84 matches
-
profunde ("Arteria profunda brachii"). Pe septul intermuscular lateral se inserează posterior mușchiul triceps brahial ("Musculus triceps brachii"), iar anterior mușchiul brahial ("Musculus brachialis"), mușchiul brahioradial ("Musculus brachioradialis") și mușchiul lung extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis longus"). Septul intermuscular medial al brațului ("Septum intermusculare brachii mediale") mai bine pronunțat și mai gros este situată pe suprafața internă a umărului și se inserează pe creasta tuberculului mic (= buza medială a șanțului intertubercular) ("Crista tuberculi minoris"), pe marginea medială a humerusului
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
septul intermuscular lateral se inserează posterior mușchiul triceps brahial ("Musculus triceps brachii"), iar anterior mușchiul brahial ("Musculus brachialis"), mușchiul brahioradial ("Musculus brachioradialis") și mușchiul lung extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis longus"). Septul intermuscular medial al brațului ("Septum intermusculare brachii mediale") mai bine pronunțat și mai gros este situată pe suprafața internă a umărului și se inserează pe creasta tuberculului mic (= buza medială a șanțului intertubercular) ("Crista tuberculi minoris"), pe marginea medială a humerusului ("Margo medialis humeri") sub inserția
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
Musculus coracobrachialis") și pe epicondilul medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri") și separă capul medial al mușchiului triceps brahial de mușchiul brahial și mușchiul rotund pronator ("Musculus pronator teres"). El se continuă în sus cu tendonul mușchiului coracobrahial. Pe septul intermuscular medial al brațului se inserează posterior mușchiul triceps brahial, iar anterior mușchiul brahial. Pe fața sa anterioară coboară vasele brahiale: artera colaterală ulnară superioară ("Arteria collateralis ulnaris superior") și o ramură posterioară a arterei colaterale ulnare inferioare ("Arteria collateralis ulnaris
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
artera colaterală ulnară superioară ("Arteria collateralis ulnaris superior") și o ramură posterioară a arterei colaterale ulnare inferioare ("Arteria collateralis ulnaris inferior") și nervul median, iar pe cea posterioară nervul ulnar (care îl perforează dinspre anterior spre posterior). Cele două septuri intermusculare împart brațul în două loji musculare: o lojă anterioară pentru mușchiul biceps brahial și mușchiul brahial, și o lojă posterioară pentru mușchiul triceps brahial. Lojile comunică între ele prin numeroase orificii care perforează septurile intermusculare și prin care trec vase
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
spre posterior). Cele două septuri intermusculare împart brațul în două loji musculare: o lojă anterioară pentru mușchiul biceps brahial și mușchiul brahial, și o lojă posterioară pentru mușchiul triceps brahial. Lojile comunică între ele prin numeroase orificii care perforează septurile intermusculare și prin care trec vase și nervi (nervii ulnar și radial). Nervul ulnar, artera colaterală ulnară superioară și ramura posterioară a arterei colaterale ulnare inferioare perforează septul medial, iar nervul radial și artera colaterală radială perforează septul lateral.
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
al mușchilor anteriori ai antebrațului pe fața anterioară a lui, lateral față de rotundul pronator. Are originea pe fața anterioară a epicondilului medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri") (pe originea comună a flexorilor), pe fascia antebrahială ("Fascia antebrachii") și pe septurile intermusculare fibroase învecinate care îl separă de rotundul pronator ("Musculus pronator teres"), lateral, și de palmarul lung ("Musculus palmaris longus"), medial. Fasciculele musculare se îndreaptă apoi în jos și lateral, iar la partea mijlocie a antebrațului converg către un tendon lung
Mușchiul flexor radial al carpului () [Corola-website/Science/331749_a_333078]
-
porțiunea superioară a crestei supracondiliene laterale a humerusului ("Crista supraepicondylaris lateralis", care reprezintă treimea distală a marginii laterale a humerusului), deasupra epicondilului lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri") și distal de șanțul nervului radial ("Sulcus nervi radialis") și de pe septul intermuscular lateral al brațului ("Septum intermusculare brachii laterale"). Corpul muscular se continuă de la jumătatea antebrațului cu un tendon puternic lung care coboară de-a lungul radiusului și se inseră pe fața laterală a extremității distale a radiusului, deasupra procesului stiloid al
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
laterale a humerusului ("Crista supraepicondylaris lateralis", care reprezintă treimea distală a marginii laterale a humerusului), deasupra epicondilului lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri") și distal de șanțul nervului radial ("Sulcus nervi radialis") și de pe septul intermuscular lateral al brațului ("Septum intermusculare brachii laterale"). Corpul muscular se continuă de la jumătatea antebrațului cu un tendon puternic lung care coboară de-a lungul radiusului și se inseră pe fața laterală a extremității distale a radiusului, deasupra procesului stiloid al radiusului ("Processus styloideus radii"). Lateral
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
și inferioară a humerusului inserându-se pe buza inferioară a tuberozității deltoidiene ("Tuberositas deltoidea humeri"), pe fețele antero-laterală ("Facies anterolateralis humeri") și antero-medială ("Facies anteromedialis humeri") a humerusului și pe marginile lui, dedesubtul inserției deltoidului ("Musculus deltoideus") și pe septurile intermusculare brahiale medial ("Septum intermusculare brachii mediale") și lateral ("Septum intermusculare brachii laterale") ale brațului, în special pe cel medial. Fibrele musculare descind, trec înaintea capsulei articulației cotului ("Articulatio cubiti") și se termină printr-un tendon pe baza procesului coronoid al
Mușchiul brahial () [Corola-website/Science/331718_a_333047]
-
inserându-se pe buza inferioară a tuberozității deltoidiene ("Tuberositas deltoidea humeri"), pe fețele antero-laterală ("Facies anterolateralis humeri") și antero-medială ("Facies anteromedialis humeri") a humerusului și pe marginile lui, dedesubtul inserției deltoidului ("Musculus deltoideus") și pe septurile intermusculare brahiale medial ("Septum intermusculare brachii mediale") și lateral ("Septum intermusculare brachii laterale") ale brațului, în special pe cel medial. Fibrele musculare descind, trec înaintea capsulei articulației cotului ("Articulatio cubiti") și se termină printr-un tendon pe baza procesului coronoid al ulnei ("Processus coronoideus ulnae
Mușchiul brahial () [Corola-website/Science/331718_a_333047]
-
tuberozității deltoidiene ("Tuberositas deltoidea humeri"), pe fețele antero-laterală ("Facies anterolateralis humeri") și antero-medială ("Facies anteromedialis humeri") a humerusului și pe marginile lui, dedesubtul inserției deltoidului ("Musculus deltoideus") și pe septurile intermusculare brahiale medial ("Septum intermusculare brachii mediale") și lateral ("Septum intermusculare brachii laterale") ale brațului, în special pe cel medial. Fibrele musculare descind, trec înaintea capsulei articulației cotului ("Articulatio cubiti") și se termină printr-un tendon pe baza procesului coronoid al ulnei ("Processus coronoideus ulnae") și pe tuberozitatea ulnei ("Tuberositas ulnae
Mușchiul brahial () [Corola-website/Science/331718_a_333047]
-
fascicule, numite capete: capul humeral și capul ulnar . Capul humeral (Caput humerale musculi pronatoris teretis) este mai mare și mai superficial față de capul ulnar, și are originea pe fața anterioară a epicondilului medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri"), pe septul intermuscular medial al brațului ("Septum intermusculare brachii mediale"), pe septul care îl separă de mușchiul flexor radial al carpului ("Musculus flexor carpi radialis") și de pe fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"). Capul ulnar ("Caput ulnare musculi pronatoris teretis") este mai mic și mai
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
și capul ulnar . Capul humeral (Caput humerale musculi pronatoris teretis) este mai mare și mai superficial față de capul ulnar, și are originea pe fața anterioară a epicondilului medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri"), pe septul intermuscular medial al brațului ("Septum intermusculare brachii mediale"), pe septul care îl separă de mușchiul flexor radial al carpului ("Musculus flexor carpi radialis") și de pe fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"). Capul ulnar ("Caput ulnare musculi pronatoris teretis") este mai mic și mai profund, fiind situat sub capul
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
oaselor metacarpiene prin conexiuni intertendinoase transversale. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri"), pe fața profundă a fasciei antebrahiale ("Fascia antebrachii"), pe ligamentul colateral radial al articulației cotului ("Ligamentum collaterale radiale articulationis cubiti") și pe septurile fibroase intermusculare care îl separă de mușchii vecini. Corpul muscular se îndreaptă distal și se împarte în jumătatea inferioară a antebrațului în patru fascicule care se continuă prin câte un tendon spre degetele II-V (index, medius, inelar și degetul mic). Tendoanele
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
de mușchiul lung extensor radial al carpului în partea sa proximală, fiind însă mai scurt. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri"), pe ligamentul colateral radial al articulației cotului ("Ligamentum collaterale radiale articulationis cubiti") și pe septul intermuscular adiacent care îl separă de mușchiul extensor al degetelor ("Musculus extensor digitorum"). Corpul muscular se continuă de la jumătatea antebrațului cu un tendon lung care merge paralel cu cel al mușchiului lung extensor radial al carpului și coboară împreună prin șanțul
Mușchiul scurt extensor radial al carpului () [Corola-website/Science/331813_a_333142]
-
proeminențe sau depresiuni pe suprafața lor. Dar ei se pot fixa și pe alte formațiuni: pe piele (mușchi pieloși), pe membrane fibroase (membrane interosoase la antebraț și la gambă), pe porțiuni îngroșate aponevrotic ale fasciilor de înveliș regionale, pe septe intermusculare, chiar și pe tendoane (lombricalii). Inserția se face întotdeauna prin intermediul unui tendon. Această porțiune tendinoasă, în unele cazuri, poate fi atât de redusă, încât macroscopic nu se recunoaște; în acest caz se vorbește de o inserție "cărnoasă". În majoritatea cazurilor
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
Preorbitarele uneori lipsesc; dacă există, ele nu conțin canale mucoase (din sistemul lateral cefalic), dar în locul acestora există rânduri de genipori. Pteroticul se află în jos în contact cu bazioccipitalul. Coastele (atât cele ventrale cât și cele dorsale) și oasele intermusculare lipsesc; în schimb parapofizele vertebrelor, care înlocuiesc coastele, sunt alungite și se află în septul orizontal intermuscular. Primele 3-6 vertebre anterioare sunt alungite, sudate între ele și imobile. Aparatul opercular cu 1-5 radii branhiostegale. Branhiile suferă o reducere și au
Singnatiforme () [Corola-website/Science/335727_a_337056]
-
există rânduri de genipori. Pteroticul se află în jos în contact cu bazioccipitalul. Coastele (atât cele ventrale cât și cele dorsale) și oasele intermusculare lipsesc; în schimb parapofizele vertebrelor, care înlocuiesc coastele, sunt alungite și se află în septul orizontal intermuscular. Primele 3-6 vertebre anterioare sunt alungite, sudate între ele și imobile. Aparatul opercular cu 1-5 radii branhiostegale. Branhiile suferă o reducere și au formă de mici tufișoare din care cauză acestui grup de pești i se mai spune și lofobranhiate
Singnatiforme () [Corola-website/Science/335727_a_337056]
-
Se află lateral față de mușchiul extensor ulnar al carpului și medial de mușchiul extensor al degetelor și este fuzionat adesea cu acesta. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri"), pe fascia antebrahială ("Fascia antebrachii") și pe septurile intermusculare fibroase care îl separă de mușchii vecini. Corpul muscular se continuă în jos cu un tendon lung, care trece pe sub retinaculul extensorilor ("Retinaculum musculorum extensorum") printr-o culisa specială, apoi merge de-a lungul celui de-al V-lea metacarpian
Mușchiul extensor al degetului mic () [Corola-website/Science/331781_a_333110]
-
coordonare în regimul altor calități motrice: viteză, forță, rezistență. Încercând să explice coordonarea prin procesele fiziologice de la nivelul musculaturii, în lucrarea „Forța în sportul de performanță”,Baroga, L., vorbește despre două forme de coordonare strâns legate de activitatea musculară: coordonarea intermusculară; coordonarea intramusculară. Coordonarea intermusculară se referă, ”la interacțiunea diferitelor grupe musculare în timpul efectuării exercițiilor fizice.” (Baroga, L.). Realizarea unor mișcări, simple sau complexe, dar care să urmărească atingerea unui nivel corespunzător de eficiență, presupune intrarea în acțiune, la momentul potrivit
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
calități motrice: viteză, forță, rezistență. Încercând să explice coordonarea prin procesele fiziologice de la nivelul musculaturii, în lucrarea „Forța în sportul de performanță”,Baroga, L., vorbește despre două forme de coordonare strâns legate de activitatea musculară: coordonarea intermusculară; coordonarea intramusculară. Coordonarea intermusculară se referă, ”la interacțiunea diferitelor grupe musculare în timpul efectuării exercițiilor fizice.” (Baroga, L.). Realizarea unor mișcări, simple sau complexe, dar care să urmărească atingerea unui nivel corespunzător de eficiență, presupune intrarea în acțiune, la momentul potrivit, a unui anumit număr
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
din punct de vedere tehnic, și va fi ineficientă din punct de vedere al efortului. (Exemplu ”așa zisa lipsă de forță a halterofililor, în mușchii flexori ai mâinilor, lucru pentru care se folosesc bretelele, se datorează tot lipsei de coordonare intermusculară. S-a constat că halterofilii pot menține greutăți foarte mari din poziția culcat înainte pe o bancă, lucru ce dovedește că mușchii flexori ai mâinii sunt foarte puternici, dar, datorită lipsei de coordonare, ei nu intră în acțiune la momentul
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
citat de Behncke și Faccioni, 2004): -capacitatea de recrutare a unui număr mai mare de unități motorii; -excitabilitatea și frecvența crescută de descărcare a neuronilor motori; -capacitatea sistemului nervos central de a sincroniza descărcările neuronilor motori; -creșterea coordonării intra- și intermusculare; Viteza de conducere nervoasă (cu valori ceva mai mari la membrul superior decât la membrul inferior) și frecvența de descărcare a impulsurilor sunt incluse în zestrea ereditară a individului, fiind relativ constante și deci aproape deloc influențabile (factori limitativi predominant
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
Kuramșin, 1998): 1. Mobilitatea proceselor nervoase - viteza de trecere a proceselor nervoase din starea de excitație În starea de inhibiție și invers. 2. Procentul diferitelor categorii de fibre musculare și a proprietăților acestora (elasticitatea, rezistența). 3. Eficiența coordonării intramusculară și intermusculară. 4. Nivelul de tehnicitate a execuției. 5. Gradul de dezvoltare a calităților volitive, putere, abilități de coordonare, flexibilitate. 6. Conținutul de ATP În mușchi, viteza de desfacere și de sinteză. La manifestarea capacităților de viteză are o influență mare și
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
din posibilitățile maxime. Rezistența specială este capacitatea de a efectua un efort de durată În cadrul unor activități motorii specifice (rezistența la sărituri, rezistența de joc, rezistența anaerobă etc.). Factorii principali care predetermină manifestarea rezistenței sunt: structura musculară; coordonarea intramusculară și intermusculară; performanța aparatului cardiovascular, sistemul respirator și nervos; rezervele de materiale energetice În organism; nivelul de dezvoltare a altor calități fizice; eficiența execuției tehnice În cadrul activității motorii (V. M. Zațiorschii, 1970). VI. 5. MOBILITATEA Mobilitatea - este capacitatea de a efectua mișcări
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]