68 matches
-
și 55 cm pentru alte varietăți; ... c) coardele (butașii) altoi: ... i) cu 5 ochi utilizabili: lungimea minimă de la partea inferioară a nodului inferior până la internodul superior inclusiv, 50 cm; ... îi) cu un ochi utilizabil (compuși dintr-un nod și un internod): lungimea minimă, 6,5 cm, tăierea și măsurarea se face la minim: 1,5 cm deasupra ochiului și 5 cm sub acesta; 6. După recoltarea materialului de înmulțire se procedează la condiționarea (fasonarea, clasarea) și ambalarea acestuia în pachete sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179859_a_181188]
-
înrădăcinate obținute din seră nucleu izolator în ghivece nutritive: a) butași înrădăcinați proveniți din lăstari verzi - pot fi livrați (comercializați) numai după lemnificarea butașului înrădăcinat care are un lăstar verde de minim 20 cm; ... b) butași lemnificati înrădăcinați de un internod; ... i) butași lemnificati înrădăcinați de un nod cu mugur viabil și un internod dimensiuni minime: internodul de 10 cm lungime și 4 mm măsurat pe diametrul mare iar lăstarul verde de minim 20 cm; ... îi) butași lemnificati de un internod
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179859_a_181188]
-
din lăstari verzi - pot fi livrați (comercializați) numai după lemnificarea butașului înrădăcinat care are un lăstar verde de minim 20 cm; ... b) butași lemnificati înrădăcinați de un internod; ... i) butași lemnificati înrădăcinați de un nod cu mugur viabil și un internod dimensiuni minime: internodul de 10 cm lungime și 4 mm măsurat pe diametrul mare iar lăstarul verde de minim 20 cm; ... îi) butași lemnificati de un internod cu nod bazal și un mugur viabil - dimensiuni minime: internodul de 10 cm
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179859_a_181188]
-
pot fi livrați (comercializați) numai după lemnificarea butașului înrădăcinat care are un lăstar verde de minim 20 cm; ... b) butași lemnificati înrădăcinați de un internod; ... i) butași lemnificati înrădăcinați de un nod cu mugur viabil și un internod dimensiuni minime: internodul de 10 cm lungime și 4 mm măsurat pe diametrul mare iar lăstarul verde de minim 20 cm; ... îi) butași lemnificati de un internod cu nod bazal și un mugur viabil - dimensiuni minime: internodul de 10 cm lungime și 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179859_a_181188]
-
internod; ... i) butași lemnificati înrădăcinați de un nod cu mugur viabil și un internod dimensiuni minime: internodul de 10 cm lungime și 4 mm măsurat pe diametrul mare iar lăstarul verde de minim 20 cm; ... îi) butași lemnificati de un internod cu nod bazal și un mugur viabil - dimensiuni minime: internodul de 10 cm lungime și 4 mm măsurat pe diametrul mare iar lăstarul verde de minim 20 cm; C. Plante de vită de vie obținute în cartonaje sau pungi: a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179859_a_181188]
-
viabil și un internod dimensiuni minime: internodul de 10 cm lungime și 4 mm măsurat pe diametrul mare iar lăstarul verde de minim 20 cm; ... îi) butași lemnificati de un internod cu nod bazal și un mugur viabil - dimensiuni minime: internodul de 10 cm lungime și 4 mm măsurat pe diametrul mare iar lăstarul verde de minim 20 cm; C. Plante de vită de vie obținute în cartonaje sau pungi: a) vitele înrădăcinate vor avea dimensiunile prevăzute în Anexa 2, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179859_a_181188]
-
plantațiile recunoscute de portaltoi, destinate obținerii de butași portaltoi cu lungimea de minimum 30 cm și diametrul de minimum 7 mm; ... d) butași de portaltoi pentru altoire - porțiuni provenite din coarde portaltoi cu lungimea minimă de 30 cm și diametrul internodului de cel putin 7 mm, măsurat la mijlocul butașului; ... e) butași portaltoi pentru înrădăcinare - porțiuni provenite din coarde portaltoi, cu lungimea minimă de 30 cm și diametrul internodului de cel putin 6 mm, măsurat la mijlocul butașului, având în partea lor superioară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222939_a_224268]
-
porțiuni provenite din coarde portaltoi cu lungimea minimă de 30 cm și diametrul internodului de cel putin 7 mm, măsurat la mijlocul butașului; ... e) butași portaltoi pentru înrădăcinare - porțiuni provenite din coarde portaltoi, cu lungimea minimă de 30 cm și diametrul internodului de cel putin 6 mm, măsurat la mijlocul butașului, având în partea lor superioară 1-2 ochi viabili. ... 3. Categoriile biologice de material folosit în viticultura sunt definite astfel: a) materialul amelioratorului este materialul săditor viticol care: ... - a fost produs de ameliorator
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222939_a_224268]
-
Iarba de Sudan ("Sorghum sudanense") este o specie de plante furajere, foarte valoroasă și foarte rezistentă la secetă, înrudită cu sorgul. Iarba de Sudan prezintă o plantă cu înălțimea de 1,5-2 m cu 3-5 internoduri, panicul răsfirat, ramificat, de 20-40 cm, spiculețele dispuse câte 2-3 în vârful ramificațiilor, doar unul din ele fiind fertil, glume fin păroase, paleile florale cafenii-deschise, lucioase. Semințele au formă alungită, cu capetele ascuțite, cu palee lucioase, de culoare cafenie-deschisă, măsurând
Iarbă de Sudan () [Corola-website/Science/314112_a_315441]
-
(din ) este numele pentru aproximativ 600 de specii de palmieri, nativi pentru regiunile tropicale din Africa, Asia și Australia. Cele mai multe ramuri diferă de alti palmieri prin faptul că au tulpini subțiri, 2-5 cm diametru, cu internoduri lungi între frunze, de asemenea, aceste plante nu sunt considerate a fi copaci, dar sunt sunt considerate asemenea vitei de vie, pentru că se cațără pe alte plante. De asemenea ul arată oarecum similar cu bambusul. Însă spre deosebire de bambus, tulpina râtanului
Rattan () [Corola-website/Science/329949_a_331278]
-
la aproximativ 440 Hz (la din prima octava). În Europa de Vest și Centrală „la” este acordat la 442-444 Hz iar la Viena de la 443 Hz la 446 Hz. Ancia Ancia dublă a oboiului, pe scurt "tub", este făcută de oboiști din internoduri de tulpina de stuf (Arundo donax). Lemnul provine din regiunea din jurul Avignonului (sudul Franței) sau din California, în cazul în care acesta este crescut special pentru acest scop. Pozițiile în Franța la Frejus și Avignon au condiții climaterice speciale care
Oboi () [Corola-website/Science/313465_a_314794]
-
vegetativ al plantelor superioare. Majoritatea rădăcinilor se caracterizează prin faptul că se dezvoltă în sol, are geotropism pozitiv (este orientată către centrul pământului), nu are pigmenți asimilatori, nu prezintă muguri sau frunze pe suprafața sa, nu are noduri și nici internoduri. Însă de asemenea sunt și rădăcini aeriene care se diferențiază prin faptul că se dezvoltă în direcție independentă față de centrul pământului, (se cațără pe suporturi), absoarbe apa din aer, și îi lipsește stratul protector la capătul rădăcinii numit piloriză. În
Rădăcină () [Corola-website/Science/303370_a_304699]
-
Kober 5BB). Culoarea dominantă a coardelor poate fi galbenă (Grenache noir, Riesling italian) galbenă-brună (Furmint), roșu - violaceu (Vitis aestivalis) sau gri. Lenticelele, în principiu sunt absente la soiurile vinifera și prezente și foarte numeroase la Vitis rotundifolia. Prezența nodurilor și internodurilor este un caracter specific vițelor portaltoi. În ceea ce privește lungimea internodurilor, aceasta este foarte variată, fiind mai mică la soiurile vinifera și mare sau foarte mare la soiurile de vițe portaltoi. 4. Inflorescența și floarea în principiu sunt organe care ajută mai
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Grenache noir, Riesling italian) galbenă-brună (Furmint), roșu - violaceu (Vitis aestivalis) sau gri. Lenticelele, în principiu sunt absente la soiurile vinifera și prezente și foarte numeroase la Vitis rotundifolia. Prezența nodurilor și internodurilor este un caracter specific vițelor portaltoi. În ceea ce privește lungimea internodurilor, aceasta este foarte variată, fiind mai mică la soiurile vinifera și mare sau foarte mare la soiurile de vițe portaltoi. 4. Inflorescența și floarea în principiu sunt organe care ajută mai ales pentru descrierea botanică a soiurilor. La acestea se
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
diagnosticarea virozelor testul ELISA. Simptomele produse de virusuri la plante În funcție de organul atacat simptomele se pot clasifica în mai multe grupe: simptome foliare sub formă de decolorări, necroze,deformări sau reduceri ale limbului foliar. simptome tulpinale ca nanismul, prin scurtarea internodurilor, striația necrotică, deformări ale ramurilor etc.; simptome florale sub formă de pătări ale perigonului sau ca benzi de decolorare a petalelor; simptome pe fructe ca petele inelare, petele rugoase, pietrificări ale pulpei, negeiri etc.; simptome ale sistemului radicular prin scurtarea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
necroze în floem ceea ce împiedică migrarea amidonului spre tuberculi, acesta rămânând în frunza ce devine rigidă și casantă. Plantele virotice vor forma în sol tuberculi de dimensiuni mai mici, din care în anul următor apar plante de talie mică, cu internoduri scurte și cu frunze ce prezintă foliolele puternic răsucite la scurt timp de la răsărire. Agentul patogen Potato leafroll virus face parte din grupa Luteovirus, are particule izometrice de 24 nm în diametru, ce conțin ADN bicatenar după unii autori sau
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
aplice toate metodele agrotehnice, fitotehnice și de protecție la optim, de aceste lucruri depinzând direct producția la unitatea de suprafață. 4.1.4. Scurt-nodarea Grapevine fan leaf virus Simptome. Plantele infectate cu tulpinile acestui virus prezintă lăstarii slab dezvoltați, cu internodurile scurte, dispuse în zig-zag. Datorită acestui fapt, frunzele apar înghesuite, lăstarii luând aspectul de tufă deasă. Planta apare mult înghesuită și prin manifestarea fenomenului de proliferare a lăstarilor. Frunzele de la lăstarii atacați sunt mult mai mici decât cele de pe plantele
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cu aspect de evantai, asimetrice și cu numeroase pete clorotice. Uneori apar, inele sau pete cu aspect uleios, ce imprimă acestor organe un aspect mozaicat. Pe unele soiuri, asemenea simptome sunt mascate putându-se constata doar deformarea frunzelor și scurtarea internodurilor. Deseori, plantele atacate au ciorchini ce prezintă fenomenul de meiere (bobițele rămân mici și nu se maturează). Rădăcinile plantelor atacate sunt slab dezvoltate, cu aspect de încrețire, iar în secțiune lemnul are o colorație roșiatică. Ca aspect general plantele sunt
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
atacate până la înspicare au un ritm mai lent de dezvol/tare din care cauză talia lor este cu 10-15 cm mai mică decât a plantelor sănătoase. Spicele ieșite din burduf sunt albe, sterile iar la baza paiului, se observă că internodurile unu și doi sunt negre datorită necrozării țesuturilor și miceliului ciupercii care este brun. Între teaca frunzelor bazale și pai, se observă apariția unor mici puncte negre - periteciile agentului patogen. În vetrele de atac de formă circulară sau eliptică, plantele
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Ophiobolus) graminis (Sacc.) v. Arx. Et Oliver, var. tritici Walker, fam. Diaporthaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Phialophora radicicola Cain. Ciuperca prezintă un tal filamentos, brun, care formează în lumenul paiului pâsle fine, cenușii-brune. Pe nodurile și internodurile bazale, sub teaca frunzei, pâsla este densă și în ea apar periteciile. Acestea sunt globuloase la bază și cu un gât (rostru) alungit spre osteol, cu perete gros, negru, pâslos. Rostrul periteciei străpunge teaca frunzei bazale sub forma unor mici
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pete de decolorare eliptice, situate între nervuri, la început izolate apoi confluente, formând dungi brune. Pe țesuturile brune, necrozate se formează un puf catifelat, bruniu, iar frunzele se sfâșie în lungul lor. Atacul se poate observa pe pai prin brunificarea internodului terminal și chiar pe spic, care se brunifică, se deformează, are pete brune pe glume și palei și formează cariopse șiștave sau dacă atacul se instalează în faza de burduf, spicul rămâne steril. Agentul patogen - Pyrenophora graminea (Rabh.) Ito. et
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
tulpinilor și știuleților Diplodia zeaeBoala este foarte frecventă și păgubitoare în SUA, Africa, Australia și în unele țări din Europa iar pentru România este o boală de carantină. Simptome. Boala apare pe tulpini unde se observă o colorație verde-gălbuie a internodurilor inferioare care în scurt timp se brunifică și devin spongioase. Măduva tulpinilor este decolorată, se descompune și rămân evidente numai vasele conducătoare. Frunzele plantelor bolnave au o culoare verde-cenușie iar pe tecile frunzelor apar pete roșii-purpurii sau brune închis. Tulpinile
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de C. Raicu în Dobrogea, Transilvania, Maramureș și Moldova. Simptome. Atacul agentului patogen poate fi observat în toamnă când tinerele plante bolnave au coleoptilul brunificat, putrezit și pot pieri formând vetre de atac cu plante uscate. În primăvară, pe primul internod se observă pete brune eliptice paralele cu axul tulpinii. Frunzele plantelor bolnave capătă o culoare brun-roșcată și se usucă, iar pe pai apar pete mari, elipticovale, lungi de 1-3 cm și late de 3-6 mm, galben-albicioase, cu marginile bruneolivacei, ce
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
un nod Ranvier la altul, închizându-se prin axoplasmă și lichidul extracelular. Acești curenți se numesc curenți Stampfli (Fig.II.19) și se deplasează cu viteze de până la 100m/ s. Dovada acestei propagări o constituie faptul că narcotizarea locală a internodului, nu blochează propagarea PA, pe cînd cea a nodurilor, o blochează. Observație. Un fenomen important este acomodarea, adică creșterea pragului de excitabilitate a fibrelor nervoase atunci când asupra lor acționează un stimul de durată. In acest caz stimulii dau naștere la
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
atacate până la înspicare, au un ritm mai lent de dezvoltare, din care cauză talia lor este cu 10-15 cm mai mică decât a plantelor sănătoase Spicele ieșite din burduf sunt albe, fără semințe iar la baza paiului, se observă că internodurile unu și doi sunt negre, datorită morții țesuturilor și miceliului ciupercii care este brun. Între teaca frunzelor bazale și pai, se observă apariția unor mici puncte negre organele de rezistențăale ciupercii. În vetrele de atac de formă circulară sau eliptică
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]