846 matches
-
laxa: acolo unde te poti strecura printre găurile ierarhiei, unde parvenitismul e un substitut pentru meritocrație. Orgoliul e heraldic; vanitatea nu; primul e aristocratic, a doua - populară, chiar plebee. Ambele se găsesc în relații proprii cu istoricitatea: orgoliul pornește din interiorizarea istoriei, vanitatea - din exhibarea ei în propagandă." Translînd raportul în plan colectiv, universitarul clujean își spune, à bon entendeur, părerea că substanțiale sînt popoarele orgolioase, nu cele vanitoase care-și strigă trecutul în gura mare la toate parăzile: "Cred, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
să mă-nnopteze/ până mă disculp/ imprimând în carte vocea/ pe care-o aud spre vedere". Reculegerea din "Spasm" este frisonanta prin sugerarea condiției singurătății absolute a omului în univers, victima a gripării releelor de comunicare. "Acum" este o îndurerata interiorizare (îmblânzire) rațională a morții. În "Prins" poetul accepta, nu fără căința, căderea dintr-o vârstă ontologica a miracolului în altă a cercetării difidente și a desvrăjirii: "Înaintare prin cronică râului,/ sus/ odată cu soseaua-n iureș de roți/ pe unde tot
Un crepuscular by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17604_a_18929]
-
interior al operei sale. Acesta, adică ritmul, nu este cadențare, ci o esență, un ritm ce exprimă o intimitate spirituală cu poetul, prin care cititorul este sensibilizat, apropiindu-l de ceea ce rămâne inefabil, adică esență. Poetului poezia îi devine o interiorizare și o interioritate necesare. Dacă pentru Mazilescu, poezia este un fel de expulzare a eului, pentru Stănescu ea este o adâncire a sinelui. Dar, pentru amândoi sistemul gândirii poetice disimulează realitatea, câtă vreme gândirea poetizantă a poeților din secolul XIX
Metafora ca ritm al gândirii poetice. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/85_a_471]
-
sacru. Din punct de vedere profan nimeni este chiar nimeni, adică pustiul, golul. Din punct de vedere sacru, însă, acest nimeni poate fi chiar Haina lui Dumnezeu". Înțelegem un atare punct de vedere, însă nu putem a nu observa că interiorizarea pe care o reprezintă actul scriptic nu intră în conflict cu spiritualitatea spovedaniei, ci o potențează. Solitudinea maximă, realizată de scriitor precum o condiție a substanțializării sale, are un beneficiu mixt, estetic și spiritual, factorii fiind cu neputință de separat
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
de o caldă bonomie și o profundă înțelegere. Ethan Hawke care-și continuă ascensiunea în topul junilor primi hollywoodieni, scontând în primul rând pe o neostentativă discreție. Tânăra Youki Kudoh de o sensibilitate ieșită din comun impresionează prin forța de interiorizare. O trăsătură specifică nației, persiflată insidios, la un moment dat, când în instanță se insinuează că expresia albă, tradițională în comportamentul nipon, ar putea fi dovadă probatorie a criminalității... Snow Falling on Cedars * Regia: Scott Hicks * Scenariul: Ron Bass & Scott
Adevăr și prejudecată by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16970_a_18295]
-
cel particular, al leagănului familial, la cel general, al întregului patrimoniu național, al tuturor zărilor patriei în trecutul și prezentul lor". Pentru Pompiliu Constantinescu, "Talentul d-lui Pillat se hrănește organic din brazda națională; ca esență, se reduce însă la interiorizarea elegiacă a elementelor descriptive; ca atitudine, la pietatea revărsată peste cultul familiei și solidaritatea cu glia strămoșească". Ov.S. Crohmălniceanu îl situează pe Pillat în capul listei la capitolul dedicat "poeziei chtonice", proclamîndu-l sămănătorist, Cornel Ungureanu percepe și el o empatie
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
pare să înceapă pentru prima dată urcușul”25. Epectaza „este experiența acestui început mereu nou al urcușului duhovnicesc. Esența sa este de a primi în fiecare clipă pe Dumnezeu și de a se depăși mereu, căci ea este sinteza unei interiorizări și a unui extaz neîncetat, pentru că Dumnezeu e de fiecare dată interior nouă în unire și de fiecare dată exterior, transcendent prin ființa Sa”26. De aceea, sufletul intră în sine și iese din sine „nesfârșind niciodată să iasă și
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
tehnica culorilor în ulei, colaj, encaustică etc. Suporturile utilizate sunt diversificate, de asemenea; am apelat la suporturi clasice, cum ar fi pânza, pfl-ul, sticla, dar și la plastic, foaie de pergament etc. Conceptul acestui proiect are în vedere contrastul exteriorizare - interiorizare; ochi deschis- ochi închis, deoarece am dorit sa redau etapele de la starea de comunicare cu privitorul, la etapa medie care semnifică un început de interiorizare și de întoarcere înspre sine, iar ulterior am recurs la ultima etapă de incursiune lăuntrică
Expoziţia Autoportret la Ateneul Tataraşi [Corola-blog/BlogPost/98074_a_99366]
-
și la plastic, foaie de pergament etc. Conceptul acestui proiect are în vedere contrastul exteriorizare - interiorizare; ochi deschis- ochi închis, deoarece am dorit sa redau etapele de la starea de comunicare cu privitorul, la etapa medie care semnifică un început de interiorizare și de întoarcere înspre sine, iar ulterior am recurs la ultima etapă de incursiune lăuntrică și de detașare completă de spațiul exterior. Consider că pentru a aprofunda mai bine anumite lucruri și pentru a te cunoaște mai bine pe tine
Expoziţia Autoportret la Ateneul Tataraşi [Corola-blog/BlogPost/98074_a_99366]
-
și a bogăției expresive a discursului muzical la parametrii artistici cei mai înalți. presupune colaborarea a opt instrumentiști valoroși - cu experiență și performanțe în activitatea solistică și camerală. Interpreții au dezvăluit un caleidoscop cuceritor de imagini contrastante - de la seninătate și interiorizare, la patos, strălucire și impetuozitate. Publicul a admirat colaborarea fructuoasă din cadrul octetului, în care fiecare instrumentist a constituit o voce distinctă, integrată organic în fluxul muzical. Ansamblul a realizat o versiune de excepție a splendidei creații enesciene, în care frumusețea
Muzic? de Enescu ?i Brahms by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83339_a_84664]
-
de presupus dincolo de text, într-o exterioritate incongruentă". Nici cu Blaga nu ajungem departe. "Oscilînd între prima ipostază a unui eu exterior (amplificat artificial într-un cadru cosmic în care se manifestă o instanță dictatorială nietzscheană) și pornirea scrîș-nită spre interiorizare a eului scindat din a doua etapă de creație", acesta ar proba oare altceva decît că eul său rămîne "inautentic"? Să fie, ne îngăduim a ne întreba, o "inautenticitate" estetică sau doar o inadecvare la patul procustian al textualismului? Abia
Dificultățile unei "panorame" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8469_a_9794]
-
în același program acestor două lucrări, una în care arhaicul se confundă cu primitivismul, în care ritualul mișcă masele, fenomen redat într-o formă estetică de geniul Stravinski, în timp ce în lucrarea românească, același element arhaic devine sursă a interiorizării și căutării de sine, rafinând ființa umană în căutarea adevăratei sale esențe, cea spirituală.
Concertul pentru flaut ?i orchestr? by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/83939_a_85264]
-
pentru că partiturile (cel puțin, acelea notorii) incumbă alternanța ascundere (voal, perdea, confuzie) - dezvăluire (lumină, evidență, adresare directă) în exercițiul comunicării muzicale. De aici până la a înțelege semnificațiile unui text sonor nu mai este decât un pas ce se sprijină pe interiorizarea unei stări, ceea ce înseamnă mai mult decât aplicarea unui set de prescripții semiografice. Iată de ce partitura reprezintă pentru unii muzicieni semnale revelatoare, iar pentru alții doar un camuflaj prudent. Ea seamănă cu un decor anume gândit pentru a conspira și
Partitura ?ntre conspirare ?i deconspirare by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83951_a_85276]
-
desfășurarea imprevizibilă, plină de culoare și de originalitate a discursului muzical, redat de interpreți cu noblețe și fantezie. A urmat celebrul Studiu în formă de valsde Saint Saëns-Ysaye, în care Gabriel Croitoru a transmis o gamă largă de sentimente, de la interiorizare meditativă la entuziasm debordant. Violonistul a reușit să realizeze o sinteză fericită a elementelor muzicale, poetice și picturale, dezvăluind în același timp un subtil simț al integrării detaliilor în liniile de forță ale întregului. În interpretarea sa am perceput atât
Duelul viorilor la Sala Radio by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83996_a_85321]
-
ca o cale spre poezie, raporturile tensionale între expansiunea și claustrarea ființei, între "adăpostul pleoapei" și "exteriorul mecanic", mișcarea centripetă și centrifugală, vertical și orizontal, oglindă și fereastră sprijină ipoteza complementarității, a "slujirii" poetului de către actor, posibilă prin mișcarea de interiorizare "caracteristică oricărui poet, dar care capătă dimensiuni dramatice când acesta este dublat de un actor": acolo unde alții au crezut că descoperă artificiul din poza cabotinului, de pe scenă și din spatele acesteia, Carmelia Leonte identifică o paradigmă ("Poezia ca paradigmă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
centrifugă, asigură dimensiunea tragică în joc. Este vorba de un tragic exploziv (prin amplitudinea și fervoarea trăirii), un tragic ce încearcă să se convingă în primul rând pe sine de veridicitatea sa, de tragismul său. În funcție de mijloacele alese, exhibiție sau interiorizare, poetul adoptă ipostaze aparent ireconciliabile: cabotinism sau damnare. Dar ambele căi îl conduc pe Emil Botta spre poezie. În primele volume de versuri (Întunecatul April, Pe-o gură de rai), gesturile largi, grandilocvente, corespunzătoare pozei de cabotin, își găsesc locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
le-a pedepsit Euclid, să știi. (Scorbura) Cum spuneam, tendințele centrifugale, de expansiune și de dispersie, cunosc opoziția celor centripetale, de menținere pe axa orbitei. Rezultatul nu constă în echilibru (clasic), ci în agitație continuă, în luptă. Este lupta pentru interiorizare a unui poet care înclină spre excentricități. Și, în egală măsură, este obstinația de a rămâne excentric, adică vizibil, viu, când nevoia de interiorizare devine confundabilă cu instinctul de conservare. Gesturile se amplifică între "pereți de oglinzi" și nu rareori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
orbitei. Rezultatul nu constă în echilibru (clasic), ci în agitație continuă, în luptă. Este lupta pentru interiorizare a unui poet care înclină spre excentricități. Și, în egală măsură, este obstinația de a rămâne excentric, adică vizibil, viu, când nevoia de interiorizare devine confundabilă cu instinctul de conservare. Gesturile se amplifică între "pereți de oglinzi" și nu rareori poetul acordă o mai mare importanță imaginii (studiate și ajustate) din oglindă decât trăirilor interioare: Am o casă Numai oglinzi. În ea mă închid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
fascinanți, atoate-văzători, sunt văzuți în oglindă! Există numai în oglindă: Și, pierdut în oglindă, mă înfioară ochii pe care-i zăresc. (Egalii cu zero) Dramatic este momentul când se sparge oglinda pentru că, evident, se înmulțesc imaginile și, deci, posibilitățile de interiorizare: Și caii aceia năprasnici oglinzile praf le-au făcut. (Oglinzile) Aceste posibilități multiple, paroxistice, duc la perceperea divinității drept o imagine la în-ceput puțin veridică, improbabilă, cameleonică, dar care se limpezește, strecurată prin oglinzi: În apa oglinzilor, Doamne, Cameleone, spală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
este irizat, estompat, poate și dintr-o imensă discreție. Atingerea privirii de imaginea din oglindă este neapărat inițiatică, dar numai pentru o insesizabilă clipă. Imediat se convertește în alte imagini care își caută un alt făgaș. Dramatică este mișcarea de interiorizare pe care se străduiește să o realizeze "actorul". Prea mult fast, prea multă strălucire în afară îl sperie. Spectacolul suprem al vieții lui este un spectacol interior, care se desfășoară între pereți de oglinzi interioare. Mișcarea de interiorizare ajunge să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
mișcarea de interiorizare pe care se străduiește să o realizeze "actorul". Prea mult fast, prea multă strălucire în afară îl sperie. Spectacolul suprem al vieții lui este un spectacol interior, care se desfășoară între pereți de oglinzi interioare. Mișcarea de interiorizare ajunge să însemne o mișcare de închidere în sine, care îl costă scump pe "Comedianț". Această interioritate nu este o dimensiune preexistentă, relevabilă prin de-terminări ontologice, ci ea devine posibilă numai ca și prin această mișcare de interiorizare, caracteristică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
de interiorizare ajunge să însemne o mișcare de închidere în sine, care îl costă scump pe "Comedianț". Această interioritate nu este o dimensiune preexistentă, relevabilă prin de-terminări ontologice, ci ea devine posibilă numai ca și prin această mișcare de interiorizare, caracteristică oricărui poet, dar care capătă dimensiuni tragice când acesta este dublat de un actor. Interioritatea cucerită îl umple pe Emil Botta de amărăciune. Însuși spațiul interior este populat de paiațe grotești pe care autorul, străin în țara lui, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
gesturile, mimica, tonul în vederea obținerii unei măști adecvate tragediei reale. Pe de altă parte, efortul de a căuta masca potrivită îl aduce pe poet în situația de a-și cunoaște mai exact tragedia, imprimând, deci, întregii ființe o mișcare de interiorizare, o cădere în spațiul interior, care ascultă de legile damnării. Jocul dublu făcut de poet este impus de însăși mânuirea cuvântului. După Sartre, "poeții refuză să utilizeze limbajul, ei nu vor să numească lumea și, datorită acestui fapt, nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
cu odihna și intimitatea, dând exemplu basmul Frumoasa din pădurea dormită 56. Emil Botta descoperă mormântul din sine, spațiul interiorității absolute, nimicitoare. Disperarea va căpăta o mișcare dinăuntru în afară, dintr-un perimetru morbid spre o strălucire sinistră. Mișcarea de interiorizare duce la o pierdere de sine. Tragicul nu este interior, ci, sub impulsul unor forțe centrifugale, se spulberă în jur. Contextul deliberat romantic este o autoironie care salvează poetul de exces. "Lenea" Trântorului este, de asemenea, un truc. Plictisul, spleen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Singura realitate de care au cunoștință cu adevărat este sufletul lor făcut sensibil, corporalizat. Tot restul se află înecat în ceață, o oglindă aburită ce nu mai poate reflecta nimic. Dacă trebuie să alegem între aceste procedee - exteriorizarea sufletului și interiorizare a lumii - pe cel mai plin de consecințe pentru proza Hortensiei Papadat Bengescu, căci germenele din care vor răsădi marile romane nu e acela liric și confesiv al sufletului care-și caută ieșire în lume, ci acela reflexiv, al conștiinței
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]