1,803 matches
-
tot”. Este de dorit să te documentezi înainte de sta față în față cu o personalitate despre care, personal nu știi mare lucru. Într-un dialog, așa cum este acesta, noi doi putem să ne jucăm cu vorbele, putem jongla, să facem interogații, să punem punct și virgulă, să segmentăm textul ... Este un dialog liber, așa cum este și emsiunea mea de la AS-TV, Cafeaua de seară. Încerc să dialoghez cu invitații mei. Cât privește ,,inducerea” răspunsului, aici nu este ca la poliție. Interviul este
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
semn. Prefer să cred că tot norocos. Asta și pentru că poeziile doamnei Pendefunda sunt de o factură aparte, una fascinantă prin ideatică, dar și prin muzica lor interioară, iar lectura lor îți dă o stare aparte, care te provoacă la interogații interioare, tocmai potrivite pentru a mai descoperi ceva din tine, ceva care, deși amarnic pitit în adâncuri, iese acum spre suparfață pentru a te face mai bun. Poate și mai înțelept, însă asta este mult mai greu. Ca să fiu sincer
MISTERIOSUL ZBOR AL PENTADELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_mist_mihai_batog_bujenita_1364197957.html [Corola-blog/BlogPost/345435_a_346764]
-
viață scurse în comunism și în perioada imediat următoare acestuia - perioadă căreia nu îi putem preciza deocamdată o diagnoză lămuritoare și exhaustivă în privința structurii sale politico-economice caracterizante, lăsând istoria să realizeze acest lucru în timpul care va veni peste noi - este interogația firească referitoare la un fapt concret, vizibil tuturor, anume acela dacă nu m-am săturat cu vârf și îndesat de serialitatea imaginilor „vii” ale feluritelor discursuri artistice sau non-artistice ale prezentului supuse toate unor canoane imprecise ce te inundă vizual
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_ce_caut_eu_in_postmode_magdalena_albu_1346160151.html [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
în capul unghiului, în sfârșit, Lumina. De-abia atunci îmi voi putea justifica lejer propria existență într-o astfel de lume și voi reconsidera în totalitate parametrii postmoderni. Până atunci însă, nu voi ști să ofer cuiva un răspuns viabil interogației, evident, retorice din titlu. Magdalena ALBU București august 2012 Referință Bibliografică: Magdalena ALBU - CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? / Magdalena Albu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 606, Anul II, 28 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Magdalena Albu : Toate
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_ce_caut_eu_in_postmode_magdalena_albu_1346160151.html [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
privire pe furiș, iscoditoare. Este remarcabilă fermitatea lucidă a analizei alterității, din care tânăra femeie își face scut de autoapărare. Seducția spontană, naturală, este obturată de autocontrol, și tot voința de autocontrol ține la distanță ridicolul patetic. Un quintet al interogațiilor despre viață, dragoste, suflet, natură, o delicată armonie camerală, face să răsune cu delicatețe murmurul vieții germinatoare, din durere, oprimare, plictis, păcat, eroare și încheie, fericit, arhitectura narativ-poetică a podului suspendat. Critic literar Virginia Paraschiv Referință Bibliografică: Metafora narativ germinatoare
METAFORA NARATIV GERMINATOARE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Metafora_narativ_germinatoare.html [Corola-blog/BlogPost/357279_a_358608]
-
poeți, într-o viziune largă, întâlnim și în creația poetului Adrian Erbiceanu sentimentul cosmic împletindu-se cu cel pământesc: „Din încifrarea spre albastru/ În liniști încropii oceane/ Și liniști-pești, și diafane/ Căderi spre oare care astru?" (Trecea o doamnă). Folosind interogația retorică, poetul instituie starea de interacțiune permanentă cu cititorul. Nu puteau lipsi din versurile poetului Adrian Erbiceanu nici anumite nuanțe folclorice menite să trezească în noi nostalgia plaiului mioritic, cum se întâmplă în distihul ce are drept titlu cuvântul care
ADRIAN ERBICEANU: „PRINTRE SILABE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_adrian_erbiceanu_prin_elena_buica_1340618634.html [Corola-blog/BlogPost/358036_a_359365]
-
Victorita Duțu dezvăluie și reda cu sensibilitate și rafinament propriile reacții sufletești profunde, în fața acestui gest suprem al Creatorului. Ea știe că o totală comuniune spirituală cu Tatăl Ceresc implică starea de libertare deplină, adică eliberarea completă de păcat. Astfel, interogația “Doamne, nu sunt liberă,/ Cum să vin în libertatea Ta ?”, are darul de a ne relevă un suflet frământat de dorință evadării din firea pământeasca și de setea de a se împărtăși din Izvorul desăvârșirii. Cel pe Care eu Îl
“VREAU O ALTĂ LUME” DE VICTORIŢA DUŢU – POEZIE CREŞTINĂ DESPRE VEŞNICIE, DRAGOSTE ŞI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_vreau_o_alta_lume_de_victorita_dutu_poezie_crestina_despre_vesnicie_dragoste_si_smerenie_.html [Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301]
-
Acasa > Poezie > Credinta > INTEROGAȚIE XVII Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2078 din 08 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cum, nu vedeți rugăciunile sfinților plutind pe aripi de tămâie? Cum, nu auziți rugăciunile sfinților cutremurând timpane de arhangheli și cer? Cum, nu
INTEROGAŢIE XVII de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1473284478.html [Corola-blog/BlogPost/383865_a_385194]
-
Cum, nu auziți rugăciunile sfinților cutremurând timpane de arhangheli și cer? Cum, nu recunoașteți rugăciunile sfinților în para focului ce mistuie zei și păcat? Nici eu. Haideți să-l întrebăm pe Prometeu! Sau poate mai bine pe Dumnezeu! Referință Bibliografică: Interogație XVII / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2078, Anul VI, 08 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florin T. Roman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
INTEROGAŢIE XVII de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1473284478.html [Corola-blog/BlogPost/383865_a_385194]
-
sentiment contrariu... Curioase că venim din țara lui Dracula, cu noțiuni vagi sau inexistente despre geografia îndepărtată a orientului european ne-au “bombardat” cu întrebări despre ce și cum, unele chiar insidioase din ignoranță ( “Nu sunteți o colonie a Rusiei?!”), interogații afluitoare, o dimensiune a agasării pe care nu le-o cunoscusem în călătoria precedentă din două mii, “demolatorii de mituri” în care ne-au silit să ne ipostaziem gazdele noastre se puseseră în sfârșit în mișcare tocmai la “ziua miresei”, abia
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (7) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_7_.html [Corola-blog/BlogPost/364564_a_365893]
-
se vede, așadar, lumea, de acolo, de pe platforma de-azur a singurătății? Cum apar cele ce sunt, lucrurile concrete, dar și cele abstracte? Cum se înfățișează cele sensibile, dar și cele inteligibile? Încercarea de a răspunde - dupa puteri - la aceste interogații ne conduce spre trei niveluri de sens și, implicit, spre trei direcții de lectură. Mai întâi, cât privește lumea sensibilă, ochiul, eliberat de asperitățile contingentei, mult prea iluzorii și prea superflue, căci mult prea redundanțe, reține doar frumusețea intrinseca, durabilă
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_singuratatea_starea_de_gratie_a_contemplarii_recenzie_la_cartea_strajer_peste_suflete_poezie_grafi.html [Corola-blog/BlogPost/354360_a_355689]
-
negândite, acel flash de licăriri ascunse ce așteptau să irumpă lumină clară și nețărmurită, să cuprindă lumea căreia urma să-i ridicăm vălul „secretelor” și să-i expunem dedesubturile și întunericul ungherelor care ne țintuia într-un șir consistent de interogații și răspunsuri. Auzind eu că pot da de necaz cu o astfel de carte „la vedere”, am „chitit-o”-n pod, era scrisă în germană și engleză, limbi socotite „imperialiste”(!) și găseam scuze când ai mei mă observau adesea că
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 by http://confluente.ro/Inceputurile_lecturii_si_cum_iti_vine_pofta_de_ea.html [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
Autoarea, însă, caută - poate intenționat, poate, intuitiv - să realizeze o corespondență între subiectivitate (partea prosopografica - descriptiva, picturala - a portretului) și obiectivitate (realizată prin mijloacele proiective ale etopeei). Acești eroi frumoși, dintre care, unii calcă foarte strâmb, au ezitările lor și interogațiile lor în fața opțiunii pentru rău, ceea ce relevă un interior esențialmente frumos - lucru conform cu frumusețea lor exterioară. Ligia Semăn fixează, în felul acesta, o capacitate latentă de redresare care se poate activa în orice moment, fără prea mare merit personal, din partea
Peste deal de lumea materială – Scris de Angela Monica Jucan by http://uzp.org.ro/peste-deal-de-lumea-materiala-scris-de-angela-monica-jucan/ [Corola-blog/BlogPost/93313_a_94605]
-
neputințele. Astfel, introspecția sa devine prilej de cunoaștere a puterii Celui Preaînalt. După cum corect remarca Părintele Andre Scrima, icoana Rugului Aprins este pentru intelectualii de la Mănăstirea Antim "literă", "scriptură", vector al epifaniei originare, oferind posibilitatea deschiderii unor căi nebănuite pentru interogațiile cardinale ale spiritului. Iar doctrina teologică desprinsă din acest fragment scripturistic constituie, de fapt, liniile de forță ale isihasmului: nevoindu-se întru dobândirea rugăciunii curate, omul își descoperă neputințele și dobândește totodată, puterea de a le declara și mărturisi în fața
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
mai mult decât o simplă provocare și depășește de departe nivelul clișeelor huntingtoniene despre o Ortodoxie greu de distins de Islam. Este limpede că Ortodoxia est-europeană, între timp partea cea mai consistentă a Ortodoxiei mondiale, vine la întâlnirea cu aceste interogații având un bagaj diferit de cel al partenerilor vestici de dialog. Principala diferență rezidă în faptul că teologia ortodoxă nu a parcurs același drum al modernității, nu s-a confruntat sistematic cu provocările Iluminismului, nu a fost obligată să demonstreze
DESPRE DREPTURILE OMULUI ŞI PROVOCĂRILE GLOBALIZĂRII CONTEMPORANE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 by http://confluente.ro/Despre_drepturile_omului_si_p_stelian_gombos_1363934549.html [Corola-blog/BlogPost/345364_a_346693]
-
cu o baghetă,// Face semn ca orice nor/ Să se scuture ușor,/ Astfel ca din cer să cadă/ Mici steluțe de zăpadă.// Atmosfera-i minunată,/ Ca un basm frumos arată./ Ies copiii, mulți, pe stradă,/ Să se joace cu zăpadă”. Interogațiile mai grave din Singurătatea omului de zăpadă sunt întoarse în aceeași cheie ludic-ironică pentru a feri sufletul inocent al copilului de spaimele existențiale, dar nu și fără a-l responsabiliza asupra suferinței: „Stă în curte părăsit/ Și se-ntreabă: ce-
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415888342.html [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
evident, din ansamblul lor ierarhic ocultoido-postmodernist. Am fost întrebată de curând, dacă se pregătește cumva cu pași grăbiți dezmembrarea statului în genere ca entitate de sine stătătoare au ba. Nu am știut să ofer cu exactitate un răspuns corect acestei interogații firești în felul ei, până la urmă, dacă ne gândim la mersul lucrurilor din ultimele două decenii în lume, din simplul motiv că nu fac parte din marea clică a sforarilor umanității. Ceea ce se poate observa cu certitudine însă e un
REALITATEA DIN SPATELE REALITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_civilizatia_magdalena_albu_1374051413.html [Corola-blog/BlogPost/357216_a_358545]
-
a exista” în pacea increării Sale fără a fi transformat, de pildă, din „izvorul iubirii, izvorul a tot ceea ce este, instanța ultimă și supremă din care provin toate” (acad. Dumitru Stăniloaie) într-un simplu obiect de sondare sociologică a momentului. Interogația fundamentală pe care ți-o ridică o astfel de interpretare sumară a problemei în sine (o nefericită, până la urmă, încercare de a i se minimaliza Bisericii Ortodoxe rolul său multimilenar în istoria spațio-temporalității românești trecute și contemporane) este aceea că
REALITATEA DIN SPATELE REALITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_civilizatia_magdalena_albu_1374051413.html [Corola-blog/BlogPost/357216_a_358545]
-
sunt de factură religioasă iar înșirarea lor concentrică este ingenios concepută. Volumul pare un imens puzzle în care fiecare piesă are locul ei bine definit, concentrând esența scrierii. Ne oprim mai întâi asupra rugăciunii ca formă supremă de exprimare umană. Interogațiile sau exclamațiile retorice sunt parte firească a umanului căutând sensul vieții și al morții. „Ce grea osândă, Doamne, cuvintele din urmă!” ilustrează meditația asupra exprimării poetice asumate conștient, precum și imposibilitatea aflării unui răspuns: „Pe crucea cărui tâlhar, în stânga sau în dreapta
ION BRAD, COCOARELE IN ULTIMUL LOR ZBOR... de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_daniela_panazan_1457282456.html [Corola-blog/BlogPost/371822_a_373151]
-
a autorilor și a creațiilor din plămada realității și adevărului, nu ușor de obținut, dnii Doru Dinu Glăvan și Benone Neagoe, referindu-se la articolele, emisiunile, cărțile premiate au conturat un tablou încurajator al rolului jucat de presă în surprinderea interogațiilor și problemelor actualității, în zugrăvirea tabloului complex al lumii noastre de azi. Înmânate de Domniile Lor, împreună cu dna Adriana Frăteanu, o voce de aur în istoria nouă a Radio România, Premiile UZPR au fost însoțite și de multe alte bucurii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ecou-la-premiile-uzpr-2014/ [Corola-blog/BlogPost/94360_a_95652]
-
părerea personală a autorului. Informarea. Da! În marea majoritate a cazurilor se merge pe rolul informativ al articolului, aducând în atenția marelui public informații și detalii despre anumite teme de interes. Nu sunt, însă, puține cazuri cele în care, prin interogații sau exclamații se dă o direcție clară, dorită de către autor sau dictată de către publicația în sine, spre o anume opinie. Se folosesc verbe la infinitiv, printr-o apelare indirectă a cititorului, pentru a-i crea impresia unei povețe și nu
FORMARE – DEZINFORMARE! CARE AR TREBUI SĂ FIE INFLUENŢA ŞI ROLUL REVISTELOR ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1438601330.html [Corola-blog/BlogPost/374034_a_375363]
-
neputințele. Astfel, introspecția sa devine prilej de cunoaștere a puterii Celui Preaînalt. După cum corect remarca Părintele Andre Scrima, icoana Rugului Aprins este pentru intelectualii de la Mănăstirea Antim "literă", "scriptură", vector al epifaniei originare, oferind posibilitatea deschiderii unor căi nebănuite pentru interogațiile cardinale ale spiritului. Iar doctrina teologică desprinsă din acest fragment scripturistic constituie, de fapt, liniile de forță ale isihasmului: nevoindu-se întru dobândirea rugăciunii curate, omul își descoperă neputințele și dobândește totodată, puterea de a le declara și mărturisi în fața
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
O parte-am fi putut din el să fim,/ Arzând constant, o singură făclie...// De unde nebunia de-a trăi,/ Într-un amurg, scânteia tinereții?/ Ce taină poartă sufletul, ce răni,/ De saltă peste trupul meu nămeții?” (Suav de luna nouă). Interogațiile retorice apar deseori în poeziile sale, căci “omul este un ghem de întrebări”, așa cum zicea Petre Țuțea. O astfel de poezie, care coboară în adâncurile gândului, intitulată ” Sub vremuri”, e alcătuită pe o structură interogativă: “Cine-ar vrea să îmi
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1464508179.html [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]
-
ficțiune”, ne permite să evidențiem cea de-a doua rută-elipsă pe care gravitează listele de lecturi: imaginarul. În covârșitoarea lor majoritate, cele zece recomandări țin de propensiunea spre ficțiune. Lecturile formative sunt totodată centre de iradiere a creativității, libertății și interogației. Gabriel Liiceanu evidențiază „bucuria” adusă de lectură, fuga prin carte „în altă viață” și creșterea prin citit „fără să se vadă”. Conex, evocă „arestul cultural” indus de cele două liste pe care i le-a dat Constantin Noica (și care
DAN C. MIHĂILESCU: Invitaţie ispititoare în paradis, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-c-mihailescu-invitatie-ispititoare-in-paradis-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339636_a_340965]
-
fiica sa Marină, „8 martie”, aniversări și anotimpuri) sau evenimente gnoseologice, existențiale ori moral-religioase (răspunsul și întrebarea, darul, moartea unui poet, timpul și sufletul, singurătatea, drumul). Tensiunea lirica se concretizează în tablouri de idei și sentimente, de trăiri, neliniști și interogații. Spiritul creator figurează existența poetica precum o cățărare oximoronică: „În fiecare zi, un pas etern/ M-apropie, mă duce spre infern./(...)/ Urcăm, urcăm spre hăuri, poftitori/Visându-ne o clipă, dezertori” („Cățărătorii”). Escaladarea are loc în tăcere, se derulează în
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-imnuri-impotriva-duplicitatii/ [Corola-blog/BlogPost/339601_a_340930]