491 matches
-
motrice fundamentale din jocul de fotbal în întreceri. 1.3. Aplicarea procedeelor tehnice și acțiunilor tactice în structuri simple. - exersarea tehnicii fiecărui element/procedeu până la însușirea mecanismului de bază; - exersarea acțiunilor tactice individuale simple. ... 2. Manifestarea comportamentului de fair-play în relațiile interindividuale și de grup Clasa Pregătitoare Clasa I Clasa a ll-a 2.1. Integrarea în diferite grupuri, constituite în funcție de cerințele activității de pregătire. - exersarea modalităților de comunicare verbală și nonverbală cu ceilalți colegi în activitățile desfășurate; - exersarea formelor de
ANEXE din 30 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299686]
-
baza organizării și desfășurării acestei activități cu caracter sportiv. Competențe generale 1. Valorificarea influențelor bio-psiho-motrice specifice jocului de fotbal prin activități ludice și de întrecere în condiții de utilizare a limbajului de specialitate ... 2. Manifestarea comportamentului de fair-play în relațiile interindividuale și de grup ... Competențe specifice și exemple de activități de învățare 1. Valorificarea influențelor bio-psiho-motrice specifice jocului de fotbal prin activități ludice și de întrecere în condiții de utilizare a limbajului de specialitate Clasa a lll-a Clasa a IV
ANEXE din 30 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299686]
-
exersarea acțiunilor tactice individuale și colective în condiții de întrecere/concurs 1.4. Selectarea și aplicarea acțiunilor tehnico-tactice în condiții de întrecere/concurs. - utilizarea eficientă a acțiunilor tehnico-tactice specifice jocului de fotbal în condiții de întrecere/concurs. ... 2. Manifestarea comportamentului de fair-play în relațiile interindividuale și de grup Clasa a lll-a Clasa a IV-a 2.1. Aplicarea regulilor necesare desfășurării jocului de fotbal în condiții de întrecere/concurs. - respectarea regulilor necesării desfășurării jocului de fotbal; - efectuarea execuțiilor potrivit regulilor jocului de fotbal. 2.1.Aplicarea regulilor de
ANEXE din 30 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299686]
-
Politicienii democrați nu sunt interesați de modele, de responsabilități, de îndatoriri, de popor, de arta și regula Conducătorului, ci de o anume psihologie care-i face subtili în munca abilităților lor strânse în jocul ambițiilor, antrenându-i într-un conflict interindividual cu cei care i-au ales, dar neîncetând să instituie domnia celui ce-și este suficient sieși. Mistificarea conceptului moral-creștin de guvernare, paralizează Statul în urcușul său spre devenire naționalist-creștină, care ar eradica din temelii: fără-de-legea, prostia, mișelia, grotescul, gogomănia
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
toamnă, o toamnă frumoasă cu cer învolburat. Din păcate, dinspre Rusia vine un miros înnăcăcios de pucioasă. Miroase a război. Războiul, în esența lui nu s-a schimbat. Războiul este și va fi prezent în toate sistemele sociale, de la nivel interindividual, până la nivel internațional și nu diferă cu mult față de cel prezentat în discursurile politicienilor din “Războaiele polineziene”, acum aproape două milenii și jumătate de către Tucidide. El rămâne ceea ce a fost dintotdeauna: o continuare, mai exact, o exprimare și o materializare
DIPLOMAŢIA TACE, ARMELE VORBESC de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371533_a_372862]
-
atenție sporită din partea școlii, concretizată în elaborarea programelor psihopedagogice individualizate, care vizează restabilirea echilibrului între elev și școală. Este vorba despre trecerea de la psihologia diferențială la pedagogia diferențială, trecere a cărei necesitate a fost subliniată încă de Ed. Claparede. Diferențele interindividuale sunt definitorii pentru gradul de „educabilitate” a elevului. Îi putem ajuta pe elevii slabi la învățătură doar cu condiția cunoașterii formei concrete de manifestare a nereușitei lor școlare. Starea de insucces nu poate fi tratată la modul general și absolut
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
la această vârstă, printr-o relație subiectivă semnificant semnificat (un copil ia o cutie drept telefon, altul o piesă de lego etc. sau unul și același copil ,,simbolizează" diferit anumite elemente în contexte diferite); * jocuri cu reguli implicând relații sociale/interindividuale regula presupune acceptare, generalizare, constanță/stabilitate, constrângere și, în același timp, transmitere la un subiect la altul. NOTĂ. În teoria lui Jean Château, jocurile cu reguli se opun celor fără reguli: jocuri fără reguli: jocuri ale inteligenței concrete (jocuri funcționale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
solidarități misterioase. Când știu că cineva simte ca și mine, chiar dacă nu-l am În preajmă (mai ales atunci!), dorința de comunicare crește. Chiar dacă această nouă structură nu este palpabilă, concretă, „comunitatea” nou constituită reprezintă fermentul unui gen de atracție interindividuală deosebită. Nevăzutul, neapropiatul, evanescentul aprind și Întrețin, mai tot timpul, focul speranței. În acest orizont evolutiv se impun tot mai mult comunitățile specializate ale educaților (elevi, studenți), configurându-se structuri asociative pe criterii atât cu caracter școlar/universitar, cât și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
studenților în vederea stabilirii unei metodologii de lucru fundamentată științific. • Dezvoltarea prin practicarea jocurilor sportive, a personalității pe planurile intelectual, moral, etic și profesional, în vederea pregătirii studenților pentru integrare socio-profesională și pentru îmbunătățirea fizică și motrică a acestora . • Dezvoltarea relațiilor interpsihologice, interindividuale, interpersonale, a sensibilității și înțelegerii față de ceilalți în vederea cooperării strânse datorate practicării jocurilor sportive ce presupune lucrul în echipă, conducând la subordonarea intereselor individuale celor colective. • Formarea și dezvoltarea unor echipe coezive, determinate de jocurile sportive care exercită influențe sociale
IMPLICAȚII ALE JOCURILOR SPORTIVE CU PRIVIRE LA MODELAREA CARACTERISTICILOR DE PERSONALITATE ŞI MOTIVAȚIA STUDENȚILOR ÎN MEDICINĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
nu sunt bolnavi închipuiți. Bolnavii dificili se caracterizează (după A. Athanasiu) prin: a) sensibilitate alergică; b) structură - și reactivitate neurovegetativă, endocrinohormonală și biochimică; c) psihism. În această categorie intră și persoanele slabe, bolnăvicioase (Burnard). Personalitatea și răspunsul la medicamente Variabilitatea interindividuală se observă și în ceea ce privește variațiile calitative ale răspunsului la medicamente. Unele dintre particularitățile reactive depind de „temperamentul biochimic”, enzimatic sau endocrin, altele de tipul de sistem nervos, altele se leagă strâns de aspectele psihice ale personalității umane (A. Athanasiu). De
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de roluri multiple Relații pe bază de roluri fragmentate Populație puțin numeroasă Populație numeroasă Conflicte intra-rol Conflicte inter-roluri Economie simplă Economie diversă Slabă diviziune a muncii Specializare și diferențiere extreme Solidaritate mecanică Solidaritate organică Complexitate. Viață guvernată de legături interindividuale Complicație Statusuri prescrise Statusuri dobândite Societate de status Societate contractuală Statusuri totale Statusuri parțiale Rural Urban Educație dependentă de status Status dependent de educație Acceptare ridicată a rolurilor Distanțare fără rol Textură relațională densă Textură relațională slabă Putere bazată pe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
-ul include o importantă componentă tacită atunci când emoțiile, experiențele, sentimentele și imaginile mentale sunt transmise cu ocazia socializării capacităților și a cunoștințelor indivizilor. Așa cum subliniază Nonaka, e nevoie aici de atenție, de dragoste, de Încredere și de responsabilitate. Acestei dimensiuni interindividuale i se adaugă una colectivă, În care sunt transmise practicile, valorile, cultura și climatul sunt Împărtășite Într-o manieră mai mult sau mai puțin formalizată. Ba-ul furnizează contextul exteriorizării. Utilizând tehnologiile interacțiunii, un ba poate funcționa pe dimensiunea virtuală
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
poate fi doar parte a unei relații sociale mai cuprinzătoare (vezi relația tată-fiu). În cursul istoriei, relațiile educaționale s-au separat și specializat. Oricum, acest tip de relații este modelat cultural și reglementat social. Pe de altă parte, relațiile educaționale interindividuale pot fi integrate în sisteme educaționale mai complexe. Rolurile sociale din aceste sisteme diferă între ele și de alte roluri sociale, ceea ce conferă autonomie domeniului de interes al sociologiei educației. În fine, un ansamblu specific care sintetizează și combină rolurile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și organizație; o anumită imagine despre sine și despre locul său în sistemul psihosocial al clasei (imagine relațională) îl poate ajuta pe elev să-și organizeze viața personală, să-și formeze mecanisme de adaptare, strategii de relansare în sistemul ierarhic interindividual. j. relațiile dintre diferite compartimente (surse de autoritate și influență) ale organizației și fiecare dintre membrii săi nu se pot desfășura fără un eficient sistem de comunicare. În școală se întâlnesc câteva forme specifice de comunicare: între indivizi, între funcții
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
imaginăm că interdependența relațiilor se organizează tot mai intersectorial, pe măsura creșterii înregistrate în diferitele coloane ce reprezintă diversele sectoare ale ierarhiei sociale și a lărgirii câmpului sarcinilor de coordonare. Cu alte cuvinte, interdependența (sau, cum spune Dupréel, complementaritatea relațiilor interindividuale, adică reciproca lor condiționare) depășește din ce în ce mai mult limitele domeniilor de activitate specifice pe măsura ascensiunii în ierarhiile lor respective. Astfel, a fost înfăptuită una dintre condițiile psihosociale ale diferențierii dintre elită și mase. Elita guvernamentală Nimeni n-a fost mai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
evoluează în interiorul unui sistem anarhic. Critica de mai sus are, la rândul ei, puncte slabe, având dezavantajul că elimină prea multe variabile (în definitiv, nu se poate presupune dezvoltarea relațiilor dintre state fără a se lua în considerare adâncirea celor interindividuale, mai ales în condițiile globalizării). Se ajunge astfel la al doilea tip de critici aduse teoriei comunităților de securitate, care vizează fundamentele constructiviste ale acesteia. Observațiile din această categorie se referă, de exemplu, la faptul că originile normelor membrilor unei
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
1998). 8.3. Ergonomia Ergonomia este disciplina teoretică și practică preocupată de perfecționarea sistemului om-mașină-mediu, prin ajustarea caracteristicilor echipamentelor și a mediului, ținând cont de caracteristicile utilizatorilor umani (figura 8.5.). Pentru aceasta este necesară luarea în calcul a diferențelor interindividuale - dimensiuni, forța fizică, greutate, abilități în prelucrarea informațiilor, etc. Abordarea ergonomică vizează de asemenea, transferarea de la om la mașină a funcțiilor de recepție, prelucrare a informației și chiar a unor funcții de decizie, aceasta fiind un pas firesc în dezvoltarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
întreținere și de remediere a mașinii. De asemenea, trebuie studiate și particularitățile indivizilor din fiecare grup de utilizator (conducătorii - în exemplul nostru) pot fi foarte diferiți. Proiectarea sau modificarea produselor și spațiilor de lucru, trebuie să țină cont de diferențele interindividuale, oamenii fiind diferiți din punct de vedere al caracteristicilor fizice (dimensiune, forță), psihologice (timp de reacție, memorie, îndemânare, etc.). Interfața utilizator-echipament. Această interfață implică toate interacțiunile între utilizator și echipamentul pe care acesta îl folosește pentru executarea unor sarcini specifice
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
conducerii în desfășurarea activităților, realizarea sarcinii și menținerea grupului ca sistem, precum și la condițiile în care această funcție se poate realiza ca urmare a unui ansamblu structurat de influențe psihosociale interne și externe; aspectul relațional, prin care se evidențiază raporturile interindividuale dintre lider, persoana centrală, și ceilalți membri ai grupului în contextul exercitării funcțiilor legate de conducere și control; aspectul aptitudinal, referitor la capacitățile și calitățile psihoindividuale ale celor implicați în exercitarea conducerii, coordonării și controlului, în ceea ce privește atât activitatea de realizare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
socială. Personalitatea este echivalată în acest context cu suma rolurilor sociale care-i revin unei persoane. La nivelul acestei concepții se asumă că rolurile sunt echivalente pentru cei ce ocupă aceeași poziție socială. Din acest punct de vedere, explicarea diferențelor interindividuale se bazează exclusiv pe invocarea combinării specifice a rolurilor multiple deținute de o persoană (de exemplu, roluri specifice vârstei, sexului, clasei sociale etc.) și pe experiența anterioară achiziționată în interpretarea anumitor roluri. Variația situațională este cea care determină performarea rolului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a personalității (vezi tabelul 1). Tabelul 1. Accepțiuni asupra consistenței cross-situaționale (sursa: Krahe B. Personality and Social Psychology: Towards a Synthesis, Sage Publications, London, 1992) Tipul de consistență Nivelul de comparație Postulat de Consistența absolută intraindividual modelul trăsăturilor Consistența relativă interindividual modelul trăsăturilor Coerența intraindividual modelul interacționist Specificitatea (lipsa consistenței) interindividual modelul situaționist Accepțiunea de consistență absolută a fost propusă de susținătorii modelului trăsăturilor (în speță, viziunea dispozițională), care considerau că trăsăturile sunt (pre)dispoziții cauzale ale comportamentului, conducând prin natura
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cross-situaționale (sursa: Krahe B. Personality and Social Psychology: Towards a Synthesis, Sage Publications, London, 1992) Tipul de consistență Nivelul de comparație Postulat de Consistența absolută intraindividual modelul trăsăturilor Consistența relativă interindividual modelul trăsăturilor Coerența intraindividual modelul interacționist Specificitatea (lipsa consistenței) interindividual modelul situaționist Accepțiunea de consistență absolută a fost propusă de susținătorii modelului trăsăturilor (în speță, viziunea dispozițională), care considerau că trăsăturile sunt (pre)dispoziții cauzale ale comportamentului, conducând prin natura lor la apariția unor patternuri invariante care se manifestă indiferent
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
din punct de vedere metodologic, susținătorii consistenței absolute au recurs la determinarea ei pe baza stabilității cross-situaționale a mediilor de grup pentru o anumită trăsătură, fapt care a condus la eroarea deplasării de la nivelul intraindividual (postulat în teorie) la nivelul interindividual (determinat empiric) (Caspi & Bem, 1990; Ozer, 1986). Această accepțiune a fost aspru criticată, întrucât a constituit, dintr-un anumit punct de vedere, o reeditare în domeniul personalității a unor erori - de reducționism explicativ în abstracție de contextul situațional - manifestate la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
generale. Ca variantă ușor cosmetizată, aceiași susținători ai modelului dispozițional au propus o altă accepțiune, și anume cea de consistență relativă. De această dată, reprezentanții viziunii sumative (Buss & Craik, 1981; 1983) și-au îndreptat atenția în analizele lor asupra nivelului interindividual de manifestare a trăsăturilor. S-a considerat astfel că problema consistenței nu trebuie pusă în termeni absoluți, persoana necomportându-se mecanic nediscriminativ în raport cu caracteristicile situației, ci mai degrabă în termeni relativi, persoana putând să-și varieze comportamentul în funcție de solicitările situației
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
teoretice specifice modelului clasic dispozițional, care minimalizează rolul situației în determinarea conduitelor personalității. Sub aspect metodologic, accepțiunea relativă asupra consistenței suferă de aceleași erori citate în cazul consistenței absolute. Ca strategie de demonstrare a consistenței au fost propuse demersuri diferențiale interindividuale, nivelul de analiză fiind și de această dată grupul. Indivizii unui eșantion de cercetare sunt comparați în contextul mai multor situații pentru a urmări în ce măsură rămân consistenți în manifestarea lor, trecând de la o situație la alta. O serie de autori
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]