53 matches
-
germeni virulenți, de obicei stafilococ auriu și streptococ, mai rar colibacil sau pneumococ. Bolnavii tarați, ca diabeticii, alcolicii sunt un mediu prielnic. Poarta de intrare pentru microbi este reprezentată de escoriații minime, plăgi mici, înțepături de insecte sau de micozele interdigitale. Limfangitele și adenitele acute pot complica infecțiile localizate ca furuncul, abces, hidrosadenita, bursita sau plăgile suprainfectate. Microbii pătrund prin poarta de intrare și o parte sunt distruși prin fagocitoză. Vasodilatația locală determină un exudat bogat în proteine, care este drenat
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
supraclaviculari. Adenitele cronice simple nespecifice Acestea sunt: adenitele cronice banale pot reprezenta evoluția unei adenite acute remise doar parțial prin evoluție spontană sau sub un tratament incomplet. Există și adenite de la început cronice. Inflamația este întreținută de persistența focarului: micoză interdigitală, ulcer de gambă, carii dentare. Clinic constatăm adenopatii dureroase de consistență fermă, neaderente. Diagnosticul cauzal este important; îndepărtarea cauzei permite vindecarea. Diagnosticul de certitudine este stabilit prin biopsie. Adenite cronice specifice Adenitele sifilitice sunt prezente în toate stadiile luesului. În
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
chiar asistolie). 11. Artera temporală superficială se palpează înaintea tragusului, iar ramura frontală a acestei artere se palpează deasupra liniei păroase. 12. Arterele occipitale pot fi palpate aplicând o ușoară presiune cu degetele deasupra sau sub protuberanțele occipitale. 13. Arterele interdigitale se palpează prin fixarea bazei degetului pacientului între policele și indexul examinatorului. 14. Circulația arterială compensatorie se pune în evidență în următoarele regiuni anatomice: în regiunea suprascapulară, inerscapulovertebrală, în spațiile intercostale superioare, în coarctația aortei. În practica medicală sunt utilizate
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
în poziție declivă, bolnavul stând cu membrul inferior „atârnat” pe marginea patului. În stadiul IV durerea este continuă, apărând tulburări trofice care conduc la necroză, ulcerații sau la gangrene localizate la extremități: necroze în „mușcătură de șobolan”, eroziuni sau ulcerații interdigitale suprainfectate bacterian sau micotic. Mai poate apărea o atrofie musculară și într-o fază mai înaintată osteoporoză. Simptomatologia poate fi mult agravată de apariția unui edem, tromboză venoasă sau unei limfangite secundare. În 1997, Rutheford R.B., Baker J.D., Ernst C.
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
obiectiv Examenul obiectiv al bolnavului cu ischemie periferică cronică pune în evidență majoritatea modificărilor descrise la sindroamele arteriale periferice. Inspecția poate releva modificări de culoare (paloare, lividitate, marmorare). Sunt prezente eventualele ulcerații și necroze tegumentare situate la degete dar și interdigital, călcâi, gleznă, treimea inferioară a gambei care pot fi precipitate de fisuri, infecții și traumatisme. Ulcerele neurotrofice care însoțesc angioneuropatia diabetică sunt de obicei insensibile, infectate și profunde, mergând chiar până la osteomielită. Pielea este subțire, lucioasă, cu colorație mai roșiatică
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
și traumatisme. Ulcerele neurotrofice care însoțesc angioneuropatia diabetică sunt de obicei insensibile, infectate și profunde, mergând chiar până la osteomielită. Pielea este subțire, lucioasă, cu colorație mai roșiatică, cu pilozitate redusă, dispărută, unghii cu striațiuni longitudinale și transversale, deformate, mate, micoză interdigitală, calusuri în regiunile expuse presiunii sau traumatismelor repetate. Ulcerațiile se manifestă ca necroze (rece, caldă) și gangrene (uscate, indolore, mumificate sau umede, dureroase, ulcerații suculente, cu edem inflamator și limfangită) (fig. 21.9). Posibil de evidențiat la inspecție sunt: edemul
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
de obicei în 8-10 zile. În acest fel, ficatul este menținut constant ca dimensiune, prin reglarea atât a ratei de moarte celulară, cât și prin rata de naștere a celulelor. A și B - apoptoza individualizează treptat falangele prin moartea celulelor interdigitale; C - Secțiune prin laba unui embrion de 15 zile. D - Laba șoarecelui adult. Factorul de creștere al nervilor (Nerve Growth Promoting Factor) pus în evidență de Rita Levi-Montalcini și Stanley Cohen (Premiul Nobel, 1986), este doar unul dintre aceste semnale
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
găsit praf, urme de arsuri de praf de pușcă", se putea concluziona că a tras el cu mâna lui. Se pomenește undeva așa ceva? S. B.: Da, iată ce se scrie în Raport: "Inexistența reziduurilor de tragere pe policele drept, plica interdigitală police- index și pe index, se explică prin aceea că pe mâna trăgătorului rămân urme foarte vagi ale factorilor suplimentari ai împușcăturii, respectiv granule de pulbere nearsă și arsă, care dacă nu sunt depistate imediat, pe loc, dispar ca urmare
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Wood 2.3. Forme clinice (și complicații) a) Ținea cruris: prurit inghino-genital, zona congestiva și/sau madidantă cu un chenar de vezicule sau scuamo-curste la periferie. ... b) Ținea pedis: prurit de intensitate mare interdigitoplantar, macerare albă, fisurare și veziculația spațiilor interdigitale (mai ales IV), descuamație lamelara, vezicule dishidrotice. ... c) Ținea faciei: plăci circinate, cu margini elevate, leziuni eritematoscuamoase sau leziuni papuloase, prurit prezent ... d) Ținea manuum: formă hiperkeratozică sau formă veziculoasa exudativă de obicei unilaterală ... e) Pilomicozele sunt localizate la nivelul
ORDIN nr. 1.218 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]
-
de pat sau de corp infectată). ● Factori ce contribuie la extinderea epidemiilor: libertinajul sexual, turismul, igiena personală corporală și vestimentară insuficientă, promiscuitatea. 2. Criterii diagnostice 2.1. Simptome și semne clinice esențiale I. Erupția cutanata: ● Distribuție simetrica; ● Zone predilecte: spații interdigitale, fata flexorie a articulațiilor radio-carpiene, fata anterioară a axilelor, aria perimamelonară, periombilicală, zona centurii, scrot, teaca penisului, sântul fesier, genunchi, marginile externe ale picioarelor, zone de regulă respectate la adult: spatele, fata, scalpul, palmele, plantele. ● Caracter polimorf: - leziune elementară patognomonica
ORDIN nr. 1.218 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]
-
Tabel 1. Spălarea simplă *Font 8* ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │- dezgoliți mâinile și antebrațele până la coate │ │- udați cu apă potabilă/de la rețea mâinile și pumnii (antebrațele până la coate în secțiile de │ │nou-născuți) │ │- aplicați o doză de săpun simplu (non-antimicrobian) lichid │ │- spălați fiecare mână (spații interdigitale, periunghiale, pulpa degetelor, pumnul) ~15 secunde │ │- clătiți abundent sub jet de apă │ │- ștergeți mâinile prin tamponare cu prosop de unică folosință, nesteril │ │- închideți robinetul (dacă nu este automat) cu prosopul utilizat ( 30-60 sec. ) │ │- aruncați prosopul în pubelă, fără a o
GHID din 2 august 2011 de practică medicală pentru specialitatea neonatologie - Spălarea mâinilor (Anexa nr. 12)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235893_a_237222]
-
mâinile și pumnii │ │- luați o doză (conform informațiilor furnizate de producător pe eticheta produsului) de produs indicat│ │pentru dezinfecția igienică a mâinilor (săpun sau soluție antiseptică) recomandat pentru uz sanitar și │ │testat conform standardului EN 1499 │ │- spălați fiecare mână (spații interdigitale, periunghiale, pulpa degetelor și pumnul) ~30 secunde │ │- clătiți abundent sub jet de apă, de la zonele distale spre cele proximale, mâna fiind orientată cu │ │vârfurile degetelor în sus pentru a evita orice contaminare din mediu │ │- uscați prin tamponare cu prosop de
GHID din 2 august 2011 de practică medicală pentru specialitatea neonatologie - Spălarea mâinilor (Anexa nr. 12)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235893_a_237222]
-
eticheta │ │produsului) ~3-5 ml. de produs indicat pentru dezinfecția igienică a mâinilor prin frecare (produs │ │antiseptic pe bază de alcool - soluție sau gel hidroalcoolic) recomandat pentru uz sanitar și testat │ │conform EN 1500 │ │- frecați viguros mâinile (suprafața palmară, dorsală, spațiile interdigitale, vârfurile degetelor, │ │unghiile, falangele) conform procedeului standard de frecare a mâinilor care include 6 etape │ │obligatorii │ │- se repetă frecarea până la impregnarea produsului în piele/uscarea mâinilor ( ~30 sec. Repetați procedura pentru fiecare etapă de 5 ori înainte de a trece la
GHID din 2 august 2011 de practică medicală pentru specialitatea neonatologie - Spălarea mâinilor (Anexa nr. 12)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235893_a_237222]
-
prevăzute de procedeul standardizat pentru frecarea mâinilor Etapa 1: palmă pe palmă Etapa 2: palma mâinii drepte pe dosul mâinii stangi și palma mâinii stângi pe dosul mâinii drepte Etapa 3: palmă pe palmă cu degetele intercalate (pentru dezinfecția spațiilor interdigitale) Etapa 4: dosul degetelor îndoite pe palma opusă (strângerea și frecarea degetelor unei mâini în palma │ │ celeilalte mâini) NOTĂ(CTCE) Anexa 7. Utilizarea mănușilor [13,15] Tabel 1. Indicații ale utilizării mănușilor Anexa 8. Factori ce influențează negativ aderența la
GHID din 2 august 2011 de practică medicală pentru specialitatea neonatologie - Spălarea mâinilor (Anexa nr. 12)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235893_a_237222]
-
Wood 2.3. Forme clinice (și complicații) a) Ținea cruris: prurit inghino-genital, zona congestiva și/sau madidantă cu un chenar de vezicule sau scuamo-curste la periferie. ... b) Ținea pedis: prurit de intensitate mare interdigitoplantar, macerare albă, fisurare și veziculația spațiilor interdigitale (mai ales IV), descuamație lamelara, vezicule dishidrotice. ... c) Ținea faciei: plăci circinate, cu margini elevate, leziuni eritematoscuamoase sau leziuni papuloase, prurit prezent ... d) Ținea manuum: formă hiperkeratozică sau formă veziculoasa exudativă de obicei unilaterală ... e) Pilomicozele sunt localizate la nivelul
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie*)-"PROTOCOL DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT PENTRU DERMATOFIŢII" - Anexa 11. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227144_a_228473]
-
W. magnifica". Penetrația acestor larve în interiorul cutiei cornoase este facilitată de asemenea de evoluția pododermitei infecțioase care, atingând pododermul și țesuturile învecinate (membrana keratogenă), o detașează încetul cu încetul până la decolarea sa completă. În acest mod, larvele invadează atât zona interdigitală, cât și interiorul cutiei cornoase, provocând distrugerea țesuturilor falangelor ș accelararea căderii ongloanelor. Cu alte cuvinte, podomiaza poate fi interdigitală, intraongulară și mixtă. Se observă adesea la miei și la oile de diverse origini. Un traumatism sau o leziune din
Wohlfahrtioză () [Corola-website/Science/312197_a_313526]
-
țesuturile învecinate (membrana keratogenă), o detașează încetul cu încetul până la decolarea sa completă. În acest mod, larvele invadează atât zona interdigitală, cât și interiorul cutiei cornoase, provocând distrugerea țesuturilor falangelor ș accelararea căderii ongloanelor. Cu alte cuvinte, podomiaza poate fi interdigitală, intraongulară și mixtă. Se observă adesea la miei și la oile de diverse origini. Un traumatism sau o leziune din zona proximală a ochilor în momentul tunderii pot constitui punctul de infestare pentru larvele de "W. magnifica", care pătrund în
Wohlfahrtioză () [Corola-website/Science/312197_a_313526]
-
este înaltă și îngustă. Gâtul este scurt, gros, cu exces de piele pe ceafă. Mâinile sunt scurte și late cu deget V ce poate prezenta brahidactilie sau clinodactilie (încurbare) și cu un singur pliu de flexie palmară (pliu simian). Spațiul interdigital I de la picior este mult mai larg comparativ cu normalul. Toracele poate fi în pâlnie, cu mameloane aplatizate și cifoză dorso-lombară. Aproximativ 40-50% dintre copiii cu sindrom Down prezintă malformații congenitale cardiovasculare. Dintre acești copii 30-40% pot prezenta defect septal
Sindromul Down () [Corola-website/Science/308997_a_310326]
-
sistarea producției de lapte, salivație abundentă, înroșirea și inflamarea mucoasei bucale, botul uscat, încetarea rumegatului. Faza următoare a bolii este semnalată de apariția aftelor (vezicule) pline, la început, cu un lichid clar. Acestea pot apărea pe mucoasa bucală, în regiunea interdigitală din regiunea copitei, pe uger. Starea generală se înrăutățește, durerea suferită de animal se manifestă prin menținerea închisă a gurii, mestecare în gol, paraplegii. Pe locul aftelor sparte apar ulcerații (eroziuni), care încep ulterior să se închidă. Procesul de vindecare
Febră aftoasă () [Corola-website/Science/308816_a_310145]
-
și în Germania, fiind una dintre cele mai mari specii de gâște din Europa. Capul și gâtul sunt de culoare neagră cu o pată albă care se întinde pe partea ventrală a capului și sub ochi. Picioarele, care au membrană interdigitală, și ciocul sunt de asemenea de culoare neagră. În funcție de subspecie, gâsca are pe spate și aripi o culoare care variază de la cenușiu la un cenușiu roșcat. Lungimea corpului este între 90 și 100 de cm, iar lungimea aripilor deschise este
Gâsca canadiană () [Corola-website/Science/314647_a_315976]
-
toată talpa odată 2. Tălpile si palmele îi sunt imprimate cu semnul celor 1000 de roti 3. Are călcâie ascuțite 4. Are degetele de la mâini și de la picioare lungi 5. Are mâini și picioare fine și fragile 6. Are membrane interdigitale la mâini și picioare 7. Are picioare arcuite 8. Picioarele sale sunt ca cele ale unei antilope 9. Când stă în picioare, mâinile îi ajung până la genunchi 10. Organul său masculin este acoperit cu o teacă 11. Tenul lui are
Buddha () [Corola-website/Science/296878_a_298207]
-
roz. Caracteristic este coada lungă în formă de evatai. Picioarele sunt scurte, păsările deplasându-se greoi pe sol. Ciocul de culoare galbenă sau roșie, este lung subțire și ascuțit la vârf. Degetele caracteristic păsărilor acvatice sunt unite printr-o membrană interdigitală. Nu prezintă un dimorfism sexual accentuat, masculii fiind ceva mai mari ca femelele. Păsările cu coada roșitică sunt răspândite în Oceanul Indian și regiunile tropcale din Pacific. Pe când celelate specii pot fi întâlnite în Oceanul Indian, Pacific și Atlantic, ele preferă apele
Phaethontiformes () [Corola-website/Science/318255_a_319584]
-
din 5 degete terminate cu gheare neretractile, iar tălpile sunt lipsite de pilozitate. Degetele anterioare sunt mai mici și sunt utilitare la alegerea și prinderea hranei, precum și îngrijirea blănii. Membrele posterioare sunt mai lungi și puternice, prevăzute cu o membrană interdigitală între primele 4 degete, ultimul deget liber fiind utilizat la înot și scărpinat. Dispuse pe partea laterală a corpului, nutria are 5-6 perechi de mamali, situați la o distanță de 5-6 cm de coloana vertebrală. Această dispunere a glandelor mamare
Nutrie () [Corola-website/Science/319861_a_321190]
-
La maturitate vidra japoneză avea o lungime cuprinsă între 65 și 80 de cm lungime iar coada măsura între 45 și 50 cm. Avea o blană groasă și fină de culoare maro închis iar labele scurte erau prevăzute cu membrane interdigitale. Vidra japoneză era un animal nocturn și își părăsea vizuina doar după lăsarea întunericului în căutare de hrană. Revendicând un teritoriu cu un diametru de aproximativ 16 km, își marca teritoriul cu fecale la o distanță de 1,5 - 4
Vidră de râu japoneză () [Corola-website/Science/327703_a_329032]
-
și pe gușa femelelor. Toate degetele posedă discuri adezive care secretă un lichid lipicios ce îi permite o bună aderare pe suprafețele pe care se deplasează, permițând brotăcelului să se cațăre chiar pe un geam vertical. Membrele posterioare au membrane interdigitale reduse, cele anterioare nu au aceste membrane. Coloritul pe partea dorsală variabil, de obicei verde intens ca iarba, uneori galben-verde, cafeniu sau cu pete cafenii pe un fond galben-roz. Abdomenul este alb. Degetele galben deschis sau roz. Îi este caracteristică
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]