140 matches
-
mezozoic (călcare) și unul neozoic (în depresiunile intramontane), alcătuit din pietrișuri, nisipuri, argile etc. Depresiunea Transilvaniei prezintă fundamentul format din șisturi cristaline, iar peste acesta se găsesc depozitele de umplutură reprezentate prin roci precum conglomerate, marne, gresii, argile, nisipuri, pietrișuri, intercalații de cinerite, aglomerate vulcanice și sare. Litologia Subcarpaților Getici este reprezentată de depozite sedimentare de tipul conglomeratelor, gresiilor, nisipurilor, argilelor, pietrișurilor, la care se adaugă și sarea sau gipsul. În Podișul Getic, peste fundamentul carpatic și de platformă (cristalin și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
călcare (la adâncimi de 400-800 m) și marne (adâncimi cuprinse între 200-400 m) ce s-au depus în perioada Paleozoicului (Permian) și a Mezozoicului (Triasic, Jurasic, Cretacic). Peste aceste depozite s-au depus în perioada Neogenului (Pliocen-Dacian) marne cenușii cu intercalații de cărbuni și nisipuri (la adâncimi de 50-100 m), iar în perioada Cuaternară (Holocen) s-au depus pietrișuri, nisipuri și loess (la adâncimi de 3-15 m). Zona face parte din Dealurile Strehaiei, subunitate a Podișului Getic. Altitudinile coboară dinspre NNV
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
de resursă minerală exploatată. (3) La perimetrele de exploatare pentru care sunt prevăzute ridicări topografice obligatorii pentru determinarea volumelor excavate se va constitui un registru special, în format letric sau digital, pentru înregistrarea volumelor de steril provenite din decopertă și intercalații. (4) Zona de depozitare a materialului steril prevăzut și înregistrat conform alin. (3) se va evidenția pe planurile de situație trimestriale. Articolul 21 Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentele instrucțiuni. Anexa nr. 1 la instrucțiuni CONȚINUTUL-CADRU al documentației
INSTRUCȚIUNI din 2 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289967]
-
Dl. Culmea Frunții și alte două areale, în partea superioară și inferioară a văii Brătcuța, ultimele trei zone de ocurență intrând în componența teritoriului Munților Pădurea Craiului. Depozitele triasicului mediu sunt compuse din călcare vermiculate, dolomite superioare și călcare cu intercalații de șisturi argiloase, materiale depuse în Werfenian-Anisian și călcare albe masive și dolomite masive corespunzătoare Ladinianului. Suprafața de aflorare a depozitelor din triasicul mediu este destul de mare, reprezentând 15.86% din suprafața totală a ariei de protecție, ceea ce înseamnă
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Majoritatea materialelor de sticlă și siliciu dau semnale RES puternice și nu sunt recomandate. Siliciul topit de mare puritate este, totuși, recomandabil. Acest material prezintă o pierdere dielectrică foarte mică și, deci, este un material foarte bun pentru elemente de intercalație Dewar. Totuși, iradierea multor materiale, inclusiv a siliciului topit, cu UV și alte radiații de energie înaltă, dă naștere adesea, la substanțe care au semnale RES. Când se folosesc solvenți polari cu constantă dielectrică înaltă, nici chiar tuburile de quartz
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
prin care aceasta poate fi îmbogățită în oxihidroxizi de Fe (+cuarț). Acest procedeu este utilizat și astăzi de unii manufacturieri de vase de ceramică. Proveniența acestei argile nu ridică o problemă deosebită, aceasta fiind disponibilă din abundență sub formă de intercalații în depozitele sedimentare de platformă din Moldova. Pigmentul negru analizat conține jacobsit. Acest mineral a fost pus în evidență și în alte studii (CONSTANTINESCU et ali 2007). Este foarte posibil ca acest mineral să provină din crustele de alterare ale
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de produse indigene deficitare și produse noi. Pe baza aspectului macroscopic și a proprietăților fizicomecanice, în unele depozite de tufuri vulcanice din țara noastră se disting următoarele varietăți: tuf macroporos aflat de regulă la baza zăcămintelor, tuf mediu poros și intercalații de tuf microporos. Tuful macroporos deși zeolitizat, îndeplinește cel mai bine condițiile de utilizare în domeniul construcțiilor. IV.2. Tufuri vulcanice: Aplicații practice Tufurile vulcanice, se evidențiază prin câteva proprietăți specifice cum ar fi capacitatea adsorbție - desorbție, capacitatea de schimb
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
cristalină suferă o mișcare de scufundare care s-a menținut până la sfârșitul silurianului. Forajele executate au arătat că cele mai vechi depozite de cuvertură au grosimi de până la 600 m, constituite în principal din gresii cu conglomerate în bază, cu intercalații de șisturi argiloase și sunt atribuite cambrianului și ordovicianului. Peste acestea, seria este continuată de un pachet de formațiuni siluriene cu o grosime de 128 m, reprezentat prin calcare cu intercalații subțiri de marne, gresii calcaroase, argile, așa cum rezultă din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în principal din gresii cu conglomerate în bază, cu intercalații de șisturi argiloase și sunt atribuite cambrianului și ordovicianului. Peste acestea, seria este continuată de un pachet de formațiuni siluriene cu o grosime de 128 m, reprezentat prin calcare cu intercalații subțiri de marne, gresii calcaroase, argile, așa cum rezultă din forajul executat la Deleni-Hârlău (N. Macarovici, 1949). Coloana stratigrafică este continuată de depozite cenomaniene cu o grosime de 27 m, tortoniene cu o grosime 71 m (interceptate la Deleni Hârlău între
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și superior,iar buglovianul se află sub nivelul de eroziunea rețelei hidrografice. Faciesul petrografic al formațiunii prezintă importante variații laterale, mai evidente pe direcția vest-est (Petru Șt., 1989). Astfel, în dealurile înalte din vest volhinianul este reprezentat de marne cu intercalații subțiri nisipoase, nisipuri argiloase, gresii și calcare oolitice, iar pe dealurile estice din Culmea Holmului, predomină argilele și marneleNumeroase profile naturale deschise în Dealul Holm, Dealul Tudora, Dealul Sângeap, Dealul Basaraba etc., oferă posibilitatea colectării de fosile din genurile Mactra
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
m . Cele mai importante aflorimente se găsesc la Cotnari, Sticlăria, în Dealul Sângeap, la izvoarele pârâului Buhalnița și conțin nisipuri cuarțolitice. Microruditele de Dealul Mare se află situate la partea superioară a depozitelor basarabiene, cu grosimi de 3-4 m, cu intercalații de calcare oolitice însumând 12 m și formând platourile structurale din zona cercetată . Depozitele cuaternare acoperă suprafețe însemnate și apar sub formă de terase ale Bahluiului sau ca formațiuni aluvionare holocene (constituite din nisipuri, prundișuri, argile și luturi). Ele sunt
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
înainte de toate, de orientarea și înclinarea generală pe direcția NNV-SSE a culmilor și văii Bahluiului, de prezența platourilor structurale și cuestelor. Aceasta depinde desigur și de natura rocilor, în general moi, argilo nisipoase dar și cu sectoare ce dispun de intercalații mai rezistente la eroziune (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). 3.1.1. Platourile structurale Prezența la suprafață sau în apropiere de suprafață a depozitelor de roci mai dure, a dus la crearea unor suprafețe topografice cunoscute sub numele de platouri
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
alunecări de teren, acestea din urmă având rolul principal (C. Brânduș, 1981). Larga dezvoltare a degradărilor de teren din această regiune se datorește atât condițiilor naturale favorabile, cât și utilizării neraționale a terenurilor. Alcătuirea petrografică dominată de faciesul argilo-marnos cu intercalații nisipoase, uneori chiar cu gresii și calcare oolitice, ca și plasticitatea argilelor și marnelor umede, constituie una din condițiile principale ale degradărilor și în special ale alunecărilor de teren . Astfel, cele mai numeroase alternații de strate argiloase, marnoase, nisipoase se
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
m unde se disting fosile și resturi de fosile. Aceste calcare se desprind în blocuri baza abruptului. Peste calcarele organogene se dispune un strat de nisipuri foarte fine, cu aspect prăfos, în grosime de circa 1,5 m, cuprinzând și intercalații subțiri de gresii compacte, dure. Nisipurile se continuă cu un strat de calcare oolitice, compacte, fosilifere, stratificate în plăci foarte rezistente mențin în consolă. Marnele, calcarele și nisipurile menționate constituie roca de bază de vârstă sarmațiană, peste care se aș
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și chiar coluvionarea șesului au fost foarte active, reușind să-l scoată aproape în întregime din domeniul inundațiilor și să-l transforme într-o terasă de luncă cu altitudini relative de 6-10 m. Aluviunile au o constituție predominant nisipoasă, cu intercalații argiloase și lentile de prundișuri. Din unele puncte ale șesului sau chiar din malurile albiei minore, nisipurile se exploatează pentru nevoile gospodărești (de exemplu la Bădeni, Ceplenița, Cotnari). De asemenea, în lungul malurilor se pot vedea din loc în loc, 1-2
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
prin agenții de transport în masă sau de către torenții din partea superioară a abruptului ori chiar din interiorul Dealului Mare sau din Culmea Holmului. Soclul unor asemenea pinteni (Dealul Velnița, Lăgăria, Zagavia, Mohoreni) este format din argile și marne sarmatice, cu intercalații de gresii și microconglomerate, exploatate în cariere de locuitorii din satele apropiate (P. Stefan, 1989). Spre sud, la nivelul acestor orizonturi de prundișuri, apar terasele superioare ale Bahluiului care conțin unele elemente mari, ca în Dealul Cireșului, Vișinului, Morii, DumbravaCotnari
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
un debit de 0,4 l/s (E. Pantazică, 1974). 1.2. Apele subterane libere includ stratele acvifere descendente, cuprinse în depozite secționate de rețeaua hidrografică. Alimentarea lor se face de sus în jos, numărul lor este determinat de suprafața intercalațiilor impermeabile ale depozitelor. În funcție de condițiile naturale generale, dar mai ales de cele morfo-litologice, apele subterane freatice din bazinul Bahluiului în amonte de Cotnari se pot grupa în următoarele unități hidrogeologice: 1.2.1. Unitatea hidrogeologică a dealurilor și platourilor înalte
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de Cotnari se pot grupa în următoarele unități hidrogeologice: 1.2.1. Unitatea hidrogeologică a dealurilor și platourilor înalte din zona Dealul Mare Hârlău și Culmea Holmului, include ape acumulate în fisurile și golurile rocilor calcaroase și grezoase și în intercalațiile de nisipuri oolitice, suportul impermeabil îl formează frecvent argilele și marnele. La contactul dintre rocile acvifere și suportul impermeabil, pe versanții laterali, apar linii de izvoare, ca în lungul abruptului estic al Dealului Mare-Hârlău, din care se alimentează cu apă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
depresiunii de contact Hârlău-Cotnari La contactul cu dealurile înalte din jur, materialele grosiere proluvio-coluviale îmbracă partea inferioară a versanților. Aceste materiale acumulative au fost secționate de văile afluenților râului Bahlui (valea Scobinți, Buhalnița, SărataCotnari, Nicolina-Hârlău, Bădeni, Broscăria). Materialul argilomarnos, cu intercalații de nisipuri și prundișuri, cu grosimi variabile, permite acumularea unei mari cantități de ape. În perioadele cu precipitații bogate, datorită pantei reduse, în unele sectoare nivelul apei subterane crește foarte mult până aproape de suprafață, producând înmlăștiniri (pe areale mici, în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
V. Băcăuanu, 1968) ale râului Bahlui în partea vestică a Dealului Hatiei-Bădeni, a Dealului Humăria Hârlău, a Dealului Morii-Ceplenița, în zona de confluență a Bahluiului cu pârâul Buhalnița, etc. Apele subterane din șesul Bahluiului sunt cantonate în formațiuni nisipoase, cu intercalații de pietrișuri, acoperite de strate argilo-nisipoase cu granulometrie relativ fină, ceea ce îngreunează infiltrarea apelor de suprafață provenite din precipitații sau din vărsarea râului Bahlui. La contactul cu versanții s-au acumulat materialele aduse lateral, formând glacisurile, iar la debușarea unor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
este de 4,2-8,8 g/l, apa conținând hidrogen sulfurat, sulfură de fier, clorură de sodiu și se poate folosi în scopuri curative. La capătul de nord al satului Pârcovaci, se găsesc cinci izvoare cu apă minerală, cantonate în intercalațiile nisipoase de vârstă basarabiană, care apar între argilele și nisipurile de Băiceni. Apa minerală de la Pârcovaci, clasificată ca apă bicarbonată, sulfatată, sodico-calcică, este indicată în afecțiuni gastro-intestinale și urinare. Deși sursa hidrotermală Pârcovaci este cunoscută de mult timp, abia după
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
540 m altitudine absolută în zona cercetată. Precipitațiile medii anuale variază între 650-700 mm/m², fiind inegal distribuite în timp. În ceea ce privește rezervele de apă, zona înaltă prezintă importante resurse de apă subterane în fisurile și golurile complexului calcarului-grezos, precum și în intercalațiile de nisipuri de platourile sculpturale unde se acumulează importante rezerve de ape subterane libere, de bună calitate utilizate prin captări (circa 5 l/s), din aceste strate acvifere alimentându-se afluenții Bahuiului de pe partea dreaptă (Pietrăriei, Cetățuia, Tisa, Pârcovaci, Buhalnița
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
predominant deluroasă (Dealul Cotnari, Dealul Țiglaele lui Baltă, Dealul Cătălina, Dealul lui Vodă, etc.), cu versanți acoperiți în cea mai mare parte cu deluvii de alunecare și spălare. Aici plăcile dure lipsesc, substratul geologic fiind alcătuit din formațiuni argiloase cu intercalații de nisipuri și pietrișuri bine rulate. În plus, în construcția lor, apar și fragmente mai mari (bolovani și plăci rupte) de gresii și microconglomerate care arată clar că au fost aduse din apropiere de către procesele de transport în masă. Prin
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
vânturile de nordvest, 33%). Masele de aer capătă un caracter foenal la coborârea de pe dealurile înalte în depresiunea de contact, traversând oblic coasta. Aici, aceste mase staționează mai mult timp suprarăcindu-se, determinând temperaturi scăzute. Apele subterane din materialul argilo-mornos, cu intercalații de nisipuri și pietrișuri provin din precipitațiile căzute în zona "Coastei de tranziție", infiltrându-se în zona joasă. În unele sectoare nivelul apelor subterane crește până spre suprafață, producând unele înmlăștiniri (Bădeni, Ceplenița, Cotnari). În urma secetelor nivelul apei subterane coboară
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sp. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: formațiunile geologice sunt caracteristice platformei moldovenești; teritoriul rezervației aparține neogenului, seriei miocenului din etajul sarmațian de tipul basarabean. Depozitele basarabeanului sunt formate din marne argiloase cenușii albăstrui cu intercalații de argile nisipoase și nisipuri cenușii sau gălbui de gresii nisipoase sau calcare oolitice. Din punct de vedere geomorfologic, acest teritoriu se încadrează în provincia est carpatică, cu o structură orizontală monoclinală dezvoltată pe cuverturi neogene, pe platforma de tipul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]