23,182 matches
-
de Lingvistică și Facultatea de Litere din București, între care au existat contacte și schimburi de informații, s-au publicat două eșantioane reprezentative: Laurenția Dascălu Jinga, Corpus de română vorbită ( CORV). Eșantioane, Oscar Print, 2002 și Liliana Ionescu Ruxăndoiu ( coordonator), Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus ( selectiv), Schiță de tipologie, Editura Universității din București, 2002 ( colaboratori: Andra Șerbănescu, Andreea Ghiță, Laurenția Dascălu Jinga, Iuliana Madeleine Lazăr, Diana Stănciulescu-Ghido, Răzvan Săftoiu, Ioana Cristina Pîrvu, Marioara Ion, Mirela Gheorghiu). Ambele volume cuprind
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
tocmai pentru că este nemarcată. Dincolo de unele diferențe în modul de organizare ( tipologia conversațiilor), în sistemul de transcriere și în tipul de texte dominant ( CORV cuprinde mai multe conversații în familie, cu grad mai mare de coerență narativă sau argumentativă, iar Interacțiunea verbală acoperă o mai mare diversitate de situații de comunicare), importante sînt asemănările, explicabile prin formația și mai ales prin interesele convergente ale autoarelor. De altfel, ambele proiecte din care este publicată acum doar o mică parte, zeci de ore
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
internaționale și au fost numiți recenzenți la reviste internaționale de referate. Problema nu se pune în termeni de noi și ei, ci în raport cu o viziune globală care se substituie uneia parohiale. Mediul academic românesc își poate dovedi vitalitatea numai în interacțiune cu cel global; primul trebuie să devină o parte organică a celui de-al doilea.
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
prealabilă aici. Despre “Oameni din Online” Oameni din online este o comunitate de profesioniști bazată pe schimbul de informații, experiențe, networking, implicată activ în creșterea și educarea mediului online românesc. Membrii clubului își doresc să creeze un mediu optim de interacțiune între profesioniști și organizații, să dezvolte, susțină și promoveze inițiativele bine intenționate în mediul online românesc. Programul Career Day: 8.30 - 9.00 Check În 9.00 - 10.00 Cum e să fii developer de web (Gabi Amarandei - Haipa), Ciprian
Career Day, un eveniment pentru studentii pasionati de online [Corola-blog/BlogPost/94368_a_95660]
-
evenimentul Angajatori de TOP Virtual este posibil 24h din 24h până vineri, 15 noiembrie, pe www.hipo.ro Începând de marți, 12 noiembrie și până vineri, 15 noiembrie cei care vor accesa platformă evenimentului vor putea participa la sesiuni de interacțiune cu o parte dintre companiile participante în intervalul orar 10.00 - 17.00 Mai multe detalii despre ediția virtuală Angajatori de TOP sunt disponibile pe www.hipo.ro, la secțiunea Angajatori de TOP Virtual.
Afla cum poti avea acces la 3000 de locuri de munca? [Corola-blog/BlogPost/94421_a_95713]
-
cu oportunități reale de angajare atât în București cât și în țară, în cadrul companiilor multinaționale de top din industria Business Process Outsourcing sau/și Shared Services. Prezenta I.FUTURE la această ediție a târgului Angajatori de Top este concentrată pe interacțiunea deschisă cu candidații ce nu sunt doar în căutarea unui loc de muncă ci a unui mediu în care să își înceapă sau să își continue carieră în domeniile mai sus precizate” - Constantina Sebestin Floroiu, HR Consultant, I FUTURE. Câteva
Peste 1200 de joburi deschise la Angajatori de TOP Iasi pe 24-25 octombrie [Corola-blog/BlogPost/94426_a_95718]
-
atrași mai mult de domenii mai restrânse sau mai noi, precum programare web” - Cristina Gafta, Specialist Resurse Umane, Thales Systems România. Evenimentul din Iași, oferă posibilitatea vizitatorii să participe la 5 workshop-uri și conferințe. Acestea reprezintă un cadru potrivit de interacțiune cu specialiștii în recrutare, manageri de department sau top management. Temele abordate de companii în cadrul workshop-urilor și conferitelor sunt de interes pentru cei care sunt în căutarea unui job, oferindu-le informații cu privire la etapele procesului de selecție și recrutare, oportunitățile
30 de companii, 60 de specialisti HR si peste 1200 de oportunitati de cariera la Angajatori de TOP Iasi [Corola-blog/BlogPost/94427_a_95719]
-
50%) și site-urile companiilor (58,75%) sunt principalele canale de informare, în timp ce, oportunitățile de a interacționa direct cu angajatorii, precum cele de tipul Zilele porților deschise (Open Days), sunt preferate de majoritatea respondenților (53.82%). În plus, modalitățile de interacțiune cu reprezentanții companiilor sunt cele mai de încredere metode de informare. O diferență importantă observăm în privința canalelor de comunicare preferate, în raportul dintre profesioniști vs studenți. Dacă persoanele entry-level (până în 3 ani experiență) preferă internship-urile și târgurile de carieră pentru
Topul celor mai doriţi angajatori în 2015 [Corola-blog/BlogPost/94433_a_95725]
-
la o plajă mai largă de oportunități de carieră și astfel mărirea șanselor de a obține un job. Nu există costuri de transport și/sau cazare. Evenimentul este accesibil oricui deține un calculator/laptop și conexiune la internet; • Mobilitate în interacțiunea cu reprezentanții companiilor. Într-o perioadă scurtă de timp, candidații se pot „muta” rapid de la un stand la altul și pot aplica direct cu CV-ul completat pe Hipo.ro; Ce presupune participarea la cel mai mare târg de joburi
Participă la cel mai important eveniment de carieră online – Angajatori de TOP Virtual [Corola-blog/BlogPost/94435_a_95727]
-
putea accesa platformă 3D a evenimentului și pot aplica la toate joburile de interes. Platformă virtuală 3D este o metodă eficientă de conectare a angajatorilor cu candidații care sunt în căutarea unui loc de muncă. Webinarii de carieră - modalitate de interacțiune cu reprezentanții companiilor. Vizitatorii evenimentului virtual Angajatori de TOP au ocazia să interacționeze cu reprezentanți ai companiilor în cadrul a 2 astfel de sesiuni: 1. Reprezentanții CGS și 4Career care vor susține LIVE, luni, 11 aprilie, la ora 14:00 un
Participă la cel mai important eveniment de carieră online – Angajatori de TOP Virtual [Corola-blog/BlogPost/94435_a_95727]
-
evenimentul acoperă o arie generoasă de teme conexe, adresându-se tuturor acestor categorii. Fiecare iubitor al mediului online își creează propria experiență, urmărind și distribuind materiale care se încadrează în preferințele sale sau îi întâmpină nevoile. Fiecare are parte de interacțiuni puternic personalizate, de aceea am conceput o conferință care să aducă în discuție subiecte diverse, de la chestiuni tehnice, conceptuale, până la povești ale oamenilor de succes în domeniu. Scopul mediat al acestei conferințe este de a pune bazele unei comunități on-line
Off Air la Iasi pe 13 si 14 aprilie [Corola-blog/BlogPost/94661_a_95953]
-
Jinga, Corpus de română vorbită, 2002, p. 104); „că freonu ăsta tot iese, iese, iese, din instalațiile frigorifice, din spray-uri, nu știu ce, îndepărtează stratul de ozon și pătrunde” (CORV 76-77); „o parte să fie de pragmatică a textului, dialogului, nu știu ce...” (Interacțiunea = Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Interacțiunea verbală în limba română actuală, 2002, p. 43). Adevărul e că în comunicarea curentă enumerările nu sînt niciodată prea lungi: vorbitorul e de obicei convins că interlocutorul înțelege ceea ce el vrea să spună, tendința fiind de a
„Nu știu ce” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13193_a_14518]
-
română vorbită, 2002, p. 104); „că freonu ăsta tot iese, iese, iese, din instalațiile frigorifice, din spray-uri, nu știu ce, îndepărtează stratul de ozon și pătrunde” (CORV 76-77); „o parte să fie de pragmatică a textului, dialogului, nu știu ce...” (Interacțiunea = Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Interacțiunea verbală în limba română actuală, 2002, p. 43). Adevărul e că în comunicarea curentă enumerările nu sînt niciodată prea lungi: vorbitorul e de obicei convins că interlocutorul înțelege ceea ce el vrea să spună, tendința fiind de a folosi echivalentele populare
„Nu știu ce” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13193_a_14518]
-
prin conjuncție rămîne mai curînd formală: „și foarte mulți din ăștia din Serbia și nu știu ce, că toți au venit...” (CORV 127); „mai ales neștiind nimic cît timp au, că dacă au timp puțin și nu știu ce, măcar amenințarea era mai limitată” (Interacțiunea 42). Prin expresiile imprecise se transmite în genere ideea că informația omisă este neinteresantă, neimportantă pentru înțelegerea mesajului. Oricum, sînt destule exemplele în care nu mai e vorba nici măcar de o schiță de enumerare: nu știu ce semnalează dezinteresul pentru detaliile povestirii
„Nu știu ce” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13193_a_14518]
-
nici măcar de o schiță de enumerare: nu știu ce semnalează dezinteresul pentru detaliile povestirii - „spre sfârșitu zilei, eram obosiți, nu știu ce, și acolo mergea televizoru” (CORV 141) - , extins și asupra temei: „dați drumu la scandal cum spune opoziția, firul roșu nu știu ce..., afacerea Costea” (Interacțiunea 162); „urma să plece pentru aproape o săptămînă, probabil în străinătate, să încheie un contract nu știu ce și... urma să vină astăzi” (Interacțiunea 114). Nu știu ce e deseori folosit în relatarea spuselor altora (cum se întîmplă de altfel și în textele citate
„Nu știu ce” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13193_a_14518]
-
CORV 141) - , extins și asupra temei: „dați drumu la scandal cum spune opoziția, firul roșu nu știu ce..., afacerea Costea” (Interacțiunea 162); „urma să plece pentru aproape o săptămînă, probabil în străinătate, să încheie un contract nu știu ce și... urma să vină astăzi” (Interacțiunea 114). Nu știu ce e deseori folosit în relatarea spuselor altora (cum se întîmplă de altfel și în textele citate mai sus din Antologia lui O. Bîrlea, în care sînt expediate replicile unor personaje din basm), marcînd neimplicarea în poziția și în
„Nu știu ce” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13193_a_14518]
-
și empatic, iar în Dietmar Osterburg un basist de înaltă precizie. La rândul său, Mircea Tiberian își continuă investigațiile în domeniile spontaneității asociative, în compania germanilor Maurice DuMartin/baterie, Jan Roder/contrabas și a saxofonistului american Ben Abarbanel-Wolf. Aici prevalează interacțiunea liberă dintre interpreți, asupra căreia gândirea componistică a lui Tiberian își exercită totuși, subliminal, acțiunea ordonatoare. Un spectacol plin de inedit, cu o provocatoare dinamică interioară. Păcat că - spre deosebire de recitalul recent de la ArCuB - la Viena a absentat vocalista Maria Răducanu
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
piesă, un film (Proiectul Laramie). Paradoxal, acesta e un documentar cu actori (o distribuție numeroasă și remarcabilă prin numele pe care le include: Christina Ricci, Steve Buscemi, Laura Linney), în care apar - portretizați tot de către actori - și membrii trupei în interacțiunea lor cu locuitorii orașului. Debutul regizoral al lui Moises Kaufman este însă un film cu o clară agendă politică: constelația sa de actori hollywoodieni nu are doar rolul de a atrage spectatori (știm de mult că unele filme sunt doar
Americanii și armele lor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12610_a_13935]
-
pragmatică tipologică și aplicată: direcții inovatoare, mult mai puțin dezvoltate decît teoria generală, cu principiile ei universale. Ni se propune așadar o primă descriere a "tipului pragmatic" al limbii române și a varietăților sale regionale: studiul comportamentului lingvistic manifestat în interacțiunea verbală, constantele asociate cu tradiția culturală, cu stilul de viață și mentalitățile unor comunități. Tradiția cercetării dialectologice, bine reprezentată în lingvistica românească, dar dominată multă vreme de interesul pentru inventar, pentru fonetică și lexic, este astfel "deturnată" - cu sprijinul etnolingvisticii
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
argumente convingătoare. Romanele, povestirile și piesele lui W. Gombrowicz se înregimentează în estetica europeană modernă, cu care se va relua legătura în Polonia anilor cincizeci, după înlăturarea modelelor normative ale realismului socialist. Proza unei singure teme atotcuprinzătoare, frecventată aproape monografic: interacțiunea conflictuală dintre individ și formele existențiale care-i înăbușă și închircesc esența omenească, se aglutinează în jurul unui singur personaj, autorul însuși, cum a afirmat-o de atâtea ori. Pentru înțelegerea finalității ideatice, prinse într-o fabulație premeditat nonconformistă, alambicat parodică
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
și mistică Yannick Carré rezumă cele trei elemente care iau parte la săruturile salvatoare și care sunt cele trei stări ale materiei: solidul prin atingere, lichidul prin salivă, gazosul prin suflu. Dacă sărutul pe gură are o asemenea importanță în interacțiunea socială este pentru că el înseamnă transfuzie de suflet, loc al unui schimb însuflețitor, lucru bine cunoscut în raporturile amoroase și erotice, dar care are un sens și în raporturile socio-politice. Wilhelm Cuceritorul părea să cunoască bine această putere de seducție
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
primii care a dezvoltat simbolismul sărutului de pace: Acest sărut unește și împacă sufletele între ele. El înseamnă așadar că sufletele se contopesc și alungă orice resentiment." Este vorba de un act grav, sincer și serios. Dar ca în fiecare interacțiune codificată, există un coflict interior între aparență și adevăr, între mască și ființă, între rol și sentiment autentic 11. Bunăvoința sufletului trebuie să se manifeste în acest sărut al buzelor caste și închise. Sfîntul Augustin scrie: , El (sărutul de pace
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
dar nu justificat în film) sunt radiografiate. Împotriva acuzației pe care a trebuit s-o înfrunte acest film, că e porno deghizat în film de artă, există un argument - detaliu. Oshima inserează diverși spectatori, oameni care trag cu ochiul la interacțiunile sexuale din ce în ce mai periculoase dintre cei doi. Raritatea acestui film e că sutura spectatorului nu are nimic de-a face cu personajele principale, el nefiind invitat să se identifice cu ele sau să încerce să le înțeleagă. Ci să urmărească și
Trei, Doamne, și toate trei bune by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11483_a_12808]
-
experiența curentă par să ne indice că diminutivarea non-ironică, cooperativă, a termenilor tehnici e un fenomen mai frecvent în limbajul femeilor; observația ar trebui însă dovedită prin cercetări statistice. Oricum, acest uz al diminutivelor - politicos și cooperant - e specific conversației, interacțiunii orale. În scris atestările sale sînt extrem de reduse; chiar în scrisul cu puternice trăsături de oralitate - forumurile de pe Internet - cuvîntul facturică apare aproape numai în formulări glumețe, (auto)ironice sau depreciative: "Vine facturica în poștă și ce să văd ... total
"Facturica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11459_a_12784]
-
ilustrează folosirea intensă a formelor hai și haideți pentru a prefața un conjunctiv al îndemnului, al ordinului, dar și al formulării de propuneri și ipoteze. De fapt, orice conjunctiv nesubordonat pare să-și găsească un suport în interjecția tipică a interacțiunii. În textele cercetate, apar aproape exclusiv hai și haideți; forma haideți, care a primit, prin analogie cu verbul, desinența de plural, este folosită pentru mai mulți destinatari, dar mai ales asociată adresării politicoase prin plural (,Haideți să facem un pariu
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]