181 matches
-
ale cărei concluzii teoretice sunt decisive în abordarea a numeroase probleme științifice și tehnologice. I.3. Clasificarea proprietăților nespecifice ale sistemelor disperse Proprietățile sistemelor disperse pot fi împărțite în proprietăți nespecifice și proprietăți specifice. Proprietățile specifice sunt legate de suprafața interfazică existentă și cuprinde fenomene generale superficiale, de adsorbție, electrocapilare și electrocinetice. Proprietățile nespecifice se regăsesc la toate sistemele disperse inclusiv cele moleculare. Sugestiv proprietățile nespecifice ale sistemelor disperse pot fi redate printr-o schemă astfel: Studiile comportării cinetico-moleculare permite determinarea
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
realizează prin trecerea de la starea macroeterogenă (sisteme grosier disperse), mai întâi la starea microeterogenă (suspensii) și apoi, prin dispersarea mai pronunțată, la starea ultramicroeterogenă (soluri). Prin urmare, acest proces este însoțit de creșterea gradului de dispersie și totodată a suprafeței interfazice. Dispersarea poate avea loc în absența sau în prezența substanțelor tensioactive: lucrul mecanic cheltuit la dispersarea unui solid poate scădea de 5 - 10 ori în prezența substanțelor tensioactive față de cel cheltuit în absența acestora. Un alt avantaj al prezenței substanțelor
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
adsorbție Adsorbția este un fenomen fizico chimic caracteristic amestecurilor formate din cel puțin două faze și două componente și reprezintă fenomenul de concentrare spontană a unei substanțe dispersate între două faze, la suprafața lor de separație (interfață). Interfețele sau suprafețele interfazice sunt de următoarele tipuri: * lichidă, care poate proveni din contactul a două lichide, notată L1/L2 sau din contactul unui gaz cu un lichid, notată L1/G2; * solidă, provenită din contactul unui solid cu un gaz S1/G2 sau a
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Substanța pe a cărei suprafață se produce fenomenul se numește adsorbant iar substanța care se acumulează se numește adsorbat. Corpurile solide, prin suprafața lor specifică mare, au proprietatea de a reține diferite gaze sau lichide datorită forțelor necompensate de la nivelul interfazic. Acestă relație poartă numele de izoterma lui Freundlich. Ecuația poate fi reprezentată grafic printr-o parabolă. Concentrația a exprimă intensitatea adsorbției (coeficientul de adsorbție). Mod de lucru Se pregătesc șase soluții de acid acetic de următoarele concentrații: 0,8n; 0
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
de dispersie. De aceea el constituie faza discontinuă, în timp ce mediul de dispersie reprezintă faza continuă a sistemului dispers. Între cele două faze există o suprafață de contact foarte mare care conferă sistemului coloidal anumite proprietăți specifice. Această suprafață, numită suprafață interfazică, este cu atât mai mare cu cât dimensiunea unităților cinetice este mai mică. O suprafață interfazică mare determină o instabilitate ridicată a sistemului dispers coloidal. Cea mai importantă consecință a prezenței suprafeței interfazice o reprezintă instabilitatea termodinamică a coloizilor. Dacă
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
sistemului dispers. Între cele două faze există o suprafață de contact foarte mare care conferă sistemului coloidal anumite proprietăți specifice. Această suprafață, numită suprafață interfazică, este cu atât mai mare cu cât dimensiunea unităților cinetice este mai mică. O suprafață interfazică mare determină o instabilitate ridicată a sistemului dispers coloidal. Cea mai importantă consecință a prezenței suprafeței interfazice o reprezintă instabilitatea termodinamică a coloizilor. Dacă particulele celor două componente sunt de dimensiuni mici, de ordinul a 10 -10 m și cu
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
anumite proprietăți specifice. Această suprafață, numită suprafață interfazică, este cu atât mai mare cu cât dimensiunea unităților cinetice este mai mică. O suprafață interfazică mare determină o instabilitate ridicată a sistemului dispers coloidal. Cea mai importantă consecință a prezenței suprafeței interfazice o reprezintă instabilitatea termodinamică a coloizilor. Dacă particulele celor două componente sunt de dimensiuni mici, de ordinul a 10 -10 m și cu polarități apropiate, atunci amestecarea lor conduce la un sistem omogen, fără suprafață interfazică, stabil termodinamic, numit soluție
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
consecință a prezenței suprafeței interfazice o reprezintă instabilitatea termodinamică a coloizilor. Dacă particulele celor două componente sunt de dimensiuni mici, de ordinul a 10 -10 m și cu polarități apropiate, atunci amestecarea lor conduce la un sistem omogen, fără suprafață interfazică, stabil termodinamic, numit soluție micromoleculară. Un comportament particular îl au sistemele obținute prin dizolvarea compușilor macromoleculari în solvenți corespunzători, care deși au un caracter omogen (soluții de compuși macromoleculari), totuși proprietățilelor termodinamice diferă de cele ale soluțiilor micromoleculare. Studiile referitoare
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
asemenea localizări în cromozomul 1 (fig. 23.6), unul dintre cei mai frecvent angajați în formarea cromozomilor marker din neoplaziile umane. În anul 1978, Hittellman și Rao au utilizat tehnica condensării cromozomale premature (PCC) pentru a demonstra diferențele în cinetica interfazică corelată cu evoluția neoplaziei, metodă care s-a dovedit foarte promițătoare. Pe de altă parte, prezența structurilor de fenotip cromozomal specifice fenomenului de amplificare genică - DM și HSR are valoare de prognostic, în stările maligne, ambele elemente de fenotip cromozomal
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
putea constata eșecul sau succesul eforturilor terapeutice. Fenomenul PCC sau al „Profazării” (Johnson și Rao, 1970) poate fi indus prin fuziunea unor celule țintă, aflate în interfază, cu celule „inductoare”, aflate în mitoză, fuziune care schimbă cromatina „omogenă” a nucleului interfazic în care cromozomii nu pot fi decelați ca entități individualizate, vizibile la microscop. Metoda permite nu numai o estimare a cineticii interfazice, dar și analiza citogenetică specifică în celulele care au o proliferare slabă, permițând identificarea „dublu-minusculilor” (DM), în celulele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celule țintă, aflate în interfază, cu celule „inductoare”, aflate în mitoză, fuziune care schimbă cromatina „omogenă” a nucleului interfazic în care cromozomii nu pot fi decelați ca entități individualizate, vizibile la microscop. Metoda permite nu numai o estimare a cineticii interfazice, dar și analiza citogenetică specifică în celulele care au o proliferare slabă, permițând identificarea „dublu-minusculilor” (DM), în celulele tumorale interfazice, și chiar evidențierea modelelor de bandare, în celulele normale (Unakul și colab., 1973; Röhme și Heneen, 1982). Fenomenul PCC poate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
care cromozomii nu pot fi decelați ca entități individualizate, vizibile la microscop. Metoda permite nu numai o estimare a cineticii interfazice, dar și analiza citogenetică specifică în celulele care au o proliferare slabă, permițând identificarea „dublu-minusculilor” (DM), în celulele tumorale interfazice, și chiar evidențierea modelelor de bandare, în celulele normale (Unakul și colab., 1973; Röhme și Heneen, 1982). Fenomenul PCC poate fi cauzat și de fuziunea celulară spontană în anumite neoplazii sau prin asincronia în evoluția ciclului de condensare-decondensare a micronucleilor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
evidențiat numeroase aneuploidii și restructurări cromozomale precum prezența unui cromozom marker derivat din cromozomul 17 și manifestarea citologică a amplificării genice sub forma DM. Cercetările lui Brüderlein și Gebhart (1985) au dovedit că DM-urile sunt menținute în cromatina nucleilor interfazici, fapt evidențiat prin tehnica condensării cromozomale precoce (PCC). Echivalenți citogenetici ai amplificării genice în neoplaziile umane sunt prezentați în tabelul 23.3. În leucemiile limfocitare cronice cu celule B (cu celule păroase, mielom multiplu, leucemie cu plasmocite etc.) apar remanieri
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
producție în conformitate cu prezentele norme - sursă de apă potabilă, echipament pentru producerea apei distilate, aer condiționat, aer filtrat, condiții de temperatură și umiditate); g) schița și datele privind dotarea cu instalații, utilaje și cu aparatură: - pentru producție; - pentru control (materii prime, interfazic, produse finite); h) manualul calității, care conține datele specifice ale unității de productie; i) autorizația sanitară; j) avizul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, Comisiei de urbanism și P.S.I.; k) dovadă privind deținerea spațiului; l) autorizația de liberă practică (în
ORDIN nr. 201 din 5 aprilie 1999 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea de funcţionare a unităţilor farmaceutice, precum şi a Normelor tehnice privind funcţionarea farmaciei, depozitului farmaceutic şi a drogheriei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124509_a_125838]
-
personalul de specialitate al unității, la care se anexează copii de pe documentele de studii; 9. declarația privind tipul de produse fabricate și capacitatea de productie; 10. date privind dotarea cu instalații, utilaje și aparatură: - pentru producție; - pentru control (materii prime, interfazic, produse finite); 11. manualul de asigurare a calității, care conține datele specifice ale unității de productie (conform anexei nr. 3). Dată .............. Semnătură .............. Anexă 2F CERERE pentru aviz de funcționare a unității cu activitate de reparare, verificare și punere în funcțiune
NORME METODOLOGICE din 15 martie 2002 de aplicare a Legii nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140766_a_142095]
-
personalul de specialitate al unității, la care se anexează copii de pe documentele de studii; 9. declarația privind tipul de produse fabricate și capacitatea de productie; 10. date privind dotarea cu instalații, utilaje și aparatură: - pentru producție; - pentru control (materii prime, interfazic, produse finite); 11. manualul de asigurare a calității, care conține datele specifice ale unității de productie (conform anexei nr. 3). Dată .............. Semnătură .............. Anexă 2F CERERE pentru aviz de funcționare a unității cu activitate de reparare, verificare și punere în funcțiune
ORDIN nr. 183 din 15 martie 2002 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140765_a_142094]
-
al unității, la care se anexează copii de pe documentele de studii; 9. declarația privind tipul de produse care constituie obiectul de activitate, capacitatea de productie; 10. date privind dotarea cu instalații, utilaje și aparatură: - pentru producție; - pentru control (materii prime, interfazic, produse finite); 11. manualul de asigurarea calității care conține datele specifice ale unității de producție,cuprins în anexa nr. 2. Dată .................... Semnătură ........................ Anexă 2 MANUALUL DE ASIGURAREA CALITĂȚII Practică bunei fabricații pentru dispozitivele medicale GMP (GOOD MANUFACTURING PRACTICE) 1. Prevederi
ORDIN nr. 429 din 25 iunie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136480_a_137809]
-
al unității, la care se anexează copii de pe documentele de studii; 10. declarația privind tipul de produse care constituie obiectul de activitate, capacitatea de productie; 11. date privind dotarea cu instalații, utilaje și aparatură: - pentru producție; - pentru control (materii prime, interfazic, produse finite); 12. manualul de asigurarea calității, care conține datele specifice ale unității de producție, cuprins în anexa nr. 2. Dată .................. Semnătură ..................... Anexă 1.5.A ROMÂNIA MINISTERUL SĂNĂTĂȚII ȘI FAMILIEI STRUCTURA DE SPECIALITATE ÎN DOMENIUL DISPOZITIVELOR MEDICALE CERTIFICAT DE
ORDIN nr. 429 din 25 iunie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136480_a_137809]
-
al unității, la care se anexează copii de pe documentele de studii; 9. declarația privind tipul de produse care constituie obiectul de activitate, capacitatea de productie; 10. date privind dotarea cu instalații, utilaje și aparatură: - pentru producție; - pentru control (materii prime, interfazic, produse finite); 11. manualul de asigurarea calității care conține datele specifice ale unității de producție,cuprins în anexa nr. 2. Dată .................... Semnătură ........................ Anexă 2 MANUALUL DE ASIGURAREA CALITĂȚII Practică bunei fabricații pentru dispozitivele medicale GMP (GOOD MANUFACTURING PRACTICE) 1. Prevederi
NORME METODOLOGICE din 25 iunie 2001 de aplicare a Legii nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136481_a_137810]
-
al unității, la care se anexează copii de pe documentele de studii; 10. declarația privind tipul de produse care constituie obiectul de activitate, capacitatea de productie; 11. date privind dotarea cu instalații, utilaje și aparatură: - pentru producție; - pentru control (materii prime, interfazic, produse finite); 12. manualul de asigurarea calității, care conține datele specifice ale unității de producție, cuprins în anexa nr. 2. Dată .................. Semnătură ..................... Anexă 1.5.A ROMÂNIA MINISTERUL SĂNĂTĂȚII ȘI FAMILIEI STRUCTURA DE SPECIALITATE ÎN DOMENIUL DISPOZITIVELOR MEDICALE CERTIFICAT DE
NORME METODOLOGICE din 25 iunie 2001 de aplicare a Legii nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136481_a_137810]
-
336 din 31 mai 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 418 din 17 iunie 2002. Articolul 40 (1) Unitățile de producție a produselor medicamentoase trebuie să dispună de laborator propriu de control al calității pentru controlul materiilor prime, ambalajelor, controlul interfazic și pentru controlul produsului finit. ... (2) Controlul microbiologic și alte testări speciale pot fi realizate, prin contract, în alte laboratoare de control autorizate de Agenția Națională a Medicamentului. ... ---------------- Alin. (2) al art. 40 a fost modificat de LEGEA nr. 336
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 152 din 14 octombrie 1999 - (*actualizată*) privind produsele medicamentoase de uz uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144428_a_145757]
-
scop în raportul de inspecție. De la data intrării în vigoare a Regulilor de bună practică de fabricație nu se mai autorizează unități de producție fără laborator propriu de control cu personal și cu dotare corespunzătoare, adecvate controlului materiilor prime, controlului interfazic și al produselor finite. Unitățile de productie deja autorizate trebuie să-și organizeze laborator de control propriu în termenul acordat pentru aplicarea Regulilor de bună practică de fabricație. (3) Inspecția de farmacie exercita controlul tehnic și în unități farmaceutice aparținând
HOTĂRÎRE Nr. 382 din 24 mai 1996 privind aprobarea normelor şi a regulilor în domeniul producerii, circulaţiei produselor farmaceutice, precum şi controlul acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115262_a_116591]
-
se prezintă influența existenței unor cantități mici de ε caprolactamă, hexametilendiamină [53] sau acid sebacic [54], sau săruri ale acestora, asupra amestecurilor de poliamide 6, 6.6, 6.10 supuse copoliamidării. Un alt procedeu de obținere a copoliamidelor este copolicondensarea interfazică. În acest caz, datorită condițiilor de neechilibru în care se desfășoară reacția, precum și a temperaturii scăzute, ce previne orice progres chimic ulterior de transamidare, au putut fi evidențiate diferențele de reactivitate dintre monomeri (diacizi sau diamine). Pentru copolicondensarea interfazică, Staihman
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
copolicondensarea interfazică. În acest caz, datorită condițiilor de neechilibru în care se desfășoară reacția, precum și a temperaturii scăzute, ce previne orice progres chimic ulterior de transamidare, au putut fi evidențiate diferențele de reactivitate dintre monomeri (diacizi sau diamine). Pentru copolicondensarea interfazică, Staihman [55] a elaborat un model cinetic, pe baza căruia a dedus o ecuație de compoziție de forma: Ecuația a fost verificată de către Sokolov și Kruglova pentru sistemele TH/tetraclor TH și TE/TH (TH - tereftalat de hexametilendiamină; TE - tereftalat
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
cercetătorii au stabilit că hexametilendiamina este mai reactivă decât etilendiamina, iar clorura acidului tereftalic (clorură de tereftaloil) este mai reactivă decât cea a acidului tetraclortereftalic. Deosebirile ce apar între copoliamidele obținute în condiții de echilibru și cele obținute prin policondensare interfazică au fost analizate de către Korșak și colaboratorii săi [57] pentru un număr mare de sisteme de reacție constituite din cloranhidridele acizilor dicarboxilici alifatici (adipic, sebacic, azelaic) sau aromatici (tereftalic, izoftalic) și hexametilendiamină. Studiile întreprinse pe această direcție au condus la
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]