58 matches
-
de la nivelul bazinetului către cortex, trecând prin zona medulară. Vasele interlobare emit arterele arcuate, care au o traiectorie curbă la limita dintre zona medulară și zona corticală, dar nu se extind către zona corticală. Perpendicular pe arterele arcuate ies arterele interlobulare, ce intră în zona corticală până la nivelul capsulei. Venele renale urmează riguros același traseu și același model de ramificare. Venele interlobulare primesc sângele drenat de la nefroni, se unesc în venele arcuate, apoi formează venele interlobare ce se vor uni în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
dintre zona medulară și zona corticală, dar nu se extind către zona corticală. Perpendicular pe arterele arcuate ies arterele interlobulare, ce intră în zona corticală până la nivelul capsulei. Venele renale urmează riguros același traseu și același model de ramificare. Venele interlobulare primesc sângele drenat de la nefroni, se unesc în venele arcuate, apoi formează venele interlobare ce se vor uni în vena renală. 23.1. Microvascularizația Rinichiul are trei rețele capilare distincte, fiecare cu o funcție aparte. Arteriolele aferente și capilarele glomerulare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ce se vor uni în vena renală. 23.1. Microvascularizația Rinichiul are trei rețele capilare distincte, fiecare cu o funcție aparte. Arteriolele aferente și capilarele glomerulare. Fiecare glomerul primește sânge de la o arteriolă aferentă, ce-și are originea în arterele interlobulare. Peretele arteriolei aferente prezintă celule musculare netede specializate, care împreună cu macula densa ce aparține de tubul distal vor forma aparatul juxtaglomerular. Arteriolele eferente și capilarele peritubulare Sângele părăsește glomerulul printr-o arteriolă scurtă, numită eferentă, din care apar capilarele peritubulare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
o arteriolă scurtă, numită eferentă, din care apar capilarele peritubulare sau drenează direct în vasa recta. Aceste capilare înconjoară toți tubii contorți corticali și recuperează toate substanțele reabsorbite la nivel tubular, pe care le întorc în circulația generală prin intermediul venelor interlobulare. Vasa recta "Vasele drepte" sunt fascicule de vase subțiri, dar în general mai mari decât capilarele peritubulare, derivate din vasele arcuate, care transportă sângele în și din zona medulară. Agregarea paralelă a fluxului arterial și venos creează un sistem de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
extrinseci de reglare (inervație simpatică) sau prin mecanismele intrinseci, ce realizează fenomenul de autoreglare. Reglarea simpatică Tubii proximali și distali și ramul ascendent gros al ansei Henle prezintă o inervație simpatică bogată. Noradrenalina are efecte vasoconstrictoare puternice, atât pe arterele interlobulare cât și pe cele aferente. Efectul se realizează prin stimularea receptorilor α adrenergici vasculari, prin stimularea receptorilor β1-adrenergici de la nivelul celulelor sistemului juxtaglomerular și crește reabsorbția de Na+ prin efect direct asupra celulelor tubular. Stimularea simpatică face parte din reacția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de la nivelul bazinetului către cortex, trecând prin zona medulară. Vasele interlobare emit arterele arcuate, care au o traiectorie curbă la limita dintre zona medulară și zona corticală, dar nu se extind către zona corticală. Perpendicular pe arterele arcuate ies arterele interlobulare, ce intră în zona corticală până la nivelul capsulei. Venele renale urmează riguros același traseu și același model de ramificare. Venele interlobulare primesc sângele drenat de la nefroni, se unesc în venele arcuate, apoi formează venele interlobare ce se vor uni în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
dintre zona medulară și zona corticală, dar nu se extind către zona corticală. Perpendicular pe arterele arcuate ies arterele interlobulare, ce intră în zona corticală până la nivelul capsulei. Venele renale urmează riguros același traseu și același model de ramificare. Venele interlobulare primesc sângele drenat de la nefroni, se unesc în venele arcuate, apoi formează venele interlobare ce se vor uni în vena renală. 23.1. Microvascularizația Rinichiul are trei rețele capilare distincte, fiecare cu o funcție aparte. Arteriolele aferente și capilarele glomerulare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
ce se vor uni în vena renală. 23.1. Microvascularizația Rinichiul are trei rețele capilare distincte, fiecare cu o funcție aparte. Arteriolele aferente și capilarele glomerulare. Fiecare glomerul primește sânge de la o arteriolă aferentă, ce-și are originea în arterele interlobulare. Peretele arteriolei aferente prezintă celule musculare netede specializate, care împreună cu macula densa ce aparține de tubul distal vor forma aparatul juxtaglomerular. Arteriolele eferente și capilarele peritubulare Sângele părăsește glomerulul printr-o arteriolă scurtă, numită eferentă, din care apar capilarele peritubulare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
o arteriolă scurtă, numită eferentă, din care apar capilarele peritubulare sau drenează direct în vasa recta. Aceste capilare înconjoară toți tubii contorți corticali și recuperează toate substanțele reabsorbite la nivel tubular, pe care le întorc în circulația generală prin intermediul venelor interlobulare. Vasa recta "Vasele drepte" sunt fascicule de vase subțiri, dar în general mai mari decât capilarele peritubulare, derivate din vasele arcuate, care transportă sângele în și din zona medulară. Agregarea paralelă a fluxului arterial și venos creează un sistem de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
extrinseci de reglare (inervație simpatică) sau prin mecanismele intrinseci, ce realizează fenomenul de autoreglare. Reglarea simpatică Tubii proximali și distali și ramul ascendent gros al ansei Henle prezintă o inervație simpatică bogată. Noradrenalina are efecte vasoconstrictoare puternice, atât pe arterele interlobulare cât și pe cele aferente. Efectul se realizează prin stimularea receptorilor α adrenergici vasculari, prin stimularea receptorilor β1-adrenergici de la nivelul celulelor sistemului juxtaglomerular și crește reabsorbția de Na+ prin efect direct asupra celulelor tubular. Stimularea simpatică face parte din reacția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de la nivelul bazinetului către cortex, trecând prin zona medulară. Vasele interlobare emit arterele arcuate, care au o traiectorie curbă la limita dintre zona medulară și zona corticală, dar nu se extind către zona corticală. Perpendicular pe arterele arcuate ies arterele interlobulare, ce intră în zona corticală până la nivelul capsulei. Venele renale urmează riguros același traseu și același model de ramificare. Venele interlobulare primesc sângele drenat de la nefroni, se unesc în venele arcuate, apoi formează venele interlobare ce se vor uni în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
dintre zona medulară și zona corticală, dar nu se extind către zona corticală. Perpendicular pe arterele arcuate ies arterele interlobulare, ce intră în zona corticală până la nivelul capsulei. Venele renale urmează riguros același traseu și același model de ramificare. Venele interlobulare primesc sângele drenat de la nefroni, se unesc în venele arcuate, apoi formează venele interlobare ce se vor uni în vena renală. 23.1. Microvascularizația Rinichiul are trei rețele capilare distincte, fiecare cu o funcție aparte. Arteriolele aferente și capilarele glomerulare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
ce se vor uni în vena renală. 23.1. Microvascularizația Rinichiul are trei rețele capilare distincte, fiecare cu o funcție aparte. Arteriolele aferente și capilarele glomerulare. Fiecare glomerul primește sânge de la o arteriolă aferentă, ce-și are originea în arterele interlobulare. Peretele arteriolei aferente prezintă celule musculare netede specializate, care împreună cu macula densa ce aparține de tubul distal vor forma aparatul juxtaglomerular. Arteriolele eferente și capilarele peritubulare Sângele părăsește glomerulul printr-o arteriolă scurtă, numită eferentă, din care apar capilarele peritubulare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
o arteriolă scurtă, numită eferentă, din care apar capilarele peritubulare sau drenează direct în vasa recta. Aceste capilare înconjoară toți tubii contorți corticali și recuperează toate substanțele reabsorbite la nivel tubular, pe care le întorc în circulația generală prin intermediul venelor interlobulare. Vasa recta "Vasele drepte" sunt fascicule de vase subțiri, dar în general mai mari decât capilarele peritubulare, derivate din vasele arcuate, care transportă sângele în și din zona medulară. Agregarea paralelă a fluxului arterial și venos creează un sistem de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
extrinseci de reglare (inervație simpatică) sau prin mecanismele intrinseci, ce realizează fenomenul de autoreglare. Reglarea simpatică Tubii proximali și distali și ramul ascendent gros al ansei Henle prezintă o inervație simpatică bogată. Noradrenalina are efecte vasoconstrictoare puternice, atât pe arterele interlobulare cât și pe cele aferente. Efectul se realizează prin stimularea receptorilor α adrenergici vasculari, prin stimularea receptorilor β1-adrenergici de la nivelul celulelor sistemului juxtaglomerular și crește reabsorbția de Na+ prin efect direct asupra celulelor tubular. Stimularea simpatică face parte din reacția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
se realizează inițial prin filtrare, proporțională cu debitul sanguin hepatic (glucoza, apă, săruri, K+, Cl+), urmată de secreție activă cu consum de energie și sediu predominant hepatocitar (acizi biliari, săruri biliare) și, secreție-reabsorbție (apă, Na+, Cl+) în duetele și canalele interlobulare. Culoarea și compoziția bilei apar diferite în cazul bilei hepatice și al celei veziculare. Spre deosebire de bila hepatică galben-aurie, clară, aproape izotonică și cu pH de 8-8,6, bila veziculară este verde-brună, tulbure din cauza resturilor epiteliale și a sărurilor de calciu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la parenchimul renal după ce se articulează sinaptic în ganglionii prevertebrali (celiac, mezenteric superior și aortico-renal) cu neuronii postganglionari eliberatori de noradrenalină. Aceștia sunt denși și prezintă varicozități la suprafața musculaturii netede renale extinzându-se până la nivelul arterelor interlobare, arcuate și interlobulare, inclusiv teritoriul arteriolar juxtaglomerular eliberator de renină. Dintre structurile tubulare inervate de filetele simpatice postganglionare fac parte celulele epiteliale ale tubilor proximali, ramura ascendentă a ansei Henle și ductele colectoare (Jackson, 2004). Sub influența diverselor impulsuri centrale sau periferice, căile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasele sanguine o Drenează În ganglionii peripancreatici localizați În lungul venelor. INERVAȚIA - Inervația pancreasului provine din nervii vagi și splanhnici. - Fibrele eferente trec prin plexul celiac din ramul celiac al nervului vag drept și se termină În ganglionii din septurile interlobulare ale pancreasului. - Fibrele postganglionare din aceste sinapse inervează acinii, insulele și canalele. - Fibrele viscerale aferente din pancreas sunt tributare nervilor vag și splanhnic. - Inervația simpatică provine din nervii splanhnici pe calea plexului celiac și inervează vasele pancreatice. II. PANCREATITA ACUTĂ
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
hipertrofie/hiperfuncție a celulelor A. Întrucât celulele β produc, pe lângă insulină, și amilină, absența acesteia explică apariția (chiar dacă numai rareori) a depozitelor de amiloid, care în schimb sunt prezente ades în T2DM. Celulele acinare prezintă o atrofie marcată, spațiile largi interlobulare fiind ocupate de țesut fibros. Totuși, o insuficiență exocrină pancreatică chiar manifestă este rareori întâlnită în practica medicală curentă. 13. Insulele Langerhans în T2DM Nici una din modificările semnalate uneori în pancreasul pacienților decedați cu T2DM (depuneri de amiloid, fibroză insulară
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
RA. De aceea, caracterizarea optimă rămâne TA diferențială aortică, alături de scăderea TAD. 3.4.2. Modificarea funcției și hemodinamicii renale (1,52-54) Este consecința rigidizării arteriale cu creșterea locală a presiunii pulsului și a modificărilor degenerative de arterioscleroză a arterelor interlobulare. Se produce scăderea distensibilității aparatului juxtaglomerular și reducerea capacității de a produce renină la orice nivel de aport de Na+. Astfel se explică scăderea activității reninei plasmatice (ARP) și a aldosteronului, mai accentuată la vârstnicii hipertensivi comparativ cu cei normotensivi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
leziuni care cresc rapid în dimensiune. Tomografia computerizată mai poate evidenția epanșamente pleurale, adenopatii hilare sau mediastinale. Tomografia computerizată cu rezoluție înaltă este modalitatea de ales mai ales în cazul limfangitei carcinomatoase. Se evidențiază îngroșări netede sau nodulare ale septului interlobular și ale interstițiului peribronhovascular. Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) Tomografia cu emisie de pozitroni este utilă în diferențierea nodulilor pulmonari benigni de cei maligni, identificând atât metastazele pulmonare, cât și recurența locală sau la distanță la pacienții cu tumori
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CORINA BLUOSS () [Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605]
-
și icter sau subicter prelungit; - steluțe vasculare multiple. Criterii morfologice (majore): - puncție bioptica heptica (efectuată în unități specializate) indicatoare de procese inflamatorii infiltrative portale și periportale cu invadarea evidență a periferiei lobulare, cu hiperplazia sistemului Kupfferian eventual cu noduli inflamatori interlobulari. Leziuni distrofice parenchimatoase variate; - echografie (efectuată în spitale sau clinici universitare) cu elemente caracteristice. Criterii paraclinice: - electroforeza cu albumine între 35-45% și/sau gamaglobuline peste 30% (peste de 2 ori valoarea normală în gr. %) sau/și prezența de autoanticorpi; - transaminaze
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
evidențierea prezenței tumorii precum și relația tumorală cu structurile vasculare (vena portă, artera hepatică), cu ductele biliare și cu parenchimul hepatic adiacent. Din cauza faptului că peretele muscular al colecistului este subțire și țesutul conjunctiv parietal prezintă continuitate anatomică cu țesutul conjunctiv interlobular hepatic, tumorile dezvoltate la nivelul regiunii fundice și corpului veziculei biliare se extind rapid și invadează segmentele hepatice învecinate (IV și V) [7] (fig. 222). În cazurile tumorilor avansate care invadează și stenozează calea biliară principală (CBP), diferențierea clinică și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92175_a_92670]
-
extinderea pe cale hematogenă, limfatică, intraparitoneală, intraductală, neuronală. Invazia prin contiguitate este favorizată de peretele subțire al colecistului, căruia îi lipsește lamina propria și are un singur strat muscular. În plus, țesutul conjunctiv perimuscular al colecistului se continuă cu țesutul conjunctiv interlobular hepatic [45]. Criteriile CT pentru fiecare categorie T sunt următoarele [41-43]:T1 - leziune polipoidă fără îngroșare focală a peretelui colecistului;T2 - leziune nodulară sau sesilă asociată cu îngroșarea focală a peretelui colecistului la locul de implantare a tumorii, cu evidențierea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Corina Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92174_a_92669]
-
nu sunt produse, iar colorarea imunohistochimică pentru glicoproteine cum sunt DUPAN-2, CEA și CA19-9 este negativă [1]. Sistemul ductal al pancreasului servește la transportul secreției acinare în duoden fiind subdivizat în cinci porțiuni: celule centroacinare, ducte intercalate, ducte intralobulare, ducte interlobulare (mari și mici) și ducte principale. Celulele centroacinare ale sistemului ductal sunt mici, plate sau cubice, cu citoplasmă pal-eozinofilă și nuclei ovali [1,3]. Acest tip de celule se mențin și în ductele intralobulare, dar nucleii devin rotunzi, nu se
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]