27,714 matches
-
suscitate de produsele kitsch să fie împărtășite de un număr cît mai mare de oameni. De unde recursul la clișeu, ca fiind cel mai ușor de receptat. Kitsch-ul, arată Kundera, n-are ce face cu ineditul, cu individualul, cu nuanțele intermediare, cu tendința de diferențiere. El are nevoie de adevăruri și imagini simpliste, ușor de înțeles de marea masă, putînd provoca o secreție lacrimală colectivă: imaginea fiicei ingrate care-și batjocorește părinții, a puștilor jucîndu-se zglobii pe peluza însorită, a patriei
Cîte ceva despre kitsch by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12368_a_13693]
-
regină detronată ce se desparte de supușii ei credincioși) în lumina albă a lumînărilor decorative, sub privirile înduioșate ale membrilor familiei (tot atîția stîlpi vajnici ai dinastiei, transformați dintr-o dată în suflete mizericordioase), înainte de a-și lua zborul spre stația intermediară a unei posibile lumi de apoi. Există oare exemple mai caracteristice ale kitsch-ului decît cele din diversele novele și seriale cu care sîntem îndopați de la "Dynasty" încoace? Ce deosebire de la cer la pămînt între sentimentalismul ieftin, sentimentalismul siropos pînă
Cîte ceva despre kitsch by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12368_a_13693]
-
mesaje de pe Internet. De fapt, substituirea reflectă o trăsătură fonetică autentică a oralității: înaintea unei consoane sonore, în așa-numita poziție de neutralizare, sunetul ș tinde să se asimileze, devenind j; în poziția respectivă se poate produce și un sunet intermediar, între surda ș și sonora j - și în orice caz nu există posibilități de confuzie: șmecher și jmecher sînt pronunții în variație liberă. Desigur, normele ortografiei românești nu admit o asemenea variație: tocmai de aceea, apariția lui j în scris
Ș/J by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12356_a_13681]
-
lumea de jos, nedesprins cu totul de realitățile mundane: "sunt prea implicat în viața de jos, a oamenilor vii, sufăr laolaltă cu ei, parcă aș mai fi unul de-al lor". Nu este lăsat totuși să rătăcească singur în spațiile intermediare, ci e asistat de spirite mai evoluate, care îl însoțesc și îl povățuiesc, de condorul vorbitor Truman și de îngerul Lazarus, păstrătorul "cărții pecetluite". Este chiar cartea trăirilor lui Veniamin, a "viselor" acestuia despre lumea terestră din strânsoarea căreia încă
Roman și basm by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12375_a_13700]
-
geometrizez.// Căutam, nu-i așa,/ triunghiul, cercul, sfera,/ sătul să mă tot privesc/ sub cele o mie de chipuri firave,/ multicolore, dezordonate șei speriate" (Influențe livrești). Dar autorul cunoaște și momente de ezitare pe drumul metamorfozei geometrizante, notificînd fazele ei intermediare, pitorești. Nefiind un Arhimede, compasul său e amețit aidoma unui biet animal, iar o șuviță de sînge trece " bizară transfuzie " din brațul său în brațul metalic al instrumentului. Cercul ce ia naștere astfel e, la rîndu-i, nedesăvîrșit, indecent: Stau în
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
alți tineri scriitori de proză scurtă sînt încă nedebutați în volume individuale. Cu alte cuvinte, în ciuda unor reușite incontestabile (se poate alcătui o excelentă antologie post-'89), proza scurtă pare să fi rămas la noi tot o formulă de tatonare, intermediară, abandonată după un singur volum chiar și de cei mai talentați prozatori. Am făcut excursul de mai sus motivat de lectura plăcută oferită de cele 21 de povestiri ale lui Liviu Bleoca. Întrucît nu i-am citit celelalte cărți, Sindromul
Proză scurtă și exactă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11451_a_12776]
-
dar vădit plictisiți, vlăguiți). Nici prețiozitate umflată de figuri retorice în stare să sfîrșească prin a se comporta ca harfiile din poveste: strică tot ce ating. În schimb, descopeream un stil spumos, pe alocuri frapant, care face capital din ideile intermediare și care nu poate, în nici un caz, ascunde voluptatea scăldatului în marea muzică, a jocului cu valurile ei, a imersiunilor ori surfing-ului, înotării spre țărm sau, dimpotrivă, spre larg, întotdeauna cu gîndul și sufletul la comorile pe care arta
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
ar porni să tremure, ți-aș da-o în dar. Te-aș detașa de rugina care pe alocuri ți-e nume, ți-aș desprinde aripile alea ieftine de pe umeri (poți zbura și fără ele, deschizîndu-ți porii cum trebuie)..." ...prin Țara Intermediară Spre deosebire de Dan Stanciu (deși ,diferențele sînt de ordin vestimentar" cum spune propriul laitmotiv), Iulian Tănase este mai jocular și mai discursiv. El scrie mai relațional, poate prea controlat, construind o oarecare taxinomie a inconștientului poetic. Textul se dezvoltă apoftegmatic și
Spre Graalul suprarealismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11474_a_12799]
-
poate prea controlat, construind o oarecare taxinomie a inconștientului poetic. Textul se dezvoltă apoftegmatic și, mai ales, în jurul noțiunilor suprarealiste familiare. Devine astfel și mai clară imaginea unei mitologii paralele, ușor parodice, atent construită cu personajele și simbolistica ei. Stările intermediare" și straniile evenimente, precum Congresul Hieroglifelor, Simpozionul de Vise din țara Intermediară, Parada ,rochiilor identitare" ale Lecadei, provoacă viziunile și codurile/ conduitele suprarealiste. Fiind mult joc (lingvistic și retoric), e multă butaforie, paradox, tautologie și ,coincidențe insistente" în dicteul cvasiautomat
Spre Graalul suprarealismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11474_a_12799]
-
dezvoltă apoftegmatic și, mai ales, în jurul noțiunilor suprarealiste familiare. Devine astfel și mai clară imaginea unei mitologii paralele, ușor parodice, atent construită cu personajele și simbolistica ei. Stările intermediare" și straniile evenimente, precum Congresul Hieroglifelor, Simpozionul de Vise din țara Intermediară, Parada ,rochiilor identitare" ale Lecadei, provoacă viziunile și codurile/ conduitele suprarealiste. Fiind mult joc (lingvistic și retoric), e multă butaforie, paradox, tautologie și ,coincidențe insistente" în dicteul cvasiautomat practicat de Iulian Tănase (de altfel, există nenumărate constante în ultimele sale
Spre Graalul suprarealismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11474_a_12799]
-
Lecadei cea care a găsit, în final, ,rochia filozofală": ,Rochiile de vis (: pe corpul gol se transcriu cele mai în vogă vise din Lodhi și nu numai; Lecade a făcut senzație atunci cînd a apărut pe o scenă din țara Intermediară învăluită în vopseaua multicoloră a visului pe care l-a avut Obs cu Ek-Yolo;)/ Rochiile obiective (: odată ce le îmbraci, ți se pot întîmpla cele mai cumplite întîlniri; te poți întîlni cu inconștientul personal, cu cel colectiv, dar și cu diverse
Spre Graalul suprarealismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11474_a_12799]
-
care tonurile și nuanțele, orchestrate cu o știință îndelung agonisită, definesc stilul atât de personal al artistului. S-ar putea crede că expoziția se desfășoară sub semnul clarobscurului, al confruntării gradate sau contrastante dintre lumină și umbră, cu fazele ei intermediare. Așa este în bună măsură, dar numai până la un punct, care se situează la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu repercusiuni majore în veacul următor, veac pe care l-aș denumi, cu o seamă de rezerve și nuanțări, al contemporaneității
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
cele documentare, ce lămuresc aspecte non ficționale ale poemei (istorice, filologice, folclorice) și celei interpretative, care privesc ficțiunea și mijloacele ei (poetul și ,obrăzuirea poetică", versul, falsul document, satira, alegoria, ironia, trimiteri la exemple similare din literatura universală etc.). Nuanțele intermediare sunt multiple. Cu toate că lectura notelor, obligatoriu simultană cu parcurgerea textului, produce o ruptură a fluxului lecturii, sistemul nu impietează cu nimic, ci dimpotrivă, îmbogățește opera, bine dispune cititorul de azi. Regia textului e în așa fel gândită, încât obligă la
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
și l-a dus în paradis, dându-i posibilitatea de a progresa astfel încât, prin creștere și maturizare și după ce va fi declarat dumnezeu, să poată și el să se ridice la ceruri, pentru că omul a fost creat într-o stare intermediară, nici cu totul muritor, nici cu totul nemuritor, ci capabil de oricare dintre stări 47. Motivul pentru această stare intermediară este că, dacă omul ar fi fost creat muritor, Dumnezeu ar fi fost responsabil pentru moartea sa; iar dacă ar
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
fi declarat dumnezeu, să poată și el să se ridice la ceruri, pentru că omul a fost creat într-o stare intermediară, nici cu totul muritor, nici cu totul nemuritor, ci capabil de oricare dintre stări 47. Motivul pentru această stare intermediară este că, dacă omul ar fi fost creat muritor, Dumnezeu ar fi fost responsabil pentru moartea sa; iar dacă ar fi fost creat nemuritor, Dumnezeu l-ar fi făcut dumnezeu. Prin urmare, omul se situa între cele două: respectând poruncile
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
și l-a dus în paradis, dându-i posibilitatea de a progresa astfel încât, prin creștere și maturizare și după ce va fi declarat dumnezeu, să poată și el să se ridice la ceruri, pentru că omul a fost creat într-o stare intermediară, nici cu totul muritor, nici cu totul nemuritor, ci capabil de oricare dintre stări 47. Motivul pentru această stare intermediară este că, dacă omul ar fi fost creat muritor, Dumnezeu ar fi fost responsabil pentru moartea sa; iar dacă ar
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
fi declarat dumnezeu, să poată și el să se ridice la ceruri, pentru că omul a fost creat într-o stare intermediară, nici cu totul muritor, nici cu totul nemuritor, ci capabil de oricare dintre stări 47. Motivul pentru această stare intermediară este că, dacă omul ar fi fost creat muritor, Dumnezeu ar fi fost responsabil pentru moartea sa; iar dacă ar fi fost creat nemuritor, Dumnezeu l-ar fi făcut dumnezeu. Prin urmare, omul se situa între cele două: respectând poruncile
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
s-a închis și se deschide un altul, pe un segment diferit al spiralei. Încremenirea în provocare nu poate dura. Istoria demitizării, capitol bine ilustrat de-a lungul secolului trecut - de la vechii dadaiști la proaspeții milenariști -, numără în dreptul unor generații intermediare pagini de un alb semnificativ. Căci "șaizeciștii" și apoi "șaptezeciștii" așază din nou tablourile la locurile lor, șterg de praf busturile de bronz și le ridică, într-un elan demonstrativ, pe vechiul soclu, recondiționând o mantie a Poeziei (cu majusculă
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
renascentisto-baroc cu precădere, și se prăbușește, mîntuit de orice convenție calendaristică, în lumina taborică a Răsăritului. Pornește de la peisaj sau de la scena de interior și se surpă în aurul iconostasului și în aura Mîntuitorului. Acest traseu care camuflează atîtea evenimente intermediare, o revărsare de povestiri și de forme pe care nici măcar viermuiala din O mie și una de nopți n-ar putea-o echivala, mult mai scurt decît o clipită și mai condensat decît antimateria, este chiar pictura lui Oravitzan. Adică
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
africatelor transcrise prin ce, ci, ge, gi la fricativele ș, j (aișea, șine, "focu' fași fum", să-mpunje etc.), reducerea diftongului ea final la e deschis (știč, nu murč). Sînt trăsături doar parțial transpuse în scris; de altfel, gradele de deschidere intermediară - între ă și î, între e și i - le-ar putea nota doar dialectologii, cu semnele convenționale specifice. Ceva mai consecvent sînt înregistrate chiar de autor fenomenele transdialectale ale oralității populare (da, numa, finala articulată u': pumnu), formele provenite din
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
mulți dintre absolvenții de filologie, de la Brașov ori de aiurea, ajung să predea, româna sau o limbă străină, în școli generale și licee. Pentru majoritatea, nu e vorba de o vocație, ci de o imposibilă alegere, adeseori considerată o experiență intermediară, bîntuită de spectrul ratării. Viața tînărului profesor în lumea anchilozată a școlii românești e nu doar un pasionant subiect de sociologie, ci și o temă literară la fel de generoasă. Anca Andriescu, de pildă, și Katalin Szilágyi scriu despre absurdul și meschinăria
Generația post-optzecistă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13056_a_14381]
-
Gh. Ardelean), Constantin Noica (de Cornel Moraru) și Adrian Marino (de C. M. Popa). Totuși, să nu uit că din această generație există un caz important rezolvat într-o monografie: Marin Preda (de Rodica Zane). Alte două nume dintr-o generație intermediară: Ștefan Bănulescu (de Monica Spiridon) și Leonid Dimov (de T. Ștef și V. Mureșan). Vin la rând șaizeciștii: prozatorii - Nicolae Breban (de Liviu Malița), Augustin Buzura (descrierea monografică îmi aparține), Alexandru Ivasiuc (de Sanda Cordoș), Fănuș Neagu (de Andrei Grigor
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
trebuie să știi. - Cum să-ți spun, domnule Preda - am Încercat eu să evit cuvântul «revelație» -, epifania este o descoperire năpraznică, un fel de inspirație... asta e!, inspirație, așa că atunci când, de pildă, scrii un roman, trebuie să inventezi un personaj intermediar, la care nu te-ai gândit, n-ai nici o idee despre cum ar fi sau cum să-l cheme, și de-odată ideea Îți vine, așa, din senin... tocmai când Îți trebuie..., cam asta Înseamnă cuvântul epifanie... - Da’ nu e
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
apa existența în produs astfel încât să asigure menținerea calitățiilor organoleptice și nutritive, dar și stoparea activității microorganismelor. Atunci când se folosește căldură solară vorbim de uscare iar deshidratarea presupune folosirea unor cuptoare speciale și energia unor combustibili. 2. Produse cu umiditate intermediară sunt cuprinse în categoria produselor deshidratate, cu toate că se obțin prin tehnologii distincte. Produsele cu umiditate intermediară sunt: a) fructe deshidratate (stafide, prune, căise, piersici); b) fructe glasate în sirop; c) fructe zaharisite în produse dulci. 2. Modificări care au loc
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
microorganismelor. Atunci când se folosește căldură solară vorbim de uscare iar deshidratarea presupune folosirea unor cuptoare speciale și energia unor combustibili. 2. Produse cu umiditate intermediară sunt cuprinse în categoria produselor deshidratate, cu toate că se obțin prin tehnologii distincte. Produsele cu umiditate intermediară sunt: a) fructe deshidratate (stafide, prune, căise, piersici); b) fructe glasate în sirop; c) fructe zaharisite în produse dulci. 2. Modificări care au loc la deshidratarea legumelor și fructelor fizice - micșorarea volumului; pierderea în greutate; migrarea componentelor solubile către straturile
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]