9,535 matches
-
cu un taximetrist, am fost la o instalație care compactează mașini, am chemat mai multe VIP-uri la un hapenning la groapa de gunoi. Într-o intervenție specială, doamna ne-a vorbit despre zgomotele și mijloacele de transport din Bucureștiul interbelic. Am mai scris despre ediția asta aici și aici. Emisiunea poate fi văzută pe site-ul TVR (ai nevoie de RealPlayer, care poate fi descărcat gratuit de aici) sau pe Trilulilu: show 8493ce1e5bf503(400, 326); Un suflet de ciclist a pus
Linia verde – Poluarea urbana by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82956_a_84281]
-
de fapt, tu o iubești pe Maria(h)? Da’ de comunism ce zici? O puneți de o naționalizare mică? Hai că ar fi mișto... Ce atâtea plimbări în Smart, luați Bentley-ul lui Iri, să încapă toată gașca. Pe ceva vile interbelice ați pus ochii? Ziceti-le băieților să nu se mai obosească să le vândă pe alea rămase la protocol, că se intoarce roată în curând și irosesc hârtie degeaba pe toată hartogaria. Save the planet, ce dracu’... Ce o tot
Les années trente, les années folles by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83010_a_84335]
-
realizat brand din țară. cel care e la limita dintre personalitate și brand. se primesc și bătrâiori sau bătrâioare de 29-30 de ani? Citez: “Amfiteatrul Deschis este un proiect din cadrul departamentului de Comunicare ce pornește de la modelul întâlnirilor din perioada interbelică dintre personalități ale vremii și studenți. Profesori, oameni de afaceri și din cele mai diferite domenii ale vietii societății vin să-și împărtășescă experiență profesională și de viață. Ideea Amfiteatrului Deschis Team Work este de a aduce aproape de studenti oameni
Cui i-e frica de branding? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82977_a_84302]
-
FELICIT PENTRU CEEA CE FACI! Bună dimineață, Am văzut ‘apărarea’ ta la MR la TVR1 a lui Eliade și m-a impresionat obiectivitatea în privința trecutului sau ‘fascist’. Un prieten american, după ce a citit o carte despre trecutul ‘rușinos’ al unui alt interbelic, Cioran, vrea să afle/scrie despre subiect. I-am vorbit despre prezentarea ta. Există undeva înregistrarea emisiunii pe net, sau textul tău ? Sau poți recomandă o altă sursă ? Mulțumesc, și succes în tot, ceciliav@umich.edu un articol recent: http
Mari romani: fise din culise by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83041_a_84366]
-
Sunt mii de morminte în cimitir, dar foarte puține morminte recente. O inscripție amintește de extinderea cimitirului, devenit neîncăpător în 1936. Aleile care urcă pe deal par să nu aibă sfârșit și povestesc tăcut despre dimensiunea comunității evreiești în Iașiul interbelic. Ultimele cercetări vorbesc de 14,000 de evrei uciși pe străzile Iașiului sau în trenurile morții în zilele de 28-29 iunie 1941. Cei care au scăpat de glonte sau de ștreang au pierit sufocați sau de sete în vagoanele de
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
cluburi trendy și bodegi, de oameni care știu cum să intre în Europa și alții care cumpără din Europa chinezilor sau de la ghereta din colț. Dacă treci pe lângă o poartă banală, bănuiești că a fost o grădină la modă în interbelic? Dar dacă vezi o casă ce pare părăsita, știi că e un club unde se mixează muzică nouă? Alege-ti locurile în care mergi nu din auzite, ci din trăite, colinda mai ales potecile nu foarte bătute, fii primul care
Iarta-ti orasul! Pe metropotam.ro by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83071_a_84396]
-
diferența între un risc iminent și unul latent. (sociolog): Există o perspectivă socială care nu poate fi ignorată. În anumite sate din Ardeal, comunismul e văzut că perioada în care mulți au plecat țărani și s-au întors domni. Satul interbelic nu era un paradis al perspectivelor sociale. & (psihanalist): Și în interbelic, elitele au putut părăsi satul. Procesul facilitat de comunism s-ar fi petrecut și în absența lui, cum s-a petrecut peste tot in Europa. Nu și în Turcia
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
perspectivă socială care nu poate fi ignorată. În anumite sate din Ardeal, comunismul e văzut că perioada în care mulți au plecat țărani și s-au întors domni. Satul interbelic nu era un paradis al perspectivelor sociale. & (psihanalist): Și în interbelic, elitele au putut părăsi satul. Procesul facilitat de comunism s-ar fi petrecut și în absența lui, cum s-a petrecut peste tot in Europa. Nu și în Turcia. (istoric al religiilor): În școli ar trebui să existe o bibliografie
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
Domnului“ și „Iubește pe aproapele tău că pe tine însuți“. Oare Iisus Cristos ce a rostit aceste cuvinte nu ar fi fost considerat astăzi comunist ? 2) S-a spus că în România nu numai în comunism, ci și în capitalismul interbelic elitele au putut părăsi satul și că acest proces ar fi avut loc la noi și fără comunism. Este o idee pe care o are și Patapievici în cartea „Discernământul modernizării“ (2004). Dar ea nu este susținută cu cifre, deși
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
uneori la limita exploziei, în rîndul cărora se așază deopotrivă Sandor Ziffer, Kiss Karoly, Camil Ressu, Gh. Vînătoru, pînă la un anumit punct chiar Marius Bunescu, Vasile Popescu, Ion țuculescu, Ion Vlasiu etc. Însă dincolo de numele mari ale artei noastre interbelice, o adevărată revelație o constituie cîțiva pictori remarcabili care, din păcate, nu s-au bucurat pînă acum - și încă nu se bucură nici astăzi - de o percepție la nivelul valorii lor artistice. În această situație sînt Petre Iorgulescu-Yor, Max W
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
pornit, cronica la o carte și replica ei. Cu această incursiune istorico-literară făcusem primul pas spre cunoașterea mai aprofundată a personajului, asupra căruia nu mă oprisem decât atât cât îmi oferiseră gazetele drept informație despre controversata personalitate a ziaristicii românești interbelice. Când s-a spus despre d. Șeicaru că e țigan, nu ne-am mirat. Când a ieșit vorba: opt șantaje, opt etaje - iar nu. Dar mărturisim că ne-am mirat foarte când am văzut cu ochii noștri în "Curentul Magazin
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
sunt resuscitați în memoria cititorului extradiegetic, cum îl numește M. V. Buciu. Nicăieri nu lipsește o bibliografie selectivă satisfăcătoare. Revenind la Marian Victor Buciu, conferențiarul doctor de la Facultatea de Litere a Universității din Craiova unde predă cursuri de istoria literaturii române interbelice și postbelice concepe monografia despre romanul Animale bolnave al lui Nicolae Breban folosindu-se de un instrumentar critic creat de el însuși, onto-retorica, de reorientare post-structuralistă și post-deconstrucționistă. Această onto-retorică presupune o dialectică interpretativă, nuanțată până la detaliul și relația infinitezimale
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
pe care le deține sînt în măsură să modifice spectaculos sensul unor întîmplări ce păreau de mult clasificate. Esențiale sînt dezvăluirile pe care Theodor Cazaban le face despre substanța legionarismului și despre inocența morală a unor tineri intelectuali din perioada interbelică, fascinați de idealurile mișcării. Theodor Cazaban face o distincție netă între mișcarea legionară și cuzism și respinge principiul "identificărilor în lanț" (Raymond Aron) care a făcut școală în propaganda comunistă postbelică: X este de dreapta, deci X este fascist, ceea ce
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
să consider că acolo se îmbina pe de o parte, ardelenismul riguros, cu ludicul, și cu o formă de neo-expresionism, tipică pentru sfârșitul de secol XX" (pag. 9). Dar tocmai pentru că Flavia Teoc accentuează această continuitate împingând-o până la Clujul interbelic și la cel din începuturile comunismului (evocarea pe care Pompiliu Manea i-o dedică lui Dumitru Cristea), apar și efectele negative al acestui tradiționalism, transformat - prin declarațiile lui Dan Damaschin - în anacronism: "Poezia vizionară este o alternativă la risipa de
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]
-
era doar critic ori istoric literar. Era deopotrivă filolog, lexicograf, istoric al limbii, filosof al culturii, biograf și bibliograf. Marin Sorescu l-a numit odată pe Ș. Cioculescu "un vestigiu prețios din vremea criticii normale". Vremea cu pricina era aceea interbelică. Normală, doar în raport cu vremea comunistă. Ș. Cioculescu a fost mereu adversarul obscurantismelor ideologice, al extremismelor de orice fel. El i-a botezat batjocoritor pe fanii lui Nae Ionescu "trăiriști". Tot el l-a taxat de "sufletist" pe C. Stere, cînd
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
cărămizile ruinelor romane, din care se păstrează inscripția." într-un astfel de spirit analizează Cioculescu începutul literaturii române (Văcărescu și Conachi sînt "pe drept necitiți"). Asachi este "omul regimului", Grigore Alexandrescu trebuie tolerat de cititorul contemporan (a se înțelege "cititorul interbelic") pentru unele ieșiri lirice. Alecsandri observă diferența dintre tinerii care studiaseră la Paris și cei care aveau formație germană: se observa asta mai ales după plete, pe care "parizianul" din Mircești le purta cu mîndrie. Biografiile sînt suculente, cu amănunte
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
încurcături biografice. Apoi nu-ți rămîne decît să savurezi această contradicție, aproape inexistentă în critica românească. Impresionismul românesc a înghițit și spirite mult mai puțin "fine". Cioculescu, deși critic de întîmpinare, a încercat o interesantă evadare din acest hățiș impresionist interbelic și postbelic - nu știm dacă soluția a fost fericită pentru critică. însă pentru cititorii care mai au răbdare cu cărțile mai puțin comode, cu siguranță acest melanj este un cîștig. încheiem cu o interesantă precizare, într-un dialog închipuit din
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
căruia posteritatea nu i-a păstrat chipul, ci poema (și strada): stă lîngă strada Muzelor și strada Olimpului. în schimb strada Cenușăresei, din alt cartier, se întîlnește, neașteptat, cu strada Titu Maiorescu, ca o glumă a anilor '50. Ajungem la interbelici. Strada Liviu Rebreanu duce în Balta Albă (care i s-ar fi potrivit mai degrabă lui Alecsandri) și are aspect de bulevard estic. Faptul că se întinde doar între blocuri are un sens: Rebreanu s-a mutat la un moment
Topografia nemuririi by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14854_a_16179]
-
ale unui om care, conform preceptului sensualist, nu posedă nimic în intelectul său care să nu fi fost perceput, în prealabil, de simțurile estetice, dar - de ce nu - și de cele ale unui voluptuos al deliciilor gustului". Ierarhia axiologică a perioadei interbelice a literaturii române îi datorează mult lui Șerban Cioculescu. În speță poezia, care și-a găsit în conștiința sa o adîncă comprehensiune și o vibrație congeneră, anevoie de conceput la un raționalist à outrance, la un spirit bornat de "metode
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
tot atît de vinovat pentru ivirea criticii de cafenea cît este Nietzsche pentru apariția hitlerismului. O altă rădăcină a exercițiului critic făcut după ureche, cu un talent care te scutește să mai înveți notele, ar părea că se află în interbelic. De la micul dejun și pînă la supeuri, marii noștri scriitori se întîlneau și conversau la masă, în localuri sau pe la prieteni. Se citează adesea, scos din contextul polemic în care a fost scris, articolul lui Arghezi despre �instituția literară Capșa
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
a nimănui(p.98) sau "ninsoarea mea/ cataclismul alb mă îngroapă fără urmă/ mor în brațe cu un os al Tău de lumină." (p.107) Aproape că nu mai este nevoie să precizăm că asemenea versuri îndreptățesc raportarea la lirica interbelică, în special la Arghezi (de altfel observația s-a și făcut ); totuși, dacă experiența mistică, grefată pe o evidentă vocație profetică, este, incontestabil, argheziană, nu e mai puțin adevărat că materialitatea imaginilor, care șochează, nu de puține ori prin aspectul
Un poet neo-expresionist by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14867_a_16192]
-
cu adevărat cuprinzătoare. Voluntarele "pe stil vechi" Vitoria Lipan, Doamna Chiajna, Mara se întîlnesc între cele două frumoase coperte cu "misterioasele" Adela sau Doamna T., cu "fetița" lui Holban (probabil autorul cu cele mai contemporan europene personaje feminine din literatura interbelică), de asemenea cu Lina cea atît de crud eviscerată și expusă privirii de creatoarea celei mai dezvrăjite umanități din aceeași literatură interbelică, Hortensia Papadat-Bengescu, cu mai apropiatele în timp (nu obligatoriu și în autenticitate feminină) Estera (din Recviem pentru nebuni
Treisprezece eroine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14895_a_16220]
-
sau Doamna T., cu "fetița" lui Holban (probabil autorul cu cele mai contemporan europene personaje feminine din literatura interbelică), de asemenea cu Lina cea atît de crud eviscerată și expusă privirii de creatoarea celei mai dezvrăjite umanități din aceeași literatură interbelică, Hortensia Papadat-Bengescu, cu mai apropiatele în timp (nu obligatoriu și în autenticitate feminină) Estera (din Recviem pentru nebuni și bestii, Augustin Buzura) și Tonia (din Don Juan, Nicolae Breban) și, în sfîrșit, cu deja menționata Simona, nume generic pentru o
Treisprezece eroine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14895_a_16220]
-
un echivalent prea palid în 'I love you, but save me') - lectura se dovedește una foarte plăcută. În plus, cititorul poate constata cum unele texte, mai neelegante ca stil în română, "sună mult mai bine" în traducere... Felia de literatură interbelică fiind cea mai consistentă (și pe bună dreptate), este totuși surprinzătoare absența Bogdanei, personajul Ioanei Postelnicu din excelentul roman cu același nume, de pe "lista celor 13" - nu numai pentru că vorbim despre o carte impecabil scrisă și despre un personaj foarte
Treisprezece eroine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14895_a_16220]
-
scrisă și despre un personaj foarte bine conturat, ci mai ales pentru că Bogdana este un roman extrem de original, și o femeie cu totul specială chiar și în mediul atît de diversificat și de complex în care s-a născut, cel interbelic. "Relația la telefon", mult mai... "exclusivă" decît a îndrăgostiților din Jocurile Daniei de exemplu, ar oferi infinite delicii cititorului contemporan implicat, în România și aiurea, "zi de zi și în proporție de masă" în relații cu necunoscuți pe Internet... Studiile
Treisprezece eroine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14895_a_16220]