240 matches
-
În această privință doua aspecte trebuie avute în vedere: configurarea și adaptarea la structura managerială și la specificul economic al companiei. Astfel diferite companiei deși cu profil asemănător de activitate pot avea o structură a bazelor de date și a interfațării lor diferită. extensii ce țin de comunicarea de informații între sisteme. Aceasta presupune dezvoltarea de cod în ABAP prin care să se precizeze ce date să fie accesibile prin mijloace de interfațare către alte sisteme, ce informații sunt relevante dintr
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
o structură a bazelor de date și a interfațării lor diferită. extensii ce țin de comunicarea de informații între sisteme. Aceasta presupune dezvoltarea de cod în ABAP prin care să se precizeze ce date să fie accesibile prin mijloace de interfațare către alte sisteme, ce informații sunt relevante dintr un sistem pentru activitatea altui sistem. Ținând cont de complexitatea implementării, companiile sunt nevoite să recruteze consultanți SAP bine pregătiți pentru a realiza sarcina. Implementarea trebuie să țină cont de specificul companiei
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
special realizate pentru realizarea sarcinii. SAP Mobile Infrastructure (SAP MI) permite construirea unei interfețe unificate între aplicațiile SAP și dispozitivele electronice mobile - de genul celularelor, pagerelor, PDA-urilor. Deoarece în mod obișnuit fiecare dispozitiv mobil are un mijloc specific de interfațare, realizarea unui modul care s-a treacă peste diferențe și să comunice informația În mod unitar era necesara. Aplicațiile SAP MI sunt realizate în SAP NetWeaver Developer Studio și sunt destinate a fi rulate pe SAP Web AS sau pe
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
externe (front side bus) pentru transferul datelor între memorie și procesor, respectiv între procesor și periferice. Mai mult, așa după cum se observă din figura 3.5., există un controler ce separă magistralele (chipset) format din două punți: o punte pentru interfațarea memoriei și magistralei grafice (AGP, PCI Express) Northbridge și o alta pentru interfațarea celorlalte periferice (PCI, IDE, SATA, Ethernet, Audio, CMOS, COM, LPT, FDD, tastatură și mouse) - Southbridge. Puntea de nord (northbridge) era una din cele două circuite chipset de pe
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
procesor și periferice. Mai mult, așa după cum se observă din figura 3.5., există un controler ce separă magistralele (chipset) format din două punți: o punte pentru interfațarea memoriei și magistralei grafice (AGP, PCI Express) Northbridge și o alta pentru interfațarea celorlalte periferice (PCI, IDE, SATA, Ethernet, Audio, CMOS, COM, LPT, FDD, tastatură și mouse) - Southbridge. Puntea de nord (northbridge) era una din cele două circuite chipset de pe placa de bază și avea scopul de a realiza comunicația între procesor și
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
În acest al doilea caz delimitarea zonelor se face prin semnale de citire și scriere diferite. În cazul calculatoarelor aceste dispozitive sunt localizate întotdeauna în zona dispozitivelor I/ O. Atâta vreme cât vorbim despre interconectarea fizică a două dispozitive, ne referim la interfațarea hardware (hardware interfacing). Aceasta nu este însă suficientă pentru a putea face cele două sisteme (cel central și cel periferic) să „se înțeleagă”. Este nevoie de asemenea de către un set de programe (rutine, funcții) care să „învețe” procesorul să lucreze
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
cu memoria cache și eventual cu dispozitive I/O locale de mare viteză, un al doilea nivel ceva mai lent realizează legătura cu memoria principală și cu dispozitive I/ O de viteză, iar al treilea nivel și mai lent realizează interfațarea cu dispozitivele periferice mai lente și nivelul cel mai lent care realizează legătura cu perifericele cele mai lente. Magistrala internă asigură transferul datelor între cele 2 nivele astfel încât transferul mai lent de la nivelul extensie să nu încetinească transferul la nivelul
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
circuite diferă mult datorită tipului și numărului de periferice ce le pot controla, o schema bloc generalizată a unui circuit de interfață poate avea o structură ca în figura 7.3. Magistrală de date Registru de stare/control Logică de interfațare cu procesorul Logică de interfațare cu perifericul Logică de interfațare cu perifericul Magistrală de adrese Magistrală de control Date Stări Stări Date Comenzi Comenzi Registru de date .. . Fig. 7.3. Structura tipică a unui circuit de interfață Circuitul de interfață
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
și numărului de periferice ce le pot controla, o schema bloc generalizată a unui circuit de interfață poate avea o structură ca în figura 7.3. Magistrală de date Registru de stare/control Logică de interfațare cu procesorul Logică de interfațare cu perifericul Logică de interfațare cu perifericul Magistrală de adrese Magistrală de control Date Stări Stări Date Comenzi Comenzi Registru de date .. . Fig. 7.3. Structura tipică a unui circuit de interfață Circuitul de interfață este conectat la sistem prin intermediul
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
le pot controla, o schema bloc generalizată a unui circuit de interfață poate avea o structură ca în figura 7.3. Magistrală de date Registru de stare/control Logică de interfațare cu procesorul Logică de interfațare cu perifericul Logică de interfațare cu perifericul Magistrală de adrese Magistrală de control Date Stări Stări Date Comenzi Comenzi Registru de date .. . Fig. 7.3. Structura tipică a unui circuit de interfață Circuitul de interfață este conectat la sistem prin intermediul magistralelor (semnalelor existente pe liniile
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
referă la faptul că data a fost transmisă/citită, a apărut o eroare la transmisie/recepție, etc. În funcție de numărul de regiștri circuitul de interfață poate ocupa una sau mai multe adrese. Pentru a putea fi adresat există o logică de interfațare cu procesorul. Pe baza semnalelor de pe magistrală, aceasta recunoaște când este adresat circuitul (decodificator de adresă) și comandă registrul corespunzător. La extrema cealaltă există o logică de interfațare cu perifericul. Aceasta diferă de la periferic la periferic, de acesta lucru depinzând
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
mai multe adrese. Pentru a putea fi adresat există o logică de interfațare cu procesorul. Pe baza semnalelor de pe magistrală, aceasta recunoaște când este adresat circuitul (decodificator de adresă) și comandă registrul corespunzător. La extrema cealaltă există o logică de interfațare cu perifericul. Aceasta diferă de la periferic la periferic, de acesta lucru depinzând și complexitatea sa. Operațiile executate de aceste blocuri sunt de regulă ascunse procesorului (sincronizarea datelor, formatul lor, acționări electromecanice). Un modul I/ O ce are un circuit de
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
d e întreprindere, modelat în SIMPLE BET Structura de bază a procesului integrat de întreprindere pe care dorim să-l modelăm în aplicația SIMPLE BET este evidențiat în figura 2.21. Se observă că modelul reunește cinci submodele, relaționate prin intermediul interfațări de procese. Astfel, un subproces poate constitui o intrare sau o ieșire dintr-un alt subproces. Prin intermediul utilizării obiectelor specifice instrumentului SIMPLE BET, s-a reușit implementarea celor cinci subprocese independente și relaționarea lor prin intermediul obiectului interfață de proces. În
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
suite de înțelesuri și negocieri noționale, de intersecții semantice și de contradicții. Astfel, condiția virtualității suportă analogii, hibridizări și întrețeseri ale umanului și ale tehnoculturalului, până la procesele configurării postumanului. Virtualul este coevoluția ființei umane cu mașinile computaționale sub forma unei interfațări complementare: la fel cum pielea corpului separă și simultan unește exteriorul trupului de interiorul său, interfața digitală, indiferent de felul și natura ei, generându-se ca un spațiu al reciprocității, mediază între ființa umană și alteritatea tehnologică. Această perspectivă se
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
asupra spațiu-timpului, tehnologiile computaționale amplifică și lărgesc spectrul perceptiv al omului. Noile dispozitive tehnologice virtualizează și mixează simțurile, adăugând interacțiuni senzorial-motrice, inedite precum teletactilitatea sau atingerea la distanță. Sistemele de realitate virtuală mijlocesc integrarea dinamică a diverselor modalități perceptive până la interfațarea unei experiențe senzoriale de a fi altcineva sau altceva. Astfel, virtualizarea nu poate fi redusă la procesele de dematerializare, de descarnare sau de amputare subiectivă ale subiectului uman. Dimpotrivă, încarnând și materializând identitatea în dimensiuni variate și multistratificate, virtualizarea poate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de-a doua situație a virtualizării tehnologice a corpului, avatarizarea, este prezentată în capitolul al doilea prin diversele paradigme ale identității la interfață, inclusiv cele ale identității online. O serie de concepte sunt tratate prin prisma raporturilor dintre mediere și interfațare, destrupare și (reăîntrupare, identitate și alteritate și ilustrate prin imaginile corpului avataric ale artistei Orlan. Diferența și devenirea, nomadismul și hibriditatea sunt propuse drept caracteristici ale identității conturate și manifestate la interfață și în rețea. În cadrul discursurilor identității virtuale, postmodernismul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ființei umane. Astfel, cyborgizarea individului se poate face în scop restaurator (în special în medicinăă, prin înlocuirea sau adăugarea de organe sau de funcții afectate sau pierdute, în scop reconfigurator, prin recombinarea și hibridizarea trupului sau în scop fuzionar, prin interfațare și potențare senzorial-perceptivă. Acestor accepții li se adaugă posibilele finalități ale controlului și ale exercitării puterii, efecte pe care le vom urmări mai jos. O perspectivă asupra iconului cyborgic poate într-adevăr asocia fenomenologia și mecanologia, întrucât umanul și tehnologicul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
prin care omul folosește diverse instrumente pentru a deveni om (celebrul exemplu antropologic al mâinii care devine mână doar când folosește o unealtăă, ci este procesul prin care omul este reprezentat drept cyborg (cibernetică și organismă, prin protezare sau prin interfațare computațională, o ilustrare a ontologiei virtuale. Dacă unii teoreticieni afirmă că primul cyborg este întâiul om care a construit și a utilizat o unealtă sau este monstrul ficțional Frankenstein, lucrarea prezentă analizează dimensiunea cibernetică sincronică a termenului, așa cum s-a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
accepții precedente ale artificialului precum falsitatea sau disimularea, configurând noi teritorii ale corporealității, ca natura asistată de calculator sau viața artificială (vezi mai josă. Întretăierile ontologice dintre corporal-biologic și tehnologic-informațional sunt întemeiate pe o logică a dizolvării dualismelor sau a interfațării permanente: componentele corporale provenite din bioinginerie sunt o reconstituire tehnologică a trupului natural. Diversele forme ale „întrupării tehnologice” (vezi Balsamo, 1995, pentru o încercare de catalogare a acestoraă sunt ilustrări ale reconceptualizării trupului uman ca aparținând simultan de două sisteme
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și nu o opțiune de identitate legată de stilul de viață”. (Lovink, 2004Ă Acest capitol va analiza în continuare accepțiile cibernetizării sau ale postumanizării electronice 3 ca prezențe materiale în spațiul virtual. Procesele de protezare (inserarea de proteze corporale sau interfațarea cu tehnologiile computeruluiă sunt urmărite cu precădere în cele ce urmează, deși fragilitatea delimitării acestor procese este asumată întrucât acestea sunt aflate cel mai adesea într-un stadiu de superpoziționare. 1.4. Protezarea trupului. „Mașinile dezirante” și „corpul fără organe
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
faptul de a avea corp” (Stelarc, 1995, p. 92Ă, urmează ilustrarea unei serii de evoluții/augmentări care devin imperioase corpului uman în context „postbiologic”. Trecerea care se remarcă este de la stadiul psihoorganic al trupului uman la extinderea electronică și la interfațarea cibernetică a „sistemului” postuman sau de la „psihocorp” la „cybersisteme”. Postulând faptul că informația nu mai deține rolul de a contribui la înțelegerea lumii, ci generează „un câmp de date nedigerate”, supraîncărcând corpul uman, lui Stelarc nu-i mai rămâne decât
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
atingerea modelelor musculare de pe ecran. Nu aflăm nimic altceva din „Movatar”, un avatar inteligent, fantomatic, capabil să acționeze în lumea reală prin posedarea unui trup fizic din realitate sau din „Ping Body”, un corp care se mișcă involuntar, nu grație interfațării cu alte corpuri situate în alte locuri, ci, datorită fluxului însuși al activității Internet. Mișcarea trupului se produce în această situație fără voința și intenția subiectului, fără contracția propriilor mușchi. Trupul uman devine astfel nu doar o „gazdă” a tehnologiei
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
încerca să dovedească capitolul următor. tc "" Capitolul 2tc " Capitolul 2" Identitatea la interfață: avatarultc "Identitatea la interfață\: avatarul" Concepte-cheie: identitate online, interfață, avatar, postmodernism, alteritate, diferență, devenire, nomadism Teoreticieni-cheie: Katherine Hayles, Sherry Turkle, Roy Ascott, Jean Baudrillard, Orlan 2.1. Interfațarea și avatarizarea corpului. Mediere și întrupare la interfațătc "2.1. Interfațarea și avatarizarea corpului. Mediere și întrupare la interfață" Unul dintre procesele cele mai răspândite ale prezenței ființei umane în spațiul virtualității tehnoculturale este procesul de interfațare. La interfața tehnologiilor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
la interfață: avatarultc "Identitatea la interfață\: avatarul" Concepte-cheie: identitate online, interfață, avatar, postmodernism, alteritate, diferență, devenire, nomadism Teoreticieni-cheie: Katherine Hayles, Sherry Turkle, Roy Ascott, Jean Baudrillard, Orlan 2.1. Interfațarea și avatarizarea corpului. Mediere și întrupare la interfațătc "2.1. Interfațarea și avatarizarea corpului. Mediere și întrupare la interfață" Unul dintre procesele cele mai răspândite ale prezenței ființei umane în spațiul virtualității tehnoculturale este procesul de interfațare. La interfața tehnologiilor computaționale, ființa umană este un „subiect virtual” (Hayles, 1997Ă. În teoria
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Orlan 2.1. Interfațarea și avatarizarea corpului. Mediere și întrupare la interfațătc "2.1. Interfațarea și avatarizarea corpului. Mediere și întrupare la interfață" Unul dintre procesele cele mai răspândite ale prezenței ființei umane în spațiul virtualității tehnoculturale este procesul de interfațare. La interfața tehnologiilor computaționale, ființa umană este un „subiect virtual” (Hayles, 1997Ă. În teoria de față, umanul devine cyborg nu datorită proceselor excesive de protezare, ci, mai ales, interfațării fizic-senzoriale cu computerul. Subiectul virtual este, de data aceasta, produsul interacțiunii
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]