970 matches
-
ănregistreze relativ puține interjecții. Scrisul standard utilizează un număr limitat; cel deschis spre oralitate e ănsă mult mai permisiv și ăi furnizează lingvistului un material interesant. Am pomenit altă dată de interjecțiile și onomatopeele benzilor desenate; am mai vorbit despre interjecțiile de adresare (mă, măi, bă, fă, bre etc.), a căror mulțime și specializare sociolingvistică e o trăsătură specifică românei. Mă opresc acum asupra cătorva exemple jurnalistice din ultimii ani, care ilustrează uzul frecvent și inovativ al interjecției ăn româna actuală
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
mai vorbit despre interjecțiile de adresare (mă, măi, bă, fă, bre etc.), a căror mulțime și specializare sociolingvistică e o trăsătură specifică românei. Mă opresc acum asupra cătorva exemple jurnalistice din ultimii ani, care ilustrează uzul frecvent și inovativ al interjecției ăn româna actuală. Într-un articol, de exemplu, repetiția subliniată a unei exclamații amestecănd nemulțumire și resemnare e ănsoțită de variația interjecțiilor - deh " eh " hăm " hei -, sugerănd de fiecare dată o ușoară modificare a tonului: "Deh, România, mi-am zis
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
românei. Mă opresc acum asupra cătorva exemple jurnalistice din ultimii ani, care ilustrează uzul frecvent și inovativ al interjecției ăn româna actuală. Într-un articol, de exemplu, repetiția subliniată a unei exclamații amestecănd nemulțumire și resemnare e ănsoțită de variația interjecțiilor - deh " eh " hăm " hei -, sugerănd de fiecare dată o ușoară modificare a tonului: "Deh, România, mi-am zis. (...) Asta-i România, mi-am zis. (...) Eh, România, mi-am zis. (...) Hăm, România... Hei, asta-i România, mi-am zis... (...) Deh, România
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
România, mi-am zis. (...) Hăm, România... Hei, asta-i România, mi-am zis... (...) Deh, România, mi-am zis... " (EZ = Evenimentul zilei, 3517, 2003, 5). Trebuie să observăm că forma deh nici nu este cuprinsă ăn DEX (ăn care găsim doar interjecția de, cu variantele dă și dec). Nu e clar ăn ce măsură e folosită azi cu o pronunție care să corespundă ortografiei (cred că de multe ori cei care o scriu nu pronunță pe h, acesta marcănd cel mult o
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
o simplă convenție grafică, dar e puțin probabilă o influență directă asupra românei). Oricum, deh apărea la Budai-Deleanu (ăn replicile lui Parpangel): "Deh! vină-m, drag suflete "; "Deh, Romică,-așteaptă! Astăzi e destul de frecvent, fiind folosit ăn contextele normale pentru interjecția de: forma cu h (sau menținerea ei) s-ar putea datora și influenței grafiei (și pronunțării) altor interjecții (ah, oh), ca și nevoii de a o diferenția de prepoziția de (deși contextele celor două elemente sănt clar diferite). Oricum, exemplele
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
ăn replicile lui Parpangel): "Deh! vină-m, drag suflete "; "Deh, Romică,-așteaptă! Astăzi e destul de frecvent, fiind folosit ăn contextele normale pentru interjecția de: forma cu h (sau menținerea ei) s-ar putea datora și influenței grafiei (și pronunțării) altor interjecții (ah, oh), ca și nevoii de a o diferenția de prepoziția de (deși contextele celor două elemente sănt clar diferite). Oricum, exemplele actuale sănt numeroase, ăn presă: "Deh, amăndoi au acum familii, copii... " (EZ 3361, 2003, 9); "această aniversare, fără
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
ar trebui să deducem (dar lucrul e ăndoielnic) că h final se pronunță: "Cin " ți-a zis că păine fără muncă, eh? " (EZ 10.02.2000). În cazul lui eh e mult mai probabil să fie vorba de modele străine (interjecții cu forma grafică eh " dar cu pronunții diferite - există ăn franceză și ăn engleză) și de funcția de diferențiere. În fine, alături de o interjecție mai bine fixată ăn limbă (hei), ăn textul citat apărea și o ilustrare a oscilațiilor ăn
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
02.2000). În cazul lui eh e mult mai probabil să fie vorba de modele străine (interjecții cu forma grafică eh " dar cu pronunții diferite - există ăn franceză și ăn engleză) și de funcția de diferențiere. În fine, alături de o interjecție mai bine fixată ăn limbă (hei), ăn textul citat apărea și o ilustrare a oscilațiilor ăn transcrierea unor sunete particulare, absente din sistemul articulatoriu al limbii: grafia hăm (DEX: hm) e o aproximare ăn notarea unui sunet nazal rostit cu
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
apărea și o ilustrare a oscilațiilor ăn transcrierea unor sunete particulare, absente din sistemul articulatoriu al limbii: grafia hăm (DEX: hm) e o aproximare ăn notarea unui sunet nazal rostit cu gura ănchisă și marcănd neăncrederea. Un alt caz de interjecție nefixată definitiv ăn scris e ilustrată ăn exemplul: "nu s-a putut abține să nu exclame. "Defectele lui Pepe. ăhă... " " (Monitorul de București, 151, 2001, 9). Chiar interjecțiile aparent stabile suferă modificări: "Huă, duceți-vă la muncă " (EZ 3546, 2003
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
nazal rostit cu gura ănchisă și marcănd neăncrederea. Un alt caz de interjecție nefixată definitiv ăn scris e ilustrată ăn exemplul: "nu s-a putut abține să nu exclame. "Defectele lui Pepe. ăhă... " " (Monitorul de București, 151, 2001, 9). Chiar interjecțiile aparent stabile suferă modificări: "Huă, duceți-vă la muncă " (EZ 3546, 2003, 2; ăn DEX: huo). Apar zone de variație, ăn scris, ăn repetarea unor litere pentru a indica lungirea sunetului: "valeuuuu, oameni buni, stimați telespectatori, dragi cetățeni, din motive
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
materialul anchetelor lingvistice apar argumente pentru o comparație româno-germană ("Limba română, față de germană, se remarcă prin prezența în enunț a unui număr mare de cuvinte care exprimă o provocare adresată de către locutor partenerului de dialog", 114) este vorba de vocative, interjecții, mai ales de particulele măi, bă, bre etc.; la germani, în inițierea dialogului se folosește verbul mai mult decît interjecția, e mai puternică performativitatea explicită, se manifestă "distanța și reținerea față de interlocutor" (p. 103). Diferențele regionale sînt urmărite în tipurile
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
unui număr mare de cuvinte care exprimă o provocare adresată de către locutor partenerului de dialog", 114) este vorba de vocative, interjecții, mai ales de particulele măi, bă, bre etc.; la germani, în inițierea dialogului se folosește verbul mai mult decît interjecția, e mai puternică performativitatea explicită, se manifestă "distanța și reținerea față de interlocutor" (p. 103). Diferențele regionale sînt urmărite în tipurile de acte de limbaj, în folosirea interjecțiilor, a apelativelor, a diminutivelor. Se confirmă astfel imaginea mai veche, dar niciodată demonstrată
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
bre etc.; la germani, în inițierea dialogului se folosește verbul mai mult decît interjecția, e mai puternică performativitatea explicită, se manifestă "distanța și reținerea față de interlocutor" (p. 103). Diferențele regionale sînt urmărite în tipurile de acte de limbaj, în folosirea interjecțiilor, a apelativelor, a diminutivelor. Se confirmă astfel imaginea mai veche, dar niciodată demonstrată lingvistic, a unei Muntenii caracterizate prin locvacitate, afectivitate, expresie energică: "autoafirmarea emoțională neinhibată este caracteristică vorbitorilor din zona sudică a țării" (p. 98). Foarte interesante sînt descrierile
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
ocolite" (p. 89); "Vorbitorii tind să răspundă cu anticipație la toate întrebările pe care le presupun la ascultător prin intermediul unor enunțuri dezvoltate, concrete, controlabile și analizabile" (76). Și maramureșenii preferă comportamentul interogativ, precaut, de "predare a inițiativei verbale către interlocutor". Interjecțiile sînt la fel de numeroase în toate graiurile populare, dar îndeplinesc funcții preferențiale diferite: de accelerare în Muntenia (hai !), de temporizare în Transilvania (no urmat de pauză). Cu toată dificultatea de a delimita specificul local de trăsăturile general populare (subiectivitate, participare, forme
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
Cristian Teodorescu Cei mai mulți dintre noi își invocă, frenetic, în public, organele genitale. Ca și cum ar rosti o interjecție oarecare. Tinere grațioase care ies în grup de la cursuri își atribuie, cu voce ridicată, un organ pe care e greu de crezut că l-ar avea. Nu fac asta pentru a atrage atenția asupra lor; discută între ele. Domni în
Cenzura publică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12365_a_13690]
-
este momentul purismului, al definițiilor, al axiomelor tridimensionale. Fie că este vorba de Pește, de Focă, de }estoasă, de Cocoș sau de oricare alta din aceeași categorie, aceste lucrări pot fi percepute ca o acțiune simetrică, abreviată pînă în vecinătatea interjecției, la Himerele lui Paciurea. Însă momentul care închide cea mai amplă și mai profundă luptă a sculpturii împotriva ei înseși, este tema Păsărilor, începînd cu Măiastra cea abia temperată în elanu-i figurativ și terminînd cu Pasărea în văzduh, cu acea
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
este momentul purismului, al definițiilor, al axiomelor tridimensionale. Fie că este vorba de Pește, de Focă, de Țestoasă, de Cocoș sau de oricare alta din aceeași categorie, aceste lucrări pot fi percepute ca o acțiune simetrică, abreviată pînă în vecinătatea interjecției, la Himerele lui Paciurea. Însă momentul care închide cea mai amplă și mai profundă luptă a sculpturii împotriva ei înseși, este tema Păsărilor, începînd cu Măiastra cea abia temperată în elanu-i figurativ și terminînd cu Pasărea în văzduh, cu acea
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
dar ar putea apărea și reguli inedite, privind combinații devenite în vorbire aproape obligatorii. Una dintre acestea s-ar baza pe observația că în româna actuală conjunctivul cu valoare de imperativ e aproape întotdeauna precedat de o marcă specifică, dezambiguizatoare: interjecția hai, cu diferitele sale variante, analoge conjugării verbului (haideți, haidem), ori populare și regionale (haide, haida). Este vorba de o tendință care reflectă întărirea folosirii interjecției hai ca marcă pragmatică; am comentat cîndva, în această rubrică, noua formulă de salut
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
conjunctivul cu valoare de imperativ e aproape întotdeauna precedat de o marcă specifică, dezambiguizatoare: interjecția hai, cu diferitele sale variante, analoge conjugării verbului (haideți, haidem), ori populare și regionale (haide, haida). Este vorba de o tendință care reflectă întărirea folosirii interjecției hai ca marcă pragmatică; am comentat cîndva, în această rubrică, noua formulă de salut din limbajul tinerilor: hai pa. În același timp, tendința poate să fie legată de prezența foarte puternică a conjunctivului în limba română: trăsătura balcanică a înlocuirii
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
mai clar funcțiile speciale ale conjunctivului. Particula hai - rostită fără pauză, formând o unitate de grup fonetic cu verbul care îi urmează - a devenit în româna actuală vorbită o marcă distinctivă a conjunctivului cu valoare de imperativ, tot așa cum anumite interjecții de adresare au devenit o marcă a vocativului pe care îl însoțesc. Deși format după toate regulile de corectitudine gramaticală, enunțul Să mergem, Vasile! e complet neautentic ca replică în dialog, funcție pentru care ar trebui transpus în ceva de
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
depozitate" pe Internet - ilustrează folosirea intensă a formelor hai și haideți pentru a prefața un conjunctiv al îndemnului, al ordinului, dar și al formulării de propuneri și ipoteze. De fapt, orice conjunctiv nesubordonat pare să-și găsească un suport în interjecția tipică a interacțiunii. În textele cercetate, apar aproape exclusiv hai și haideți; forma haideți, care a primit, prin analogie cu verbul, desinența de plural, este folosită pentru mai mulți destinatari, dar mai ales asociată adresării politicoase prin plural (,Haideți să
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
din 9.12.2003). Mai rar apare forma haide, care pare să fie simțită ca mai populară, deci mai agresivă (,Haide să fim înțeleși. Noi nu sîntem o cloacă", Nașul, 12.02.2003). În emisiuni, moderatorul folosește cel mai mult interjecția hai, apanaj al rolului său de stimulare a dialogului. Cel mai adesea hai și haideți precedă un verb la persoana I plural: în formularea unui îndemn politicos, cooperativ, în care vorbitorul se include. Hai să încercăm și cu unul care
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
subliniază mișcările dialogale și argumentative: Hai să încep cu Shri Mataji, că ați menționat-o" (FRL - 13.03.2002); , Păi haideți să vă dau un exemplu" (Nașul 24.03.2005); , Hai să vă spun altfel" (ib.). Doar accidental găsim asocierea interjecției hai cu persoana a II-a plural - ,Haideți să răspundeți" (Mașina de tocat, 9.12.2003) -; explicația stă în faptul că pentru persoana a II-a există formele de imperativ, bine marcate, iar conjunctivul cu valoare de îndemn nu este
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
Cât de defavorabilă, asta veți afla văzând filmul, n-ar fi o pierdere de vreme, dar nu vă așteptați la cine știe ce revelație. Nu mai am prea mult spațiu și voi reveni pe larg asupra subiectului, dar nu îmi pot stăpâni interjecțiile admirative la adresa filmului lui Cristi Puiu (scuză: l-am văzut recent). Wow! Nu vreau să dau verdicte globale, mai trebuie să îl văd o dată ca să îl puric pe îndelete, dar până una-alta, e cel mai bun scenariu pe care
O peliculă mai veselă decât alta by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11568_a_12893]
-
cu bățul pentru ca toată nebunia acumulată în ani lungi de privațiuni să înceapă să roiască în față. Bikinski știa ce înseamnă să lucrezi cu literele și cu plumbul. Plumbul e pervers. Iar literele, în esența lor, subversive") - o lume de interjecții, redusă, cum spune prozatorul în partea a treia a romanului său, la ,hua-hua", ,hua-hua-hu", ,hua-hubba-hu", ,hubba-hubba-hu", ,hubba-hubba-bu": o lume a lui hu(o), iar deasupra ei, neantul, cum zicea poetul altădată: lumea reală, dintr-un oraș de pe hartă, cu nume
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]