142 matches
-
suferite din partea moleculelor din faza gazoasă pot fi neglijate din cauza distanțelor intermoleculare mari. Astfel, în stratul AB, forțele intermoleculare nu sunt total compensate și apare o rezultantă a acestor forțe care este orientată către interiorul lichidului. Această rezultantă a forțelor intermoleculare, raportată la unitatea de suprafață, este egală cu presiunea internă din lichid. Ea poate fi exprimată prin ecuația lui van der Waals: (p + pi) (V - b) = R·T unde pi = a/V2 = constant, V = volumul molar (pentru gaze), b = covolumul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ecuația lui van der Waals: (p + pi) (V - b) = R·T unde pi = a/V2 = constant, V = volumul molar (pentru gaze), b = covolumul sau volumul inaccesibil agitației termice. Fig. 1.1. Sistem lichid vapori 106 Existența unei rezultante a forțelor intermoleculare orientată spre interiorul lichidului implică faptul că moleculele superficiale sunt atrase spre interior. Fiecare suprafață de separație prezintă astfel o energie liberă egală cu lucrul forțelor ce solicită moleculele - în mod spontan - de la suprafață către interiorul fazei. Definiție. Energia liberă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
metalele, iar mercurul acționează invers. Suprafețele udate cu un anumit lichid se numesc liofile iar cele care nu sunt udate, liofobe. Dacă lichidul este apa, suprafețele se numesc hidrofile și respectiv hidrofobe. În aceste cazuri trebuie ținut cont de forțele intermoleculare care se exercită între molecule diferite. Dacă forțele de atracție dintre moleculele lichidului și cele ale solidului - forțe de adeziune - sunt mai mari decât cele exercitate între moleculele lichidului - forțe de coeziune, suprafața solidului este liofilă. Dacă în schimb, forțele
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
produsului rezultat: coagulul are o structură compactă, iar gelul are o structură tridimensională din particule înlănțuite. După structura lor, există trei tipuri de geluri: a) corpusculare - de obicei, este structura gelurilor tixotrope; b) lamelare - au particule bidimensionale legate prin legături intermoleculare sau formate prin reacții de polimerizare; c) fibroase - unite prin legături covalente, în reacții de polimerizare sau policondensare după o singură direcție. Gelifierea este însoțită de creșterea vâscozității și de un efect exoterm slab. Gelurile se pot obține prin reacții
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
potasiu, în funcție de valoarea pH-lui. 3 CLASIFICAREA REACȚIILOR REDOX Reacțiile redox se clasifică după două criterii de bază: natura particulelor care participă la schimbul electronic din procesul redox; natura mediului de reacție: acid, bazic sau neutru: I. Reacții redox-interionice, interatomice și intermoleculare Majoritatea reacțiilor redox se încadrează în această categorie și au loc în soluție. În acest caz, schimbul de electroni are loc între ioni, atomi sau molecule, în diferite medii de reacție ( acid, bazic sau neutru ). II. Reacții de auto-oxido-reducere, reacții
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
potasiu, în funcție de valoarea pH-lui. 3 CLASIFICAREA REACȚIILOR REDOX Reacțiile redox se clasifică după două criterii de bază: natura particulelor care participă la schimbul electronic din procesul redox; natura mediului de reacție: acid, bazic sau neutru: I. Reacții redox-interionice, interatomice și intermoleculare Majoritatea reacțiilor redox se încadrează în această categorie și au loc în soluție. În acest caz, schimbul de electroni are loc între ioni, atomi sau molecule, în diferite medii de reacție ( acid, bazic sau neutru ). II. Reacții de auto-oxido-reducere, reacții
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
că polarizația electronică (Pel) sau refracția moleculară (Rm) este direct proporțională cu polarizabilitatea electronică medie a moleculei (α), care măsoară deformabilitatea învelișului electronic și tăria cu care sunt legați electronii în interiorul moleculei. Tăria acestor legături nu este influențată de interacțiunile intermoleculare (ce sunt dependente de starea de agregare a substanței), deci refracția moleculară (Rm) va avea aceeași valoare în toate stările de agregare. De obicei, se folosește refracția specifică, rs, ce se referă la un gram de substanță: Se observă că
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
a două lichide, notată L1/L2 sau din contactul unui gaz cu un lichid, notată L1/G2; * solidă, provenită din contactul unui solid cu un gaz S1/G2 sau a unui solid cu o soluție S1/L2. După natura forțelor intermoleculare care acționează în stratul superficial adsorbția propriu - zisă (concentrarea exclusiv la suprafață) se poate clasifica în: * adsorbție fizică (nespecifică) - caz în care forțele de atracție între adsorbant și substanța adsorbită sunt de tip Van der Waals (forțe slabe realizate între
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
mare de inițiatori, iar polimerul rezultat are masa moleculară mică ș1-3ț Un studiu al mecanismului de polimerizare a monomerilor multialilici a fost facut de A. Matsumoto ș4ț. In polimerizările monomerilor multialilici, reacția de ciclizare intramoleculară ș5-7ț și reacția de reticulare intermoleculară ș8ț implică o serie de aspecte deosebite ale mecanismului de polimerizare. Din punct de vedere al reacțiior elementare, în cazul polimerizării dienelor neconjugate nesimetrice se poate considera ca au loc 10 reacții de propagare, așa cum sunt prezentate în tabelul 1
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
posibile ale unui asemenea macroradical sunt prezentate în schema 3. Schema 3. Reacții posibile în timpul procesului de reticulare În aceste reacții, catena crescătoare fie adiționează monomer prin reacția de propagare, fie reacționează cu un copolimer liniar prin reacție de reticulare intermoleculară. Dacă monomerul divinilic este incorporat la catena crescătoare, legătura 157 dublă pendantă este treptat transformată în unități cu ambele duble legături reticulate. Macroradicalul crescător poate ataca gruparea dublă pendantă existentă pe aceeași macromoleculă sau poate participa la reticulare intramoleculară, rezultând
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
suportului acrilic cu aldehida glutarică se pot introduce în structura tridimensională a suportului grupări formil foarte reactive, capabile de condensare cu grupările aminice din structura proteică a enzimei. De asemenea, poate avea loc reacția de condensare intramoleculară (2 a) sau intermoleculară (2 b). Aceste reacții joacă un rol foarte important în procesul de imobilizare a enzimelor pe suporturi acrilice din următoarele motive: consumă grupele aminice primare rămase nereacționate în procesul de imobilizare ionică a enzimei, înlăturând tendința de adsorbție specifică a
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
specie și de la țesut la țesut cunoscându-se peste 13 tipuri de colageni. Cercetările biochimice au relevat faptul că în teritoriile inflamate predomina un colagen de tip embrionar, rezistent la agenții chimici disocianți, caracterizat printr-un singur tip de legături intermoleculare, respectiv hidroxi-lizino-6-ceto- norleucină, ceea ce-i permite persistentă îndelungată în țesuturile afectate. Plachetele și trombocitele Înainte de abordarea problemei plachetelor și trombocitelor, se impun câteva elemente de nomenclatura și de locul acestor structuri morfologice în citologia normală și patologica. Noțiunea plachete se
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
duce la afirmația că, două benzi de absorbție NIR a unei molecule poliatomice cu aceeași frecvență nu se suprapun, se adună pur și simplu și se despart în două vârfuri cu frecvențe mai mari sau mai mici. Legăturile de hidrogen intermoleculare și interacțiunile dipol-dipol modifică nivelele energetice vibraționale deplasând benzile de absorbție existente sau chiar dând naștere la unele noi. Aceste efecte fac posibilă determinarea prin spectroscopie NIR a formelor cristaline. Benzile de absorbție NIR sunt largi, întretăindu-se și fiind
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
mare; - prin compararea spectrului obținut experimental cu spectrul compusului analizat existent într-o bibliotecă de spectre. Spectroscopia de masă se bazează pe ionizarea și fragmentarea moleculelor, prin acumularea de energie până la un nivel la care se produce ruperea unor legături intermoleculare, concomitent cu formarea unor fragmente, caracterizate prin raportul dintre masa și sarcina lor, m/z. De fapt, se formează un amestec de ioni pozitivi (care au cea mai mare abundență), ioni negativi (mai rar și cu abundeță mai mică) și
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
foarte multe combinații. Astfel, cu metalele alcaline formează alcoolați sau alcooxizi, cu acizii minerali sau carboxilici dă esteri, prin oxidare conduce la acetaldehidă și mai departe la acid acetic, prin eliminare intramoleculară de apă se obțin eteri, iar prin eliminare intermoleculară rezultă etenă. Reacționează cu amoniacul și aminele, rezultînd amine primare, secundare sau terțiare. Alcoolul etilic este capabil să reacționeze violent cu agenții oxidanți (nitrați, perclorați, peroxizi, acid sulfuric, acid azotic etc). Alcoolul etilic rafinat se prezintă ca un lichid incolor
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
temperatură, presiune și concentrațiile componenților din sistem, este caracterizat de mai multe legi și poate fi exprimat analitic (prin ecuații de echilibru) sau grafic (diagrame de fază). Sistemele supuse separării prin distilare pot fi clasificate folosind diverse criterii: • funcție de forțele intermoleculare ale componenților din sistem: ideale, neideale. • funcție de solubilitatea componenților din sistem: total miscibile, parțial miscibile, nemiscibile. • funcție de numărul componenților din sistem: binare, multicomponente. Sistemele ideale sunt sisteme în care forțele intermoleculare sunt egale cu ale componenților puri, presiunile parțiale ale
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
distilare pot fi clasificate folosind diverse criterii: • funcție de forțele intermoleculare ale componenților din sistem: ideale, neideale. • funcție de solubilitatea componenților din sistem: total miscibile, parțial miscibile, nemiscibile. • funcție de numărul componenților din sistem: binare, multicomponente. Sistemele ideale sunt sisteme în care forțele intermoleculare sunt egale cu ale componenților puri, presiunile parțiale ale componenților și presiunea totală variază linear funcție de compoziția molară, presiunile de vapori și temperaturile de fierbere sunt cuprinse între valorile componenților puri, nu au loc modificări de volum și nu există
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
sau maxime. Practic, pot fi considerate ideale amestecuri de substanțe apropiate din punct de vedere chimic. Pe baza legilor lui Raoult și Dalton, pentru sisteme ideale, relația de echilibru lichid-vapori are forma (7.1): Cele mai multe sisteme nu sunt ideale, forțele intermoleculare fiind mai mici sau mai mari decît ale componenților puri. Abaterea de la idealitate a sistemelor lichid-vapori la echilibru poate fi determinată de faza de vapori (efect de presiune), de faza lichidă (efectul diferenței de structură moleculară și efect de presiune
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
pot influența stabilitatea termică a unui polimer se pot enumera [10, 11]: rigiditatea catenei principale, secvența și orientarea regulată a unităților structurale, absența unor grupe sensibile la acțiunea oxigenului sau a altor agenți chimici, stabilirea de legături de hidrogen, legături intermoleculare de tip van der Waals. Pentru a crește rigiditatea unui polimer cercetările au fost conduse în două moduri: sinteze de compuși macromoleculari care să conțină în catenă unități aromatice sau heteroaromatice și substituția pe lanț a unor radicali voluminoși. Prima
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
final. Imidizarea chimică, mai puțin folosită, are loc în prezența unui amestec de anhidridă acetică și piridină ori trietilamină [9]. Dificultățile în prelucrarea poliimidelor complet aromatice se datorează caracteristicelor inerente moleculare ale acestora. Rigiditatea moleculară, polaritatea înaltă și asocierea forțelor intermoleculare fac acești polimeri insolubili în orice solvent organic iar temperatura de tranziție sticloasă este în același domeniu cu temperatura de descompunere. Atunci când poliimida rezultată este solubilă într-un solvent organic este posibil ca aceasta să se obțină într-o singură
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
Această grupă, aflată in segmentul de dianhidridă a unei polieterimide, produce un efect semnificativ în prevenirea formării complecșilor cu transfer de sarcină datorită efectului steric pe care îl exercită. Polaritatea redusă a grupei terț-butil conduce la o scădere a interacțiunilor intermoleculare. Polieterimidele 11 au fost preparate prin reacția de policondensare în soluție a dianhidridei 1,4-bis(3,4- dicarboxifenoxi)-2-terț-butilbenzen cu diferite diamine aromatice [21]. Reacția de imidizare a acidului poliamidic rezultat s-a realizat atât prin tratament termic cât și
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
-4-fenilciclo- hexan. Polieterimide aromatice 29 au fost sintetizate plecând de la aceasta biseteranhidridă și diferite diamine aromatice [63]. Polimerii sunt amorfi datorită grupelor voluminoase care produc o reducere a simetriei macromoleculare prevenind ordonarea acestora. În plus, grupele laterale voluminoase reduc forțele intermoleculare dintre catenele polimerilor conducând la o scădere a cristalinității. Polimerii au fost solubili în solvenți ca N-metilpirolidonă, N,Ndimetilacetamidă, N,N-dimetilformamidă, piridină, tetrahidrofuran, cloroform. Solubilitatea înaltă în solvenți organici poate fi atribuită introducerii de grupe laterale fenilciclohexM care nu
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
În sinteza polimerilor hiper- ramificați purificarea amestecului de reacție este de obicei mai puțin laborioasă decât în cazul dendrimerilor. Polimerii hiper-ramificați au fost introduși în 1952 de Flory [78] care i-a prezentat din punct de vedere teoretic, descriind condensarea intermoleculară a monomerilor de tip ABx. O investigare mai atentă a polimerilor de acest tip relevă trei unități structurale diferite. Acestea sunt: unități dendritice (în care monomerul ABx a reacționat complet), unități terminale având două grupe nereacționate și unități liniare având
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
2 se prezintă valorile temperaturilor de tranziție sticloasă și solubilitatea acestor polimeri modificați. Trecerea de la polimerii cu grupe hidroxilice polare 40 la polimerii conținând grupe finale nepolare alifatice 41 produce o scădere a temperaturii de tranziție sticloasă datorită reducerii interacțiunilor intermoleculare. Diferitele grupe finale ale polimerilor au condus la compuși cu solubilitate diferită. Astfel, prin reacția grupelor OH ale polimerului 40 cu trimetilclorsilan s-a obținut un compus solubil în solvenți organici ca N,Ndimetilformamidă, tetrahidrofuran, toluen, clorură de metilen și
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
a catenelor macromoleculare, cu o orientare paralelă, compactă, ceea ce permite o succesiune regulată a legăturilor de hidrogen intercatenare. Ordonarea compactă a catenelor determină o energie internă scăzută a ansamblului supramolecular, favorizând tendința de cristalizare a polimerilor. Pertubarea legăturilor de hidrogen intermoleculare, în urma dezordonării structurii catenei polimerice, conduce la modificarea proprietăților fizice, chimice și mecanice ale poliamidelor clasice. Prin diminuarea numărului de legături de hidrogen, împachetarea macromoleculelor scade, formându se structuri mai puțin ordonate, ceea ce determină scăderea densității, a temperaturii de topire
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]