1,806 matches
-
Florin Costinescu Prin numele nostru, Interogația Prin numele nostru - un tunel subțire de aer ca interiorul fragil al unei trestii - se-ncumetă cu mersul ei imponderabil Interogația, îi simțim pașii călcând peste sunetele numelui nostru, câteodată se oprește în loc și atunci nu mai putem respira, De unde vine? Cine-a trimis-o? Ce vrea? Dar cum ai putea tocmai pe ea s-o întrebi? Prin numele nostru - Interogația
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/4525_a_5850]
-
Interogația, îi simțim pașii călcând peste sunetele numelui nostru, câteodată se oprește în loc și atunci nu mai putem respira, De unde vine? Cine-a trimis-o? Ce vrea? Dar cum ai putea tocmai pe ea s-o întrebi? Prin numele nostru - Interogația construiește poduri peste ape demult dispărute; albiile lor - râpe invadate de păsări împușcate, bălării și câini înfometați mestecând umbre de animale sălbatice... Piramidele secolului XXI Masivele clădiri tencuite cu solemnitate strașnic păzite de aerul răcoros dinlăuntru, cu ferestrele oarbe, cu
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/4525_a_5850]
-
De ce?... de ce, nene Anghelache?”. Au trecut, iată, mai bine de o sută de ani (nuvela a fost publicată în numerele din 24 noiembrie și 1 decembrie 1900 ale ziarului „Universul”) și cum „nenea Anghelache, cuminte, n-a vrut să răspunză”, interogația plutește de atunci, tulburătoare și provocatoare, prin spațiul din literatura română rezervat „enigmelor nesplicate”. Parcă Inspecțiune ar fi fost concepută special pentru a-l confirma - a posteriori, evident - pe Gaëtan Picon din Scriitorul și umbra lui, esteticianul francez observând, în
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
și umbra lui, esteticianul francez observând, în deschiderea capitolului Opera ca enigmă, că „Opera de artă - și, în special, opera literară - nu ni se impune doar ca obiect de plăcere sau de cunoaștere; ea se oferă spiritului ca obiect de interogație, de anchetă, de perplexitate”. Este simptomatic, în această ordine de idei, faptul că, deși textul lui Caragiale rămâne unul dintre cele mai asiduu frecventate de comentatori, aproape nici unul nu abordează Inspecțiune din perspectivă estetică, interesul cvasiunanim focalizându-se obsesiv pe
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
I. Caragiale și Camil Petrescu. E, totuși, prea mult. Nu se poate face istorie literară fără simțul valorii. Stilul perimat al analizei psihologice nu este compensat la Teodor Scorțescu nici de performanța expresivității, ca la Mateiu I. Caragiale, nici de interogația problematică sau de inovațiile narative, ca în proza lui Camil Petrescu. Pe deasupra, titlurile celor două romane ale lui Teodor Scorțescu sunt neinspirate, pentru că favorizează conexiuni nefericite. Popi nu e pluralul ușor depreciativ de la „popă”, cum greșit s-ar putea înțelege
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
secundare, a căror recurență îmi sugera că în substanța lor se află mai mult decât o textură de suprafață”. Așa cum sunt formulate, aceste întrebări dezvăluie în mare măsură perspectiva urmată, înaintea nuanțărilor extrem de utile din capitolul al treilea, Mitul gnostic. Interogațiile, fie ele lipsite de consecințe imediate în primele pagini, privind rolul anamnezei, preocuparea obsesivă a lui Eliade pentru vestimentație și teatru sau paralelismul unor nunți (una terestră și alta „cezarică”), induc deja accentele gnostice pe care le asamblează și le
Dincolo de evidențe by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13210_a_14535]
-
devorat într-o noapte de maică-sa/ moartă și ea apoi într-un pod/ un ghemotoc pufos însuflețit/ ce toarce si se arcuiește/ frecîndu-ți-se de picioare/ și totuși ceva scapă/ miaună paginile cărții în noapte/ și ți se zbîrlește părul“. Interogația, deja veche, asupra crizei constitutive a poeziei capătă aici o formulă demitizată. Și chiar profanatoare. Cărticica se încheie cu epitaf pentru pisică. Multiubitul animal de casă - despre care am citit într-o altă carte, nu de versuri, că e doar
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
codificării lumi vizibile în totalitatea ei, dar și o spaimă profundă de vid, un disconfort ontic în fața golului, a acelui gol prin care nu răzbate nimic în afara foșnetului mătăsos al aripilor morții. Între convenție și viață, între privirea ludică și interogația gravă, între rigoare și libertate, între construcție și disoluție, pictura lui Florin Ciubotaru este un factor unificator. Un vas comunicant care echilibrează tensiunile. O punte! Ion Grigorescu Adică Grigorescu Ion, așa cum îi place artistului să-și spună, sfiindu-se ca
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13310_a_14635]
-
debusolat. Subiecte potrivite de discuție sunt și edițiile critice întrerupte (foarte multe), edițiile critice care merg bine (prea puține), edițiile critice încheiate (unele trebuie reluate), edițiile critice necesar a fi demarate (din opera scriitorilor contemporani clasicizați). Se pot reactiva periodic interogații privitoare la opera unor mari scriitori (Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, E. Lovinescu sau M. Sadoveanu, de exemplu). Toate aceste subiecte posibile sunt "povestiri" de istorie literară cu final deschis. Ornea a fost, în sine, o instituție culturală și editorială, o
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
al originalității, dar și căci diacronia artei sunetelor nu este altceva decât o propoziție care, chiar dacă tot ce se transformă și se primenește cunoaște tristețea și neliniștea, nu reclamă nici prezența suspensiei ori a hiatusului, nici a mirării sau a interogației, nu suspină după odihna statornică și nu dorește salvgardarea continuității prin discontinuitate. 6. În relativ, muzicile savante pot împrumuta fasonul fie a unui punct, a două puncte, a puncte-punctelor, a punct și virgulei ori a simplei virgule, fie a ghilimelelor
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
mai degrabă un transplant meridional decît un produs tipic al climei temperat-continentale. Insă dincolo de această pregnanță somatică și de evidenta armonie a construcției sale exterioare, se ascunde o conștiință de sine plină de contradicții și într-o continuă stare de interogație. Ținuta sigură îi maschează marile timidități, aerul jovial îi camuflează angoasele, după cum aparenta dezabuzare nu face decît să disimuleze o enormă curiozitate. În al doilea rînd, ea se particularizează printr-o prezență socială sumară. Fără instincte de grup și fără
Claudia Todor și oglindirea în lume by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12192_a_13517]
-
faptul că Lee și-a schimbat depoziția nu doar o dată (pretinzând că toate crimele au fost în legitimă apărare) sau problemele ei de sănătate mentală, agravate în timpul detenției, probleme care ar pleda împotriva respectivei coerențe. Poate e momentul potrivit unor interogații care depășesc nivelul individual, tratat de aceste două filme: de unde atâtea arme? Care e sursa acestei violențe omniprezente în S.U.A.? Documentarul lui Michael Moore, Cântec pentru masacru șBowling for Columbine (2003)țpune aceste întrebări pornind tot de la cazuri individuale, dar
Americanii și armele lor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12610_a_13935]
-
ce credeți că o definește?", "care credeți că e diferența între românesc și țigănesc în melodii, tipul de repertoriu, maniera de execuție?", ""muzică țigănească" e același lucru cu "muzică lăutărească". Autoarea își adresează ei înseși, "în avalanșă", un șir de interogații în introducerea cărții, din care citez: "Ce se înțelege la urma urmei prin "muzică țigănească"? Muzica creată de romi? Muzica vehiculată de romi? Muzica de care romii se simt atașați, cu care se identifică și pe care o socotesc "a
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
element expletiv): "|știa cu ce dracu trăiesc?" (sfera.ev.ro); "ce dracu te-a apucat???" (computergames.ro) "ce dracu' faceți voi acolo sus?" (konst.org.ua); "Cum dreaq funcționează un magnet?" (computergames.ro). În mod similar sînt construite și unele interogații indirecte: "Nu înțeleg cum dracu au pătruns pe acest forum" (gardianul 2003). Multe interogații sunt de altfel retorice - "Cine dracu' m-a pus sa trec prin zona 25?" (sfera.ev.ro), "cînd dracu iera să-ți spui?" (amza), făcîndu-se ușor
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]
-
apucat???" (computergames.ro) "ce dracu' faceți voi acolo sus?" (konst.org.ua); "Cum dreaq funcționează un magnet?" (computergames.ro). În mod similar sînt construite și unele interogații indirecte: "Nu înțeleg cum dracu au pătruns pe acest forum" (gardianul 2003). Multe interogații sunt de altfel retorice - "Cine dracu' m-a pus sa trec prin zona 25?" (sfera.ev.ro), "cînd dracu iera să-ți spui?" (amza), făcîndu-se ușor trecerea spre simple exclamații de surpriză, neîncredere, indignare, reproș: cum dracu! și mai ales
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]
-
trezește brusc abandonat de iubită. Așadar, ruptura ce va fi comunicată partenerului în plic, stă la baza suferinței sfâșietoare de-atunci (blocaj afectiv, dispreț de sine, introspecție depresivă) și a întoarcerii recuperatoare de-acum, amândouă în cheia investigației psihologice, a interogației nesfârșite. Alternanța planurilor temporale - îndrăgostirea - ruptura - mărturisirea - alungă oarecum monotonia tăierii firului în patru, având totodată grijă să includă și faza post-traumatică, ulterioară rupturii, jurnalul de vise cu ea, gesticulația îndrăgostitului încă nevindecat (de vreme ce refuză avansurile fierbinți ale unei colege
Flagran de sinceritate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12349_a_13674]
-
nostru) Din această perspectivă, multe dintre vechile poeme par să-și fi găsit acum un răspuns, chiar dacă unul în negativ, plin de deznădejde. Ana Blandiana este categorică acolo unde odată ar fi strecurat o firavă îndoială sau un început de interogație. Între metafora figurativă a frunții ca "o piatră peste care trec și se-ntorc/ valurile fluxului și ale refluxului" (Fruntea mea, 1990) și cea cvasi-metafizică "nu văd decât/ fluxul și refluxul unor sensuri/ reverberate de valul falsificator" (Înțelesurile, 2004) se
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
melodramatism și Ťschwarmereiť; istoricist dar nu evoluționist; iubitor al preciziei, al faptului conturat și just depistat și totuși antipozitivist; om de teorie, artist și totuși avînd bucuria și aptitudinea organizării, a gospodăriei". Comentariul final al exegetului actual constă dintr-o interogație retorică și din ecoul cvasiliric al acesteia: ,Mai lipsește oare ceva pentru ca Nae Ionescu să fi fost omul-complex sau complexul cultural (= Ťfenomenul culturalť) situat undeva între adevăr și utopie? Nimic, probabil, de vreme ce steaua polară a acestui Ťpersonajť era voința de
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
debutat târziu în literatură, foarte târziu. Ca romancier. de ce această întârziere? B.E.: Inițial, am năzuit să scriu romane. Împrejurările m-au împins spre critică. Exceptând câteva dintre scrierile mele de critică, și anume: Anatole France, Modernitatea clasicului Caragiale, Teatrul și interogația tragică, precum și antologia Dialogul neîntrerupt al teatrului în secolul XX, am fost profund nemulțumit de celelalte pagini de critică pe care le-am scris. Undeva, în adâncul meu, am simțit nevoia să rup cu ceea ce era eroare, compromis, limbă de
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
Când sfârcuri de bici/ ce-mi plesnesc neuronii/ după un anume tipic,/ sfâșâind șsic!ț agonia amărâtelor vibrații,/ m-au deocheat/.../?" (Marian Ruscu) * , Coborând în profunzimile semioticii docliniene, revedem, cu volumul în discuție, drumul parcurs de poetul hermeneut, drum al interogațiilor, al incertitudinilor centrate pe zona abisală a actului creator." (Doru Timofte) * ,Erai frumoasă ca regina și încântai orice privire;/ O zi întreagă n-am putut să-mi iau ochii de la tine./ În dreapta trimiteai un zâmbet, în stânga o dulce bezea,/ Privirea
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11422_a_12747]
-
într-un sens mai larg, într-o etapă ulterioară tridimensionalul este înțeles într-o cu totul altă perspectivă. El este abia în al doilea rînd o problemă de spațiu, pentru că mai întîi este o provocare de ordin moral și o interogație de natură simbolică. Altarele se metamorfozează din punct de vedere formal, își părăsesc rigorile geometrice abstracte și devin siluete umane, figuri hieratice, personaje împietrite într-o frontalitate ce amintește de reprezentările egiptene. Dar poate că această antropomorfizare în spațiu nu
Cine este Paula Ribariu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11527_a_12852]
-
noastre în vis și în mit - reperul memoriei noastre, veritabilă amintire a unei existențe. După aceste definiții lirice, un alt poem se cuvine amintit, ,Umbra Evei". Și aici, Eul poetic rămâne puțin în umbră (căci, în prima strofă din ,Catrenele...", interogația ,de ce-aș fi altfel decât soarele?" de vreme ce astrul își întoarce privirea spre fetele cetății, nu este cu adevărat personalizată, Eul fiind echivalent - în acest caz - franțuzescului on). Dar, fără să spună vreodată Eu, în ,Umbra Evei", Blaga vorbește, de
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
Chiper, Iulian Fruntașu. Alături de ei, s-a afirmat treptat în România și optzecistul Nicolae Popa (născut în 1959, în satul Buda din preajma orașului basarabean Călărași), poet și prozator foarte productiv și interesant la un nivel superior al expresiei și al interogațiilor, cele mai multe plasabile în sfera postmodernismului. De aceea, și în literatura lui, și a celorlalți scriitori tineri pomeniți, calitatea de a fi basarabean e relativizată - nu negată, nu ignorată, dar un reper la care se raportează polemic, cu un acut sentiment
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
70, de a realiza o copiere exactă a manuscriselor eminesciene pentru a fi pusă la îndemâna bibliotecilor și a cercetătorilor, a fost materializat de Eugen Simion în 2004. Nu știu de ce această victorie culturală a trezit suspiciuni și adversități. Comentarii și interogații e firesc să suscite, dar o opinie negativă nu poate avea decât resorturi anticulturale. Nici un cost nu poate fi socotit prea mare pentru realizarea unui scop atât de nobil, atât de dificil de îndeplinit și atât de mult dorit. Un
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
care, primăvara, își părăsește cuibul titirit în coroana unui faraon - unde îi plăcea lui Téophile Gautier să-l vadă - și nimerește fără șovăire la cuibul ei de anul trecut, lipit pe grindă sub streașina căsuței babei Smaranda din Tupilați?!" Inutilă interogație! întrucît medicina reprezintă un teritoriu pe care viața cu toate ale sale se cuvine a fi nu doar investigată și slujită, "straja omenescului" asociindu-se cu o dăruire care poate dobîndi o alură de "sacerdoțiu", implicînd o "asceză". Se află
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]