359 matches
-
a imperiului său. Ultima sa bătălie, Sveatoslav a dat-o în anul 971 împotriva bazileului Ioan I Tzimiskes la Durostor (astăzi Silistra). Toți istoricii se unesc în părerea că Sveatoslav ar fi trebuit mai întîi să-și întărească pozițiile în interfluviul Pruto-Nistrean (pentru a-și asigura spatele frontului) și mai apoi să înainteze în adîncul peninsulei Balcanice. Acest fapt demonstrează că nici nu poate fi vorba de o prezență stabilă a slavilor de Răsărit în Bugeac. Greșeala lui Sveatoslav a fost
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, București. Gafta, D., Mountford, J. O. (2008). Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca. Grigore, S., 1970, Asociații praticole de luncă din interfluviul Timiș-Bega, Lucr. Șt. Inst. Agron. Timișoara, 13, 221-229. Mountford, O., Gafta, D., Anastasiu, P., Bărbos, M., Nicolin, A., Niculescu, M., Oprea, A., 2008, Natura 2000 în România: Habitats Fact Sheet, EU Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
prin intermediul a 55 stații hidrometrice de râu (dintre care 4 cu studiu de nivel, 30 cu niveluri și debite lichide și 21 cu niveluri, debite lichide și debite solide), 11 stații hidrometrice de lac, 8 stații evaporimetrice (6 de interfluviu și 2 de lac), 142 posturi pluviometrice și 6 stații hidrologice (Buzău, Târgoviște, Ploiești, Slobozia, Brăila și Călărași). În tabelul 1 se prezintă principalele stații hidrometrice și parametri hidrologici caracteristici. Tabelul 1. Principalele stații hidrometrice și parametri hidrologici caracteristici din
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290254]
-
sunt majoritatea măsuri verzi, precum demolarea de diguri existente, noi poldere, realizarea de diguri inelare locale amplasate în albia majoră pentru apărarea localităților expuse riscului. Sectorul aval de acumulări are un potențial foarte mare de stocare naturală datorită zonelor de interfluviu extrem de extinse și plate, prin urmare măsurile precum polderele au o eficiență hidraulică ridicată. Rezumatul justificării Bazinul inferior al râului Siret este zona cea mai predispusă la inundații din bazinul hidrografic Siret din punct de vedere al pagubelor înregistrate
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294123]
-
Crișuri este considerat Crișul Alb, ca urmare a lungimii sale maxime de la izvor până la vărsare. Acesta confluează pe teritoriul Ungariei cu Crișul Negru, formând Crișul Dublu. Acesta colectează o serie de pâraie de câmpie din România, de pe interfluviul Crișul Negru - Crișul Repede, cum sunt: Culișerul, Barmodul și Ghepeșul. Mai în aval în Crișul Dublu se varsă și Crișul Repede, după ce acesta a primit pe Barcău cu Ier. Crișul Alb (cod cadastral III - 1) izvorăște de pe pantele
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]
-
ANP 682.9 100 Cea mai extinsă categorie este cea reprezentată de suprafețele cu păduri și vegetație forestieră asociată, cum ar fi plantațiile antierozionale, care acoperă 289.99 ha. Ocupă versanții abrupți cu expoziție sud-vestică și partea median superioară a acestora, spre interfluviul din partea estică. Cele mai întinse suprafețe forestiere aparțin comunei Luna, 172.38 ha, apoi comunei Chețani 84.76 ha, în timp ce comunei Viișoara îi corespund 32.84 ha. Partea median inferioară a versanților, precum și partea nordică a sitului o reprezintă
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
Natura 2000, suprafața totală a zonei administrate este de 39.855,20 ha. Limitele parcului sunt preluate din Hotărârea Guvernului 230/2003, secțiunea N, fiind descrise în cele ce urmează: Limita nordică pornește din șaua Poarta Scârnii 1554 m și urmărește spre vest interfluviul dintre Râul Grădiște și Râul Sibișel, până în Vârful Prisaca 1216 m, trecând prin cota 1604.5 m, Culmea Godeanului 1620.4 m, Vârful Godeanu 1656.2 m, Culmea Muncelului 1563.7 m, Culmea Ulmului 1231 m, Cioaca Ulmului, Poiana Hafia, Vârful Groape 1283.5
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Vinții și continuă în amonte pe acesta până la confluența cu pârâul Poienii. De la confluență urmărește amonte malul stâng al pârâului Poienii, pe la est de Muchia Feței până în Vârful Chicera / Chicioara 775.1 m, de unde intră pe interfluviul principal dintre valea Făeragului și Valea Luncanilor, trece peste Dealul Merișorului 781 m, Vârful Văgău 781,2 m, Dealul Prihodiște, până în Vârful Scaiului 948 m, din care coboară pe o culme secundară la confluența de sub obârșia pârâului Scaiului. Limita
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
abruptului, iar de la extremitatea sudică a acestuia coboară în valea Strei, în partea de N a localității Petros, pe culmea secundară între bornele silvice 4 și 5. În continuare limita traversează Streiul și urcă pe o culme secundară pe interfluviul dintre Strei și Pârâul lui Balmoș. Urmează spre S acest interfluviu și coboară în localitatea Crivadia la podul peste Pârâul lui Balmoș. ... – Limita sudică o constituie drumul național DN 66 Simeria - Petroșani, din localitatea Crivadia, prin pasul Merișor-Bănița 752 m
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Strei, în partea de N a localității Petros, pe culmea secundară între bornele silvice 4 și 5. În continuare limita traversează Streiul și urcă pe o culme secundară pe interfluviul dintre Strei și Pârâul lui Balmoș. Urmează spre S acest interfluviu și coboară în localitatea Crivadia la podul peste Pârâul lui Balmoș. ... – Limita sudică o constituie drumul național DN 66 Simeria - Petroșani, din localitatea Crivadia, prin pasul Merișor-Bănița 752 m, până la intersecția cu drumul vicinal Peștera-Jupâneasa de pe partea stângă
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
pârâul Pravăț, urcă în amonte pe malul stâng al văii Streiului până la confluența cu Valea Scorțarului, pe care o urmează în amonte până în șaua de sub Vârful Steaua Mare 1730.2 m, își menține apoi direcția spre N, pe interfluviul principal dintre Valea Streiului și Valea Grădiștei, pe culmea Steaua și trece prin cotele 1674 m, 1665 m, 1659 m, 1631.5 m, până în șaua Poarta Scârnii 1554 m. ... Limitele sitului de interes comunitar au fost stabilite prin Ordinul ministrului
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
satelor au fost identificate următoarele tipuri de așezări pe cuprinsul platformei: a) așezările de înălțime: amplasate pe porțiunile rămase întregi ale platformei și care au o structură risipită, Târsa, Prihodiște, amplasate la o altitudine de 900-950 m; ... b) așezările pe interfluvii: Alunu, Cioclovina și cătunul de la Piatra Roșie au o structură risipită, gospodăriile înșirându-se între 500-800 m altitudinal. Morfologia terenului, ca și expoziția au condiționat alegerea locului; ... c) așezările de vale: amplasate de-a lungul Văii Luncanilor, Luncani, și
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
inclusă Munților Pădurea Craiului se suprapune parțial situlul de importanță comunitară ROSCI0062 Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului. Din punct de vedere administrativ, teritoriul ariei protejate aparține aproape în totalitate județului Bihor, limita sud-estică a sitului (comuna Poieni), care urmează fidel interfluviul dintre Valea Iadului și Pârâul Sebeșel continuat apoi cu Valea Draganului, fiind inclusă parțial în județul Cluj. Limita ariei protejate este neregulată, urmărind aproximativ cumpenele apelor principalelor bazine hidrografice care drenează teritoriul studiat. De amintit că aceste bazine aparțin bazinului
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
În ceea ce privește distribuția altitudinilor, se constată o înclinare generală a reliefului de la sud-est spre nord și spre nord-vest, conform cu direcția de drenaj a principalelor văi din teritoriu. Altitudini mari se găsesc în partea de sud-est, pe interfluviul dintre bazinele hidrografice ale râurilor Iad și valea Drăganului (care se găsește în afara teritoriului ariei protejate), marcate fiind de valorile punctelor Muncelașu, Stâna de Runc, Meleiu, Dl. Caprei și Dl. Mare, cu valori cuprinse între 1415 m și 1090
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Topa de Criș. Revenind la traseul Bucea - Bulz al drumului (DJ 108I), în dreptul haltei CFR Stâna de Vale, se desprinde drumul județean (DJ 108K) care face legătura cu localitățile Bulz și Remeți și de acolo mai departe trece peste interfluviul care desparte Valea Iadului de Valea Drăganului și ajunge până la barajul Drăgan - Floroiu unde face legătura cu drumul (DJ 764B) de pe Valea Drăganului. De la Remeți și până la Stâna de Vale drumul poartă indicativul (DJ 108J) urmărind
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
CRISULUI 1201.61 Continentală BIHOR BRATCA 1.25 Continentală BIHOR SUNCUIUS 194.81 Continentală BIHOR BOROD 115.87 ... 1.3.3. Limitele ariei naturale protejate vizate de Planul de management Limita ariei protejate poate fi urmărită pe un traseu sinuos care, în partea de sud-est, urmărește interfluviul principal dintre văile Drăganului și Iad (acesta fiind și limita dintre județele Cluj și Bihor) începând de sub vârful Muncelașu (1415 m.) care marchează altitudinea cea mai mare a ariei protejate, continuând spre nord cu interfluviul marcat de punctele Stâna
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
partea de sud-est, urmărește interfluviul principal dintre văile Drăganului și Iad (acesta fiind și limita dintre județele Cluj și Bihor) începând de sub vârful Muncelașu (1415 m.) care marchează altitudinea cea mai mare a ariei protejate, continuând spre nord cu interfluviul marcat de punctele Stâna de Runc (1359.2 m), vf. Selhișului (1209.3 m), Dl. Meleiu (1103 m), Dl. Caprei (1231.7 m), Dl Mare (1090 m), de unde limita se orientează spre vest, de-a lungul văii Dașor, trece pe la nord
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
spre vest, de-a lungul văii Dașor, trece pe la nord de vârfurile Seniu Mare (1096 m.) și Drăgușului (923 m), continuă apoi prin conturarea arealului rezidențial al localității Remeți și se îndreaptă spre localitatea Brătcuța, urmărind de data aceasta interfluviul dintre valea Brătcuța și valea Boiului. În localitatea Bratca limita trece pe la sud de zona rezidențială, urmărește apoi spre vest cursul Crișului Repede, trece pe la nord de Dl. Gropilor (464.9 m.) de la sud de localitatea Bălnaca, delimitează
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Pe Mormânt (389.9 m.). Din apropierea localității Vadu Crișului, se orientează apoi spre est incluzând Dl. Tăcutului (412.8 m) și ulterior spre nord și vest, trece pe la sud de zona rezidențială a localității Vadu Crișului și continuă până la interfluviul ce desparte valea Gălășeni de cursurile subterane carstice de la sud de Vadu Crișului. De aici, limita ariei de protecție continuă spre sud pe un traseu ce traversează zona carstică Platoul Zece Hotare pentru ca apoi, după aproximativ 3.5 km
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
De aici limita urmărește spre nord versantul drept al Văii Luncilor, lasă la exterior arealul cu locuințe al localității Bălnaca -Groși și continuă spre est până în apropiere de localitatea Bratca de unde se reorientează spre sud urmărind aproape fidel interfluviul dintre valea Brătcuții și depresiunea carstică Damiș- Ponoraș. Orientarea sudică a limitei ariei protejate se păstrează urmărind interfluviul ce desparte bazinul hidrografic al Crișului Repede de bazinul hidrografic al Crișului Negru (care drenează depresiunea Beiuș) trecând pe la vest de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
localității Bălnaca -Groși și continuă spre est până în apropiere de localitatea Bratca de unde se reorientează spre sud urmărind aproape fidel interfluviul dintre valea Brătcuții și depresiunea carstică Damiș- Ponoraș. Orientarea sudică a limitei ariei protejate se păstrează urmărind interfluviul ce desparte bazinul hidrografic al Crișului Repede de bazinul hidrografic al Crișului Negru (care drenează depresiunea Beiuș) trecând pe la vest de vârful Pietrele Dăicii (974.5 m) și de depresiunea carstică "La Acre", de unde continuă spre sud până la
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
-se sub formă de areale izolate și/sau fâșii petrografice continue în bazinul inferior al râului Dașor, în Munții Vlădeasa și pe versantul stâng al văii Iada, în bazinul mediu și inferior al pârâului Brătcuța, precum și pe suprafețe însemnate pe interfluviul dintre valea Groșilor și valea Luncilor, pe interfluviul dintre valea Mișidului (Luncilor) și valea Măguran și, sub formă de mici areale, la vest de localitatea Șuncuiuș. Depozitele carbonatice ale Juarasicului mediu (Dogger) se găsesc răspândite sub formă de mici petice
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
petrografice continue în bazinul inferior al râului Dașor, în Munții Vlădeasa și pe versantul stâng al văii Iada, în bazinul mediu și inferior al pârâului Brătcuța, precum și pe suprafețe însemnate pe interfluviul dintre valea Groșilor și valea Luncilor, pe interfluviul dintre valea Mișidului (Luncilor) și valea Măguran și, sub formă de mici areale, la vest de localitatea Șuncuiuș. Depozitele carbonatice ale Juarasicului mediu (Dogger) se găsesc răspândite sub formă de mici petice pe versantul drept al văii Iadului sub vf.
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
cretacice superioare sunt diferențiate în funcție de zona apariției acestora. În Pădurea Craiului ele apar pe suprafețe restrânse, pe versantul stâng al văii Iadului sub Dl. Frântura Boții și la nord de Piatra Acră, iar pe versantul drept, apar pe interfluviul ce unește vârfurile Dl. Caprei, Dl. Meleiu, Dl. Mogoșii și Cicleu Selhișului. Sunt alcătuite din depozite de brecii, aglomerate și șisturi depuse în Senonian. Suprafața ocupată de acestea este de cca. 718.24 ha, adică 4.18% din totalul ariei protejate. Celelalte
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
abrupturilor petrografice (calcaroase și non-calcaroase). În afara albiei văii Iadului unde aceste depozite apar ca o fâșie continua, pe tot traseul care străbate aria protejată, apariții de astfel de formațiuni, pe suprafețe mai extinse sau mai izolate se observă pe interfluviul dintre valea Brătcuță și valea Mișidului (Luncilor), apoi pe interfluviul stâng al văii Mișidului spre valea Măguran și sub forma a numeroase "petice" cu dimensiuni reduse, localizate în apropierea localității Vadu Crișului. Însumate, toate aceste areale ajung la o suprafață
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]