124 matches
-
la latitudinea unei instituții rațional instrumentale, cum este statul, ci a unui organism mult mai larg, cu o adevărată viață afectivă, cum ar fi societatea. Nu statul își redefinește identitatea, ci societatea care îl locuiește. Curente sociologice precum cel al interacționismului simbolic exercită o puternică influență asupra demersurilor constructiviste din teoria Relațiilor Internaționale, vizibile în explicațiile asupra modului în care apar și se dezvoltă relațiile intersocietale, precum și în metodologia de cercetare. Interacțiunile fac posibile definirea individului și a societății sale prin
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
de către ceilalți; altfel spus, o dimensiune se referă la persoană în mod direct, iar cealaltă dimensiune se referă la modul în care acea persoană este reprezentată în mod simbolic în conștiințele celorlalți (se remarcă apelul la conceptele teoriei sociologice a interacționismului simbolică. Reprezentările sunt, în mare parte, influențate de stereotipurile, conceptele, etichetele, percepțiile de rol care vizează o anumită persoană. Wolfensberger a întreprins și o analiză a principalelor roluri atribuite persoanelor deviante de-a lungul istoriei. El afirmă că, atunci când o
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de a fi supusă unei serii de critici. Încercările de „sociologizare” s-au asociat cu asumarea unor riscuri pe care diferiți critici nu au ezitat să le evidențieze. Una dintre principalele critici se adresează fundamentului sociologic al principiului normalizării, adică „interacționismului simbolic”, cu diferitele sale derivate (dramaturgia socială”, „teoria etichetării”Ă, căruia îi lipsesc cercetări empirice semnificative prin care să-i fie confirmate ipotezele principale. Mai mult, teoria normalizării nu poate oferi o analiză coerentă a perspectivei istorice privind transformarea reacțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
previn apariția disidențelor prin nepublicare, iar pe de alta, conferă efortului cheltuit În mobilizarea capitalului relațional (semn al proximității cu puterea) valoarea unui purgatoriu transferat asupra cărții În sine. Pe fondul crizei regimului și al vidului ideologic, tranzacționalismul primează asupra interacționismului reglementat instituțional. Majoritatea scriitorilor pot evoca astfel de situații conspirative În care au fost constrânși să Își negocieze apariția textelor. Desființarea oficială a cenzurii În 1977 (Decretul nr. 472/27 decembrie 1977), la numai doi ani după reorganizarea instituției (În
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
coerență. Întrucât accepțiunile anterioare (de consistență absolută și consistență relativă, promovate de modelul dispozițional) s-au dovedit limitate atât sub aspectul conceptualizării, cât și al măsurării consistenței cross-situaționale, o variantă alternativă de conceptualizare a fost oferită, inițial, de modelul interacționist. Interacționismul a atras atenția asupra necesității de a lua în calcul atât variabilele de personalitate cât și pe cele situaționale pentru a putea ajunge la o explicație validă asupra consistenței comportamentale cross-situaționale (Alker, 1972; Averill, 1973; Bem, 1972 etc). Așa cum arătau
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de a lua în calcul atât variabilele de personalitate cât și pe cele situaționale pentru a putea ajunge la o explicație validă asupra consistenței comportamentale cross-situaționale (Alker, 1972; Averill, 1973; Bem, 1972 etc). Așa cum arătau Pervin și Lewis (1978), sarcina interacționismului este de a defini „variabilele critice interne organismului și pe cele externe acestuia și de a studia procesele prin care efectele unora pot fi legate de operarea celorlalte”. În cadrul interacționismului, un rol important este acordat percepției subiective a variabilelor situaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Bem, 1972 etc). Așa cum arătau Pervin și Lewis (1978), sarcina interacționismului este de a defini „variabilele critice interne organismului și pe cele externe acestuia și de a studia procesele prin care efectele unora pot fi legate de operarea celorlalte”. În cadrul interacționismului, un rol important este acordat percepției subiective a variabilelor situaționale, comportamentul individului asumându-se că va rămâne coerent cross-situațional în măsura în care aceste situații filtrate cognitiv de persoană își păstrează similaritatea/constanța funcțională în calitate de stimul comportamental. Accepțiunea de coerență comportamentală cross-situațională se
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
-se că „este mult mai economic să explicăm consistența ei prin aspecte de specificitate” (Mischel & Peake; 1982, 1983), ea a fost adusă tot mai mult (Mischel & Shoda, 1995) - chiar de către cei care inițial se declaraseră situaționiști - spre o formulă de interacționism dinamic, confundându-se practic cu conceptul de coerență propus de acest model. 5. Forme de consistență Sarah E. Hampson (1982) arată că întotdeauna când se vorbește despre consistență comportamentală implicit se face referire la minimum două momente de timp. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Funcțiile fantasmelor și ale imagourilor în economia impulsurilor, statutul colectiv al inconștientului, legătura între agregare și identificarea cu modele culturale sau cu lideri sînt tot atîtea încrucișări teoretice între RS și abordarea psihanalitică. 2.2.2. Gîndire ,,sălbatică'', bricolaj și interacționism simbolic Lucien Lévy-Bruhl, prin cercetarea sa asupra mentalității prelogice (1922), a influențat puternic lucrările lui Piaget; el propune o interpretare a modurile de gîndire a indivizilor din comunitățile tradiționale nu prin raportarea la o scară de evaluare absolută, al cărei
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
73, 96, 108-110, 116, 117, 122, 126, 153-155, 158-162, 164, 170, 198, 286 Inducție prin scenariu am-biguu, 162, 219 Influență socială, 12, 38-39, 41, 82, 89, 103, 117, 146, 148, 152, 156, 221, 223, 228, 267, 287 Inserarea RS, 31-32 Interacționism simbolic, 42-45 Interacțiune, 24, 27-33, 39, 41, 60, 68, 70, 72, 75, 82, 117-118, 142, 243, 257, 271, 286 Interviu, 17, 19, 94-101, 142-143, 149, 162, 165, 181, 192, 194, 219, 239 Î Întrebări tipice ale unui studiu de RS
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
studii longitudinale care au investigat participanții timp de aproximativ 50 de ani, cu o distanță între testări de aproximativ 10 ani. Care au fost reacțiile față de abordarea dispozițională a satisfacției? Extrem de contradictorii. Într-un plan general teoretic, reprezentații situaționalimului și interacționismului din psihologia personalității au ripostat prompt. Mischel (1968) postula ideea potrivit căreia condiții sociale diferite produc tipuri diferite de comportament, așa încât atribuirea comportamentelor unor trăsături și particularități înnăscute și nu particularităților situației ar fi total eronată. Ar fi însă la fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conceptuale și de viziune. Nu există practic nici o mare școală din istoria acestei discipline care să nu fi abordat frontal și educația - de la linia „reproducționistă” a școlii franceze inițiate de Durkheim și care merge pînă la Pierre Bourdieu pînă la interacționismul școlii americane sau „reproducționismul social” mai nuanțat al lui Basil Bernstein. La rîndul său, antropologia culturii și/sau educației se ocupă îndeosebi de procesul de transmitere culturală ca atare, de la mecanismele acestuia la criteriile de selecție ale conținuturilor selectate, încercînd
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
obiectiv analiza conversațională, realizată sub forma unui studiu al interacțiunii verbale, privite ca proces de coordonare a acțiunilor și ca realizare practică. Orientată diferit în raport cu tradiția sociologică și cu sociolingvistica, etnometodologia a preluat idei din curente precum fenomenologia socială și interacționismul simbolic (și acestea de origine americană) pentru a propune o abordare dinamică sub aspect social, care acordă un loc central punctului de vedere al participanților la interacțiune (actorilor), observați în viața lor cotidiană și aflați într-o relație de coprezență
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
realizate ca instrument similar metalimbajului. Deși sfera comunicării include și mijloacele non-verbale (gestică, mimică, vestimentație etc), metacomunicarea, ce permite interpretarea sau comentarea semnelor verbale/nonverbale, nu se poate materializa decît prin funcția metalingvistică, adică aceea specifică ipostazei verbale a comunicării. Interacționismul american, teorie de orientare psihologizantă a comunicării, dezvoltată începînd cu deceniul al cincilea al secolului trecut, consacră (prin G. Bateson, apoi prin Școala de la Palo Alto) termenul și conceptul de "metacomunicare" cu accepția de relație (conținutul fiind mesajul informațional propriu-zis
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
profesor la mai multe univeristăți din SUA, considerat cel mai influent sociolog al secolului trecut. Interesat mai mult de metoda observației directe decît de analiza cantitativă, interpretează comportamentul social prin apelul la grila metaforică și la sugestia dramatică, în cadrele interacționismului simbolic. Lucrări: The Presentation of Self in Everyday Life, Anchor Books, New York, 1959 (trad. rom. Viața cotidiană ca spectacol, Comunicare.ro, Colecția Cultura comunicării, București, 2007); Asylums. Essays on the Social Situation of Mental Patients and Other Inmates, Garden City
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Wendt este de acord cu neorealiștii că sistemul internațional este caracterizat prin anarhie și auto-ajutorare, el aduce argumente împotriva postulatului că auto-ajutorarea este o trăsătură necesară anarhiei. Aceasta este mai degrabă o instituție promovată și susținută prin procese. Apelând la interacționismul simbolic și la sociologia structuraționistă, Wendt arată cum auto-ajutorarea și politica de putere sunt construite social în contextul mediului internațional anarhic. În concluzie, există multe ramuri de cercetare constructivistă: o linie proeminentă examinează modul în care interesele și identitățile statelor
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
sintetizată în următorul principiu: organizarea socială este principiul auto-organizării (organizării sinelui) și ambele explică acțiunea socială.207 Ulterior, în domeniul sociologiei și în cel al psihosociologiei, s-a dezvoltat teoria identității, două seturi de idei fiind considerate precursoarele acestei teorii: interacționismul simbolic și teoria controlului perceptual.208 În sens larg, teoria identității se referă la relația dintre individ și societate. Teoria reunește într-un singur cadru rolul central atât al semnificațiilor, cât și al resurselor în interacțiunile și scopurile oamenilor și
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
social complet necesită o metodologie care prezervă caracterul construit social al identității, chiar și atunci când se folosește acest lucru ca fundament pentru a genera cunoaștere. Problemele apar când se fac asumpții ontologice cu privire la identități. Identificarea agentului și a structurilor, morfogeneza, interacționismul simbolic și alte abordări utilizate în cercetarea din relațiile internaționale sfârșesc prin a se angaja în reificări ale actorilor, transformând identitatea într-un atribut al unor entități preconstituite. Acest lucru presupune dificultăți teoretice deosebite, subminând o mare parte din cunoașterea
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și din lucrarea recent apărută în țara noastră, în 2010, Sociologia culturii. Antologie autori străini, care, în primul capitol, a prezentat zeci de definiții ale culturii, grupate pe curente de gândire: universalismul, particularismul, funcționalismul, structuralismul, "Școala cultură și personalitate", culturalismul, interacționismul, esențialismul, structural-funcționalismul ș.a.16. Sociologia, în general, sociologia culturii, antropologia socială și culturală, în particular, se preocupă de cunoașterea științifică a culturii, iar modul în care tratează și semnifică acest concept, dincolo de diversitatea punctelor de vedere, este diferit față de simțul
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
intervențiile adecvate, prin prisma riscului pentru boală, scopurile familiei, standardele etice și religioase; 5) să se adapteze cât mai bine la boală și/sau la riscul pentru boală. Din această definiție derivă câteva caracteristici ale consilierii genetice. Prima caracteristică este interacționismul dintre consilier și client, proces diferit de simpla sfătuire (advice giving), proprie, după cum vom vedea, paradigmei eugenice. A doua caracteristică este faptul că consilierea genetică este un proces derulat în timp, în funcție de ritmul și necesitățile clientului. A treia caracteristică relevă
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Fink, R.Callois, G.Debord ș.a. Conform cercetărilor unor sociologi de vază că E. Goffman, P.Linton ș.a., comportamentul omului în societate trebuie să fie considerat drept joc, deci că expunere publică și purtare de mască. Erving Goffman a dezvoltat interacționismul simbolic inițiat de Max Weber și G.H.Mead în direcția unei noi abordări, cunoscută sub numele de "dramaturgie socială", care este instrument al gândirii și investigării. Spectacolul, în sens de reprezentare teatrală și divertisment public, s-a adaptat la toate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
nu poate de una singură să redea complexitatea mesajelor paratextuale; corelînd observarea regularităților textuale cu studiul parametrilor actului material al enunțării și al interacțiunii sociale, ea devine pragmatic lingvistică. Atunci beneficiază de aportul cercetărilor psihosociologice ale lui Vîgotski, în domeniul interacționismului social, efectuate mai ales de echipa genoveză din jurul lui J.-P. Bronckart. Dacă vom considera limbajul drept o practică socială, implicit vom studia și factorii extralingvistici; un prim obiectiv al demersului ar fi teoretizarea parametrilor externi prin care se postulează
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
umane. Interpretarea dată de Doll viziunii structuralist-genetice piagetiene este discutabilă. El ignoră determinismul evident al demersurilor lui Piaget. Consideră că teoria „patriarhului de la Geneva” are drept concepte și idei centrale „procesele dechis-închise”, „perturbarea structurală”, „structurile disruptive”, „autogenerarea”, „transformările nonliniare” și „interacționismul”. Oricine a studiat însă atent opera lui Piaget știe că numai ultimul concept din această serie este definitoriu pentru abordarea structuralist-genetică, iar sensul interacționismului piagetian nu conotează ideile de haos și nedeterminare, ci înseamnă, pur și simplu, dubla determinare dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
are drept concepte și idei centrale „procesele dechis-închise”, „perturbarea structurală”, „structurile disruptive”, „autogenerarea”, „transformările nonliniare” și „interacționismul”. Oricine a studiat însă atent opera lui Piaget știe că numai ultimul concept din această serie este definitoriu pentru abordarea structuralist-genetică, iar sensul interacționismului piagetian nu conotează ideile de haos și nedeterminare, ci înseamnă, pur și simplu, dubla determinare dintre organism și mediu, dintre subiect și obiect ce are loc în procesele dezvoltării și cunoașterii. Structuralismul genetic nu este un poststructuralism și Piaget nu
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și cel mai retras individ este parte a conexiunii ce leagă împreună toți oamenii, problematica revine constant în atenție. Avându-i ca reprezentanți de seamă pe George Herbert Mead, Everett Hughes ș.a., una dintre paradigmele deosebit de influente astăzi, aceea a interacționismului simbolic, este îndreptată către aceleași aspecte, deși dintr-o perspectivă ce favorizează mai degrabă comportamentul cooperativ decât analizele la nivel macrosocial, fie ele instituționale sau societale. Ideea cu bătaia cea mai lungă dintre ideile fundamentale ale sociologiei este comunitatea. Redescoperirea
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]