și "societatea" este construită prin interacțiuni. Practica educațională; terapia. Două din
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
self-monitoring). Perspectiva interacționistă, oricum, are de asemenea limitele ei. Deoarece accentuează pe interacțiunea față în față în formarea realității sociale, există tendința să ignore partea pe care instituțiile sociale ca familia, religia și economia o joacă în formarea comportamentului uman. Interacționismul de asemenea tinde să ignore forțele sociale majore, astfel ca industrializarea, care sunt dincolo de relația față în față, dar care influențează serios atât cantitatea de stabilitate socială cât și măsura schimbării în societate. 3.5. Micro și macrosociologia: o sinteză
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]